502 : Suceava - Vatra Dornei - Ilva Mică

Conform Google Earth, statia Larion se afla la 830m altitudine.

Linia 502 urca de la Vatra Dornei pana la Gradinita, apoi coboara spre Ilva Mica. La iesire din statia Gradinita spre Ilva Mica se afla si granita dintre judetele Suceava si Bistrita-Nasaud

Conform Google Earth cotele statiilor sunt:
Vatra Dornei - 795m
Rosu - 808m
Floreni - 843m
Cosna - 859m
Gradinita - 898m
Larion - 830m
Silhoasa - 757m
Lunca Ilvei - 683m
Ilva Mare - 614m
Magura Ilvei - 548m
Poiana Ilvei - 505m
Lesu Ilvei - 440m
Ilva Mica - 396m

Vlad, se poate sa ma insel, insa te intreb oricum: am vazut si eu pe Google Earth Larion la 830 m, insa sigur acolo e statia? Pentru ca n-am vazut calea ferata acolo. Din ce-am vazut eu cel putin, calea ferata trece putin pe linga cladirile marcate drept Larion. Repet, se poate sa ma insel, dar macar lamureste-ma si pe mine cum vine treaba asta

Ai bifat optiunea Transport Feroviar in Google Earth? daca da, atunci pe unde trece linia neagra pe acolo trece calea ferata...

Ai dreptate, dintr-un motiv necunoscut nu bifasem optiunea cu pricina. Merci frumos pentru lamurire.

1. Multumesc pentru raspunsuri. Interesant este si traseul liniei intre Silhoasa si Gradinita. E ca o serpentina gigantica

2. Pe un alt forum a fost o polemica legata de altitudinea tunelurilor de Mestecanis. Astfel:
-unul din useri sustinea ca tunelurile se afla la aproape 1100m
-un altul sustinea ca nici vorba de asa ceva din moment ce drumul trece peste cumpana apelor iar trenul o strapunge
Evident, avea dreptate cel din urma. Este o diferenta destul de mare intre altitudinea tunelurilor si cea a pasului, dar nu ma asteptam ca aceasta sa fie peste 100m. Astfel, conform afirmatiilor acelui user, altitudinea ar fi de 945-960m in timp ce pasul este la 1096m. Probabil, impresia ca trenul urca mult este data si de panta accentuata dinspre Pojorata si de viteza exagerat de mica cu care se circula in zona respectiva. Practic de la Campulung la Vatra Dornei acceleratul 1765 face o ora. Peisajul este superb, dar, totusi, durata de o ora intre cele doua statii amintite mai sus e cam mare.

Firul 1 al liniei duble Prisaca Dornei - Campulung Est este inchis in urma deplasarii pilei de sustinere la podul peste Raul Moldova. Podul de pe firul 2 e cu restrictie de 30 km/h si supravegheat permanent de un organ L.

cateva poze:








Cele 2 poduri, stanga firul 1 dreapta firul 2, si cel care supraveghea podurile in acel moment (tatal meu)

Parca vad ca si podu' asta ramane asa mult si bine...

Asa a zis si tatal meu, mai ales ca e linie dubla si trenurile sunt putine.

Pilonul va fi eventual consolidat pentru a nu aparea probleme si la podul al 2-lea si gata....

Administratia nu se indura sa repare magistrala 500 catre Ucraina, dapai un mic pod .

Magistrala 500 e un punct de interes pentru Municipiul Suceava ,in contextul in care se apropie iarna si SC Termica Sa trebuie aprovizionata cu carbune...Nu cred ca Flutur vrea sa riste lasand fara caldura oamenii sau sa aduca carbune din alta parte, ceea ce ar creste costurile finale destul de mult...

Deja discutia nu mai are treaba subiectul feroviar cat si cu acest topic...Gheorghe Flutur e presedintele Consiliului judetean Suceava,in acelasi timp e vicepresedinte PD-L...In zilele noastre deciziile se iau dupa interesele politice ale puterii...Si gandestete ca un drum asfaltat ,refacerea unui pod (fie de drum sau cale ferata),etc. da bine la electorat...

Campulung Moldovenesc in noaptea de Revelion cu trenul acc 1837

Salut!
Adaug si eu cateva poze din august 2008



Gara V. Dornei vazuta dinspre oras:



Castelul de apa de la Iacobeni:





Castelul de apa de la Valea Putnei fotografiat cu cativa ani mai inainte:



Si un vechi castel de apa langa statia Burdujeni:

12 septembrie 2008 -=- Excursie FeRoviaRă Suceava – Vama - Vatra Dornei

Dragii mei cititori, vă invit în continuare la o călătorie virtuală într-un spaţiu aproape magic, unde verdele este culoarea dominantă, unde aerul curat este prietenul cel mai bun, iar cântecul şinelor şi al trenului gonind pe calea ferată este hrana călătorului... Poate este puţin exagerat, dar vreau să mă credeţi pe cuvânt că ceea ce am văzut atunci pe linia 502, Suceava – Ilva Mică (şi mai departe până la Beclean pe Someş), nu a mai fost egalat de niciun traseu de pe toată reţeaua de căi ferate a României.

Mai mult de 150 de kilometri sunt înconjuraţi, flancaţi, înecaţi, acoperiţi, cu verde, foarte mult verde. Extrem de mult verde pe kilometru pătrat, transpus cât am putut mai fidel în cât mai mult verde pe centimetru pătrat de fotografii. Dintre oraşele şi satele prin care am trecut amintesc aici de Gura Humorului, Frasin, Vama, Câmpulung Moldovenesc, Sadova, Pojorâta, Mestecăniş, Iacobeni, Argestru. Nu am surprins prea multe locomotive sau alte vehicule FeRoviaRe, aici natura cu formele ei rotunde au îngrămădit accesul civilizaţiei. Şi totuşi, minunea de a străpunge dealurile şi munţii, făurită de om şi cu ajutorul lui Dumnezeu, s-a împlinit încă din anii 1900. Carele trase de bestii pufăitoare au creat emoţie şi încântare în rândul localnicilor, în timp ce industriaşii şi-au frecat mâinile cu lăcomie văzându-se cu copacii, straşnicii copaci ai Bucovinei în mâinile lor.

La Mestecăniş, calea ferata ia proporţii artistice şi bate recorduri naţionale



În mare, calea ferată Dărmăneşti – Vatra Dornei, cu lungimea de ~108 kilometri, se află în Nord-Estul Carpaţilor Orientali. Linia străbate zone de şes, dealuri şi munţi, având curbe cu o rază mai mică de 200 de metri, iar declivităţi cu valorile cele mai mari din ţară. Altitudinea staţiei Dărmăneşti este de 294 de metri, iar staţia Vatra Dornei se află la 798 de metri deasupra nivelului mării. Gara din Gura Humorului este situată la 469 de metri, linia urcând continuu până la Vama (531 metri), Câmpulung Moldovenesc (637 metri) şi până la punctul de altitudine maximă – Mestecăniş. Numit şi vârf de pantă, staţia se găseşte la 948 de metri altitudine. Declivitatea maximă întâlnită este de 28 mm/m între staţiile Valea Putnei şi Mestecăniş.

Lucrările pregătitoare construirii liniei au fost finanţate de firmele „Louis Ortileb” şi „CO MUNCHEN”, acestea începând în 1884 şi finalizându-se la 1 mai 1888, când s-a inaugurat tronsonul de cale ferată Dărmăneşti – Câmpulung (71 de kilometri). După câţiva ani, lucrările se continuă pe o distanţă de 15 kilometri până la Valea Putnei (9 ianuarie 1901) şi mai departe încă 22 de kilometri până la Vatra Dornei (data inaugurării: 28 octombrie 1902).

Din punct de vedere personal, au fost câteva probleme în această excursie (am plătit preţ mare pe bilet întreg, m-am accidentat pe traseu, am fost chestionat de poliţie), dar şi rezultatele s-au dovedit a fi pe măsură – suprinderea liniei 502, Suceava – Ilva Mică, aşa cum a fost ea într-o zi de toamnă a mileniului 3. Nu-mi rămâne decât să vă invit la o poveste în care autorul este natura, iar personajul nu este decât un suflet doritor de cunoaşterea a trecutului şi a prezentului în materie de istorie feroviară românească.

Un revizor de cale salutând mecanicul ramei electrice


Pentru întregul fotoreportaj vă invit pe http://my.opera.com/mishu88/blog/12-septembrie-2008-m502-excursie-feroviara-suceava-vama-vatra-dornei pentru a va spala ochii cu mult verde bucovinean.

Astazi , in jurul orei 13 , la iesire din tunelul de la Lucacesti - la iesirea spre Gura Humorului - un copac a fost , din ce mi s-a spus , "taiat cunoscator" de catre un localnic. Copacul ar fi cazut peste firul de contact provocand astfel incetarea furnizarii de energie electrica pentru locomotivele electrice
O drezina a celor de la IFTE a plecat in teren pentru afla mai concret ce se intampla acolo , dupa acest incident trenurilor A 1933 ( Iasi - Cluj ) si P 5705 (Suceava - Vatra Dornei) li s-au atasat locomotive diesel , respectiv DA 1318 si LDH 586. Totodata , un tren de marfa cu destinatia Dej , a fost stationat timp de 6 ore in gara de la Stroiesti.
Reluarea circulatiei feroviare s-a facut in jurul orei 18 ( 17:44) dupa dispozitia facuta de catre Regulatorul de Circulatie Suceava.

Posibil unul din acesti copaci:



Un alt eveniment , care deja este obisnuinta in zona , s-a petrecut in data de 30 martie , cand la intrarea in statia Lucacesti , niste cabluri ale sistemului de semnalizare feroviara au fost practic furate, posibil de "indienii" din zona . Nu s-au inregistrat intarzieri ale trenurilor, desi semnalul de intrare in statia Lucacesti a ramas pe rosu mai mult timp; astfel ca, de la semnalul de iesire Lucacesti si pana la prevestitorul pentru Ciprian Porumbescu , s-a mers cu viteza de 20 km/h.