Poduri CF din România

Care e motivul pentru care doar tablierele dinspre maluri sint burta de peste?

Podul Modoș peste Canalul Bega - Linia 922, Timișoara
Aprilie, 2014

Podul peste râul Mureș dintre Arad și Aradu Nou

Spre Aradu Nou



Râul Mureș


Spre Arad

TVlad a scris:

Pina sa il "betoneze" avea finisaje din piatra. Cine stie, poate ca nu erau simple finisaje ci structura insasi.
Totusi, in 1909 presupun ca cineva a ales materiale mai moderne pentru o linie principala.
Hm, de fapt si pe Brasov - Intorsura sint viaducte de piatra si linia a fost gindita ca o magistrala, fiind construita in anii '30. Nu stiu ce sa zic, ar fi foarte plauzibil sa fie si asta din piatra.

O poza de dinainte de modernizare nu are nimeni pe aici?

Bine v-am gasit. O fotografie nu foarte relevanta facuta podului inainte de modernizarea de la inceputul anilor 2000 poate fi vazuta in Gara de Nord vizavi de casa de bilete a Regiotrans (mergand pe partea stanga dinspre coloane spre linii).

TVlad a scris:

Podul de la Bobolia (M300):

Acum e folosit pentru trafic auto. Traversele au fost inlocuite cu niste profile "U", montate unul linga celalalt si acoperite cu beton.

Acele profile "U" sunt de fapt traversele metalice de care erau fixate sinele. Doua profile similare mai poti fi vazute in Bucuresti pe Bulevardul Garii Obor, fiind utilizate drept stalpi ai unei porti.

Viaductul Schlucht, Anina.
Iulie, 2014.

...Cele două poduri CF de peste râul Strei, la Simeria (Veche), M200!














...în zări, podul bretelei ce dă spre autostradă dar și unul din podurile cf ale buclei Simeria...



...aici, jos, se vede întăritura ce s-a adăugat la pilon acu vreo 20 de ani când acest pod a fost grav afectat de inundații (ciudat este că atunci, perechea lui nu a avut deloc de suferit!) ...







... ... ...

Pod peste Raul Prahova la Bobolia, M300


adult image


image upload no size limit


image hosting site no sign up

Podul nu e feroviar dar va rog sa imi raspundeti la intrebarea asta: dat fiind faptul ca betonul nu rezista la forte de intindere, de ce au facut tirantii din beton armat? Practic, intreaga greutate e preluata de armatura iar betonul e pus acolo mai mult ca rol de protectie impotriva coroziunii. Gresesc? Mi se pare o solutie cam dubioasa:





In mod previzibil, betonul tirantilor e macinat bine in partea inferioara:



Toata incarcatura statica si dinamica trece prin firisoarele alea de otel? Hmm.

Podul e peste Arges in zona Hotarele si scos din uz dar mai stiu unul identic si functional la Voila, peste Olt.

Salut Vlad, ai dreptate , acei tiranti lucreaza pur la intindere,doar cei de pe capete e posibil sa fie comprimati in functie de incarcarile de pe pod.Acei tiranti nu au nevoie de beton pentru ca nu exista compresiune din incovoiere, dar nici intindere din incovoiere.. Atunci, practic este indindere simpla axiala.
Ok sa trecem de statica.
Se vede clar ca faptul ca lucreaza la intindere au armare foarte puternica, sunt armati la (fi max).
Sa zicem ca e practic o grinda de beton, sectiune de beton foarte economica,beton care are rol de a angrena intr-un sens toate barele.. Totusi, exista o problema din ce vad tirantii de pe mijloc au peste 12 metrii lungime.. Buun, la peste 12 metri lungime nu ai bare mai lunga, deci trebe inadinte 2 de 6+(datorita lungimilor de suprapunere).. totusi, transferul eforturilor de intindere se va face pur prin beton, s.n transfer eforturi prin biela beton.Nu am sa intru in detalii,ca nu vreau ceata, dar.. in momentul in care fisureaza betonul acolo, se reduce capacitatea de transfer a betonului, si fisureaza fisureaza, pana cand cedeaza, cedarea fiind intr-un mod de tip casant.. (big fucking problema, ca sa nu crezi ca fisureaza, si se vede, totul se petrece foarte rapid)
O sa ma intrebati, bine bine, dar de ce nu le sudeaza? Pai foarte simplu, sudatul modifica structura cristalnia a otelului, creaza tensiuni remanente, si nu se produce curgerea barelor in zona respectiva pe intindere, si la fel datorita fyd mic reduce capacitatea la intindere.
Betonul a fisruat la baza datorita vibratiilor tablierelor..
Nu sunt expert pe CFDP, de aia nu o sa iti pot spune de ce au ales pe optiunea asta si nu s-a ales crearea tirantilor pe grinzi dublu T sudate, sus se facea un guseu cu prindere in suruburi, joanta de montaj la tirantii lungi, si un sistem de agatare pentru grinzile de beton care sustin tablierul..

Merci pentru raspunsul prompt si lamuritor, Dual!
Am observat si eu ca sint situatii in care fierul beton se monteaza in paralel si ma intrebasem de ce nu le sudeaza; acum e clar.

Din ce am putut observa, fisurile in beton sint numai in partea inferioara dar totusi ma gindesc ca ar fi trebuit sa inchida accesul pe pod. Nemaifiind intretinut de peste 30 de ani, e foarte posibil sa se produca minunea cu tirantii cei mai lungi si sa isi rupa cineva gitul. Argesul are un debit cam mare pe acolo si sint mari sanse sa o patesti daca ajungi in apa.
Podul ar fi trebuit demolat odata cu deschiderea navigatiei pe Arges, daca s-ar fi inaugurat canalul Dunare-Bucuresti. In aval s-a construit un pod nou, situat la o inaltime mai mare pentru asigura spatiu de trecere pentru nave. Si, a propos de frumusete, cel vechi nu e cine stie ce dar asta nou e sub orice critica



Dupa tehnologia de constructie, cam cind estimezi ca a fost construit podul vechi? Pe Google Earth e o poza si autorul pomeneste ceva de Anghel Saligny insa eu am mari dubii. Banuiesc ca e facut prin anii '50.

TVlad a scris:

Dupa tehnologia de constructie, cam cind estimezi ca a fost construit podul vechi? Pe Google Earth e o poza si autorul pomeneste ceva de Anghel Saligny insa eu am mari dubii. Banuiesc ca e facut prin anii '50.

In monografia IPTANA scrie ca podul a fost construit in 1960, adica la vreo 35 de ani de la disparitia lui Anghel Saligny.



Despre frumusetea podului nou...

Deci asa, am aproximat destul de bine De unde pot face rost de Monografia Iptana? Trebuie sa fie foarte interesanta.

PS: am gasit, era foarte simplu, chiar la ei pe site.

Nu as zice ca prezinta o problema imediata, avand in veder ca nu mai este trafic pe el.. Ca trece o caruta nu e o problema serioasa... la fel si folosit pietonal.
In momentul de fata podul ala poate fi distrus de un seism maricel, sau sa fie un uragan,desi vantul si strucurile de beton s-au impacat mereu bine, iar acesta e un pod arc cu cale mijloc, care are o stabilitate sporita la fortele laterale..

Am mai vazut tipuri de pod de genul asta, la inceputurile periodei comuniste cand au inceput si s au pus bazele structurilor de beton, si au nceput constructia la o scara masiva.. se folosea beton la aproape orice... Totusi in poduri nu e cea mai inspirata idee, erau bune drumurile betonate.. In Hunedoara blvd Republicii e gen beton armat 60+ cm .. Drumul a avut aproape 22 de ani la activ fara rearatii, pana cand acum 3 ani au dat un strat de asfalt peste el.

PS pe mine ma fascineaza reabilitarea vechilor poduri nituite de pe M200/300, si transformarea lor in structuri mixte otel beton .. sa vedem daca noile structuri rezista cel putin cat au rezistat cele vechi, adica 60,70+ ani

...Micul pod feroviar (207/214) care trece peste M200, la iesire din Simeria, spre Deva...

Cateva poduri cf de pe 202, zona Crivadia (Banita)...