Lucruri negative (-) la CFR !!! (4)

Eu am card TrenPlus si cumpar numai online si cine stie cand mai ajung si pe la acele automate. La casele de bilete ajung numai de 2-3 ori pe an cand trebuie sa cumpar biletul impreuna cu cineva (sa avem locuri apropiate).

Asta pentru ca tu circuli doar cu trenuri la care se pot cumpara bilete online sau din statii unde exista automate. Provincialii care calatorim cu trenuri ieftine nu prea avem ce face.

Ghinionul si norocul tau deopotrivă, fiindcă in asemenea stații "provinciale" nu dau năvală călătorii ca să stai la cozi la case de bilete, poate chiar nu există deloc casa de bilete si se procura bilete de la nas. Însă odată ajuns in București nu vad care e problema si de ce ai mai sta și acolo la cozi si acum te-ai convins și tu ce înseamnă studenți in capitală, iar masuri se tot luau in timpul anului universitar, spre weekend, se deschideau vreo 10 case speciale pentru ei.

Eu in capitala am stat doar odata la rand acum ca aveam nevoie de schimbare bilet, in rest am folosit cu incredere automatele, prefer oricum peste tot sa platesc cu cardul. Se intampla si in provincie sa fie aglomeratie la casele de bilete, insa rar in halul asta ca acum in capitala. Si in Bucuresti am mai vazut studenti si in vara, dar nu asa ca acum. Totusi in toate trenurile cam erau locuri libere chiar si inainte de plecare, am testat sa vad la automat, problema a fost la casierii. Buna si ideea de case speciale pentru studenti, dar si mai bine ar fi fost ca la tfc, sa mearga studentii la automate ca le merge mana mai bine pe tot ce tine de electronice decat la majoritatea platitorilor de bilete.

Edit: propun deschiderea unui topic in care sa se precizeze ce trenuri sunt cel mai frecventate de diverse categorii sociale, de genul trenul 2081 in general are calatori 70-80 la suta adulti/pensionari, trenul 1894 in general studenti, etc.

Emanuela Ancar

Acum câteva zile am avut o experiență fascinantă cu #CFRcalatori pe care simt nevoia să o împărtășesc.

Am avut norocul să pot să călătoresc destul de mult atât în EU cât și în afara. Cu mâna pe inima vă spun că nu am trecut prin așa ceva ca turist în nici un alt oraș.
România este un stat al Uniunii Europene de 10 ani. Bucureștiul este capitala țării. Până aici nimic nou. Te-ai aștepta ca Bucureștiul să fie relativ prietenos cu turiștii. Corecție: eu în naivitatea mea m-aș aștepta. Deși sunt născută și crescută în acest oraș, nu pot să spun că am vreo dragoste intrinsecă pentru capitală. Am totuși câteva speranțe și așteptări ca așa cum am fost eu primită în alte țări să fie primiți și turiștii în Romania. Da știu, e vina mea că sunt naivă – dar asta este altă discuție.

Am mers cu o prietena la Gara de Nord să cumpăram un bilet de tren (că doar în anul 2017 este imposibil să cumperi un bilet online cu 24 de ore înainte de ora de plecare, dar din nou, nu vreau să intru în altă discuție). Noi am mers la fix, știam ce avem nevoie, vorbeam limba română, lucrurile au mers ca unse. Exceptând bineînțeles dezinteresul total al doamnei de la ghișeu care ne-a răspuns la întrebări într-un mare stil.

Când să plecam auzim dinspre unul din ghișeele alăturate o doamna care se chinuia în engleză să se înțeleagă cu doamna de la CFR. Ne uităm una la alta și ne dam seama că amândouă gândim același lucru: ar fi frumos să ajutăm turista la ananghie. Cât poate să dureze să faci o faptă bună? Ei bine în jur de 45-50 de minute au fost necesare să putem cumpăra un bilet, dintre care surprinzător doar vreo 15 la coada (una din multele la care am stat).

Turista venea din Coreea de Sud și făcea turul Europei cu rucsacul în spate. Fusese deja în vreo 6-7 țări și acum se plimba prin România. Când ne-am apropiat să o întrebam dacă putem să o ajutăm, ea avea în mână un răvaș pe care scria: 5 October – from București to Timișoara. Îi arăta acest bilet doamnei de la ghișeu încercând în zadar să afle 3 lucruri esențiale pentru un bilet de tren (pentru orice bilet de fapt):

1) CÂND pleacă trenul din București?
2) CÂND ajunge trenul la Timișoara?
3) CÂT costă toată distracția?

După o discuție de cam 5 minute cu turista (o să recunosc că nici ea nu vorbea foarte fluent engleza, dar puteam să ne înțelegem decent), aflăm că vrea să plece noaptea din București și să ajungă dimineața în Timișoara. Menționez că eram singurii clienți la acest ghișeu al cărui „număr de pe tricou” este 1 (nu de alta, dar au fost 7 în total). După o discuție de 30 de secunde aflu o parte din informațiile logistice și mă întorc să îi traduc turistei care aștepta cuminte în stânga mea: trenul pleacă la 21:25 din București și ajunge la 06:45 in Timișoara. Îi scriu pe bilețel ora ca să fiu sigură că suntem pe aceiași lungime de undă. Când să întreb cât costa, doamna de la ghișeu îmi zice pe un ton extrem de deranjat că ea închide ghișeul și să merg la altul.

Ok, se mai întâmpla. Ne mutăm la ghișeul numărul 2 unde stăm ~30 de secunde la coadă când altă doamnă la fel de deranjată ca prima anunță că și acest ghișeu se închide. Deja un pic iritate ne mutăm la următorul ghișeu. Turista deja un pic confuză – nu prea înțelegea ce se întâmpla și de ce ne tot mutăm.

Stăm din nou și la ghișeul numărul 3 și așteptăm. Timp în care socializăm cu turista, aflam de unde vine, pe unde a fost, cum îi merge. Ea nu mai știe cum să ne mulțumească că o ajutăm. Încercăm să fim diplomate și să ii zicem că ne pare rău că doamnele de la ghișeu nu vorbesc engleza, că na, se mai întâmpla, că ne face plăcere să o ajutam, că și noi am fost turiști în alte țări și am dat de oameni drăguți care ne-au ajutat.

Încercând să aflăm cât costa biletul, doamna de la ghișeul numărul 3 ne trimite la ghișeul numărul 4 care se ocupa de biletele la cușetă și vagon de dormit. Toată discuția a fost atât de expeditiva încât nici nu am apucat să gândesc clar ce vreau și deja casiera vorbea pe un ton iritat cu următorul client.

La ghișeul numărul 4 aflăm cât costă vagonul de dormit. Cam scump pentru turistă. Nu știe dacă vrea la vagon de dormit pentru că e „on a budget”. Întrebarea logică este cât costă celelalte bilete.

Așadar înapoi la ghișeul care vinde Clasa I și II (am ajuns la numărul 5) pentru că doamna de la ghișeul precedent deja nu mai vrea să vorbească cu noi. Aici mai stăm un pic la coada și aflăm ultima informație de care avem nevoie. Imediat cum m-a văzut casiera că vorbesc în engleză cu turista traducându-i cât costă, mă roagă (în fine, sunt diplomată, totul a fost destul de agresiv, de parcă îi pierdeam timpul dinadins) să ne dăm la o parte pentru că erau și alți oameni la coadă.

Stabilim în sfârșit ce bilet vrem și ne punem la același ghișeu #5 la coadă (singurul care mai era deschis). După ce stăm vreo 2 minute, casiera spune extrem de exasperată și iritată că ghișeul se închide. În sala mica în care eram nu mai erau alte case deschise. Trebuie să ieșim și să mergem în sala mare unde sunt alte aproximativ 30 de ghișee. Și câte să fie deschise din 30? Cam 2-3, vă așteptați la altceva? Doar e joi după-masă în Gara de Nord a Bucureștiului, nu?

Mă îmbărbătez cu gândul că acum știm ce vrem, știm cât costă, tot ce ne-a rămas e să stăm la coadă. Din păcate acum nu vorbim de o coada de 3-4 persoane, ci de 15-20. Ne așezăm deci la ghișeul numărul 6 în spatele a aproximativ 15 persoane. Turista încearcă să ne zică că gata, știe ce are nevoie, putem să plecam, că nu vrea să stăm cu ea la coadă, că durează prea mult. Acum, după toată tărășenia, eram determinată să mă asigur că ia biletul care trebuie. Ce mai contează 15 minute în plus sau în minus?

Am menționat de la început că am stat la 7 ghișee. Pentru cei care au urmărit socoteala până aici, ghișeul numărul 6 s-a închis după aproximativ 5 minute de așteptat, așa că toată coada de 15 persoane s-a mutat la un nou ghișeu – „lucky number 7”.

Într-un final apoteotic îi înmânez fericită biletul turistei care ne spune pe o română ușor stâlcită un sincer „Mulțumesc”. Ce mai contează acum toata aventura? Am ajutat un om. Dar tot inacceptabil găsesc episodul ăsta.

Vreau să fie foarte clar: revolta mea nu vine din faptul ca cele 7 doamne de la ghișee nu vorbeau engleza. Ar fi fost minunat să vorbească, dar pot să înțeleg de ce nu. Revolta mea vine din atitudinea de care dau dovadă. Cred că în orice limbă ar fi fost scris pe bilețel era destul de clar că turista voia să ajungă de la București la Timisoara în data de 5 Octombrie. De ce nu putem să ne luăm 5 minute să ajutam un turist în țara noastră? Cu puțina bunăvoința i-ar fi luat 5, hai 10 minute doamnei de la ghișeul numărul 1 să îi vândă turistei biletul corect. Dar nu, având o atitudine de tot rahatul, 3 oameni au trebuit să își piardă aproape o oră din viață alergând de la un ghișeu la altul. Și nici măcar asta nu e cel mai trist. Cel mai trist este că ne jecmănim turiștii pentru un profit de moment, fără să ne gândim că poate e mai profitabil dacă revin cu prietenii și anul viitor.

Cred în continuare cu tărie că avem o țară minunata pe care nu știm să o punem în valoare. Avem turiști pentru că au ce vedea și experimenta la noi, nu pentru că le-am face viața mai ușoara în vreun fel.

Concluzia acestui monolog este: RUȘINE CFR! Este inacceptabil ca într-o capitala europeana un turist străin să nu își poată cumpăra singur un bilet de tren.

#cfrcalatori #CFR

Tonul oamenilor care cred ca le stiu pe toate... ce sa ii mai spui ca poti lua on-line cu 6 ore inainte, ce sa ii mai spui ca poti vedea preturile de la automat, ca poti lua biletul de la automat.Nu stiu intradevar daca automatul are optiunea de engleza... asta e viitorul, automate si online, viitorul in RO, ca in Europa e prezentul.Fac interrail de 10 ani si m-a dus capul sa nu imi prind urechile la caserii si sa folosesc alte mijloace, sa ma informez inainte si sa cer exact ce vreau daca chiar am fost obligat sa interactionez.

Totusi in Budapesta la casa internationala vorbesc romana si engleza bineinteles

Adrian78 a scris:

Totusi in Budapesta la casa internationala vorbesc romana si engleza bineinteles

Şi la Bruxelles Nord, Bruxelles Aeroport, Amsterdam Centraal (casele naţionale, că la ei nu e diferenţa între naţional şi internaţional, e aceeaşi casă pentru toate şi stai la coadă ceva...). În schimb, la Sofia nu am avut noroc cu engleza (dar nu era casă internaţională), însă un ,,Septemvri i Dobrinişte" pentru un bilet Sofia - Septemvri - Dobrinişte a fost de ajuns, iar pentru sumă mi-a fost arătat totalul pe bilet. N-am încercat să cer informaţii despre tren la casă, dar l-am întrebat pe şeful de tren unde trebuie să cobor... neştiind să îmi zică câte staţii mai am, omul mi-a scris pe o hârtie staţiile care urmau şi ora de sosire la Septemvri, deci şi-a dat toată silinţa.

Eu la bulgari ( Ruse și Gorna Oreahovitsa ) nu am stat sa ma complic cu engleza, am scris de acasă pe hârtie numărul trenului, ora de plecare și sosire la destinație, clasa și tariful în engleza iar orașele le aveam scrise în bulgară. Nimeni nu a zis nimic, a fost simplu și rapid.

alex1987 a scris:

Tonul oamenilor care cred ca le stiu pe toate... ce sa ii mai spui ca poti lua on-line cu 6 ore inainte, ce sa ii mai spui ca poti vedea preturile de la automat, ca poti lua biletul de la automat.Nu stiu intradevar daca automatul are optiunea de engleza... asta e viitorul, automate si online, viitorul in RO, ca in Europa e prezentul.Fac interrail de 10 ani si m-a dus capul sa nu imi prind urechile la caserii si sa folosesc alte mijloace, sa ma informez inainte si sa cer exact ce vreau daca chiar am fost obligat sa interactionez.

Exact,si acum sa fim sinceri,8 din 10 oameni(macar din Bucuresti) au un amarat de smartphone.
In Gara De Nord exista conexiune gratuita,intrau pe site-ul cfr si aflau toate informatile.
Ieri am fost sa-mi iau bilet si vroiam sa merg la Vatra Dornei din Simeria,mi-am creat trei legaturi de trenuri doar pe zi,deci daca te informezi online mergi la 'punct ochit,punct lovit' nu mai stai sa tot ti se spuna la ghiseu/agentie variante mai scumpe fata de cele create de tine online.

Intradevar pregatirea majoritatii casierelor e jalnica. Interesul si bunul simt la fel.

Pe Galați-Brașov, măcar pe timp de vară, trebuie un vagon cu 4 biciclete.

Vale_ntin a scris:

Pe Galați-Brașov, măcar pe timp de vară, trebuie un vagon cu 4 biciclete.

Un vagon cu 4 biciclete ?? 😂😂😂😂

alex1987 a scris:

Tonul oamenilor care cred ca le stiu pe toate... ce sa ii mai spui ca poti lua on-line cu 6 ore inainte, ce sa ii mai spui ca poti vedea preturile de la automat, ca poti lua biletul de la automat.Nu stiu intradevar daca automatul are optiunea de engleza... asta e viitorul, automate si online, viitorul in RO, ca in Europa e prezentul.Fac interrail de 10 ani si m-a dus capul sa nu imi prind urechile la caserii si sa folosesc alte mijloace, sa ma informez inainte si sa cer exact ce vreau daca chiar am fost obligat sa interactionez.

Sa stii ca acesta poate fi si tonul oamenilor care s-au saturat sa fie tratati jalnic pe banii si pe timpul lor.
Sa ne intelegem: cei/cele de la casele de bilete sunt acolo pentru NOI, nu noi pentru ELE!

Si eu sunt am avut parte de "n" astfel de episoade cu cele de la case si chiar o inteleg pe d-na respectiva.

din pacate asta e atitudinea casierelor de la CFR , mai ales in Bucuresti....se simt deranjate ca trebuie sa isi indeplineasca atributiile din fisa postului...poate ar fi mai bine sa fie date afara daca tot nu le convine ca trebuie sa munceasca...cat despre alternative, s-a exagerat putin dramatic cu faptul ca nu poti lua bilete cu 24 de ore inainte pe online (fals, cum spunea cineva mai sus), plus ca mai erau alternativele cu automatul (din cate imi amintesc are si varianta in engleza), plus documentarea pe site....