Ruine pod de pe Siret-Barbosi- vechea bucla M-700

Astazi, fiind o zi cu o zapuseala suparatoare, am simtit nevoia de o iesire in ,,decor"...Asa ca m-am dus la garaj, mi-am salutat masina cu un ,,Hi!"-plictisit si indiferent si mi-am scos bicicleta de data asta caci voiam sa ajung intr-o zona pe care in mod sigur multi dintre dvs ati dori sa stiti si sa cunoasteti detalii...Este vorba despre ruinele/pilonii vechiului pod feroviar de pe raul Siret, aflat la 200 m de actualul pod feroviar in amonte. Candva pe timpul razboiului pe aici isi avea traseul actuala Magistrala-700, mai precis zona de conjunctie dintre M-700 si SM-704 dupa cum veti vedea in imaginile de mai jos dar si din imaginile din satelit.


upload images


photo upload


Intercity, tocmai pleca spre Bucuresti la orele 19.00...Trecea in viteza peste podul actual de pe Siret.

img upload


Lunca Siretului in preajma ruinelor podului vechi este alcatuita din copaci oarecum de generatii noi dar care au inlocuit pe cei batrani...In schimb pe aliniamentul vechiului terasament sunt doar, DOAR, arbusti!!! Ceea ce inseamna ca liniile s-au scos undeva prin anii '60.

upload photo


photo hosting


photo hosting


image upload


Arbustii de pe aliniamentul vechiului terasament....

image hosting


In mijlocul padurii, printre arbusti, gasesc un alt pilon vechi dar de capat.

Pentru cei pasionati de arhitectura sau structuri vechi, am realizat cateva ipostaze si detalii cu acest pilon ratacit prin lunca Siretului!

image hosting




hosting images


hosting images


photo hosting

Am gasit prima imagine a podului vechi de pe Siret amintit mai sus. Sursa: OKAZII.ro!

Se observa structura pilonilor identica cu cele surprinse de mine zilele trecute.
image hosting

Bai esti ,,ne*un", bine ca te-ai plictisit si ai avut chef de umblat prin balarii.

De la ce sint pilonii ceilalti de linga cei feroviari?

Ultima e o culee, poate ne faci si o schita cum e cu complexul feroviar Barbosi-Galati. Mi se pare ca la fel ca Ploiestiul e destul de ,,alambicat".

Poza veche e facuta de pe malul sting? Totusi in ea sint 4 pile iar acum par sa fie numai 3. Chiar daca cel pe care e omul cu pusca a fost demolat, urmatorul nu seamana cu ceilalti 2. La un moment dat (dupa razboi cred eu) au fost consolidati si li s-a dat forma actuala. Betonul armat nu se folosea in anii 1870 si in orice caz nu s-ar fi turnat in cofraje atit de simple, fara imitatie de zidarie.
Ciudate si cotele Siretului la momentul ~1912, era seceta mare

tozlovanuvlad a scris:

Poza veche e facuta de pe malul sting? Totusi in ea sint 4 pile iar acum par sa fie numai 3. Chiar daca cel pe care e omul cu pusca a fost demolat, urmatorul nu seamana cu ceilalti 2. La un moment dat (dupa razboi cred eu) au fost consolidati si li s-a dat forma actuala. Betonul armat nu se folosea in anii 1870 si in orice caz nu s-ar fi turnat in cofraje atit de simple, fara imitatie de zidarie.
Ciudate si cotele Siretului la momentul ~1912, era seceta mare

Posibil sa fi fost fie bombardata/distrusa fie ulterior bombardamentului sa fi fost refacut dar cu alte elemente si alte forme pe care -sincer- nu le detin sub forma de imagini de la acea vreme. Voi cauta si voi incerca sa aflu raspunsul. Cert este caci aici s-a bombardat intens -zona Barbosi- fiind distrus practic tot complexul feroviar mai putin cladirile aferente garii care au ramas pana azi in forma initiala.

Prezint mai jos imaginea din satelit a pilelor vechiului pod de peste Siret( sageata rosie) si a actualului pod feroviar (cu sageata verde).


upload photo

De mentionat ca din timpul celor doua razboaie mondiale ( dati-mi voie sa nu le scriu cu majuscule asa cum se procedeaza oficial...) conformatia albiei Siretului si cursul acestuia, au suferit mari modificari. Prin anii '44-'45 au fost inundatii care e posibil sa fi distrus cel de-al patrulea pilon...Nu stiu ce sa zic...presupun. Maine, adica azi ( caci tastez aproape de ora 01.00) voi face un tur cu bicicleta si voi fotografia si de pe malul stang unde este plaja ( un loc preferat de unii galateni sa isi petreaca week-end-ul). Promit sa vin cu imagini.

Ce gara este in poza postata de userul luci203?

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=568982&page=5

dan tm a scris:

Ce gara este in poza postata de userul luci203?

[url=http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=568982&page=5

http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=568982&page=5[/quote[/url]]



Daca te referi la ultima fotografie, este vorba de Statia ,,Catusa" din cadrul C.S.G.!

Asa cum am promis, am mers iarasi in zona si am tras cateva cadre. Fiind in zona feroviara am prins niste lucrari ale unor echipe de intretinere a caii undeva la capatul podului feroviar de pe Siret -capatul catre Barbosi- lucrau la partea de semnalizare fiind insotiti si de cativa ingineri... Eu imi vedeam de treaba si fotografiam in continuare atat podul feroviar actual cat si ruinele celuilalt pod care se pare ca...nu a fost niciodata feroviar ci doar rutier. Cum fotografiam, ma pomenesc cu doi distinsi oameni care -culmea- insoteau acea echipa de intretinere. si am aflat ca erau de la CFR-Infrastructura. M-au intrebat ce fac, in sensul ca...,,pica ceva? -referindu-se la peste ( este o zona foarte bogata in peste caci in apropiere este confluenta Siretului cu Dunarea). Zic: trenuri-da, peste nu, caci,....habar am sa dau cu lanseta. Le-am explicat ca sunt pasionat de transport feroviar si ca aici vin sa ma relaxex fotografiind teme feroviare. Au apreciat entuziasmul nostru spunand ca admira periodic fotografii pe internet cu masinile surprinse azi la Galati, maine la Iasi,... Bucuresti, etc. apreciind pasiunea noastra. Ei cautau doar un loc de pescuit si le-am aratat cam unde ar putea veni. Si din vorba in vorba i-am intrebat si de ruinele podului ,,de vis a vis"...Mi-au explicat caci acel pod nu este si nu a fost feroviar ci rutier. A existat inainte de constructia Combinatului Siderurgic. Lucru ce se leaga caci intrebandu-l pe tatal meu ( galatean fiind), in 1965 era la liceu si venea aici prin zona cu prietenii si imi spunea ca deja podul era dezafectat. Deci dupa 1965 el era dezafectat deja. Deci nu a fost pod feroviar. Drept care rectific mesajele/fotografiile postate mai sus. Acelea sunt vechile grinzi ale actualului pod feroviar. Pod care a fost dintotdeauna in acelasi loc cu nici un metru mai la stanga sau mai la dreapta! Dovada -asa cum a apreciat userul de mai sus, ca sunt 3 pile nu 4...


image upload

Culeea dinspre Barbosi dar nu am putut ajunge la ea deoarece este proprietate privata si perimetrul era imprejmuit cu gard.


image host

O alta perspectiva a ruinelor.


photo hosting

Cei doi domni de la Infrastructura, foarte prietenosi si amabili cu care am stat de vorba si care mi-au confirmat ca acest pod este rutier si nu feroviar.


image host

Da, din noile poze se vede clar ca a fost un pod rutier (construit pe coloanele acelea rotunde) si sprijinit partial pe pilele mai vechi din amonte.

Uite am mai gasit ceva pe internet:

http://dinsidespregalati.blogspot.ro/2008/04/piciorul-vechiului-pod-de-la-barbosi.html

E de caramida si daca e amplasata in zona ar putea fi o culee ramasa din podul din vechea carte postala.

Si totusi coloanele rotunde mi se pare ca sint linga pilele vechi, cum se sprijinea pe cele vechi?

dan tm a scris:

Si totusi coloanele rotunde mi se pare ca sint linga pilele vechi, cum se sprijinea pe cele vechi?

In anii 60' mai precis intervalul 1962-1964 s-a latit/intarit podul deoarece in ultimele lui zile a fost folosit -lucru confirmat de tatal meu care a lucrat 40 ani in CSG- pentru traversarea pieselor grele in perioada construirii combinatului siderurgic. Nu stiu cati dintre dvs aveti idee despre cum arata un combinat de teapa celui de la Galati PE INTERIOR...dar asa ca idee...Numai grinzile pentru deplasarea podurilor rulante de la mine de la Otelaria-1 au o grosime de 3m, inaltime...de 2 ori tablierul podului CFR de pe Siret/Barbosi si lungi de 15m sau 20m. Stalpii de sustinere a halelor otelariei au cam aceleasi dimensiuni doar ca au o inaltime apreciabila: 50m. De fapt acestea sunt cele mai inalte si impunatoare hale din Combinatul de la Galati: halele otelariilor.Care otelarii erau 4 la numar: 3 otelarii identice tip Linz-Donawitz (OLD) iar cea de-a patra fiind otelarie electrica. Toate cu hale inalte de 50 m in varful carora se ajungea cu liftul (doua la numar plus unul mai mare pentru scule si SDV-uri sau piese de schimb). Va prezint mai jos cam cum se vede o otelarie de la 3-4 km de undeva de pe viaductul CATUSA/Sidex:
In aceasta imagine se afla Otelaria Linz-Donawitz nr.3 ( OLD-3)

hosting images

In aceasta fotografie Otelaria Linz-Donawitz nr.1 ( OLD-1)

free image hosting




Tinand cont caci aceste grinzi au fost fabricate in Germania ( vechi concerne CONCAST-SCHLOEMANN, Siemag, etc.) si nu au intampinat greutati in transportul lor pana la Galati,...aici Siretul -ca tiganul la mal- a pus mari probleme in traversare deoarece podul initial era mult mai ingust decat latimea treilerelor si cantareau/cantaresc foarte mult cam peste 600t, va inchipuiti caci singura modalitate de a traversa Siretul a fost pe acest pod care la viteza a fost intarit si consolidat. Iar in afara de grinzi s-au mai adus de la distante mari -in principal Austria si Germania- utilaje si masini unelte, agregate demne de Discovery. De exemplu cel mai mare motor electric de actionare a unui grup de role de laminare la Laminorul de Tabla Groasa nr-1 (LTG-1) are o inaltime de 6m. Agregatul cu totul atinge inaltimea unui bloc cu 4 etaje.Drept care s-au mai forat cateva perechi de piloni uniti cate doi prin grinzi de sprijin la nivel cu pilele vechi. Astfel podul si-a marit rezistenta la tasare. Dupa aducerea pieselor importante si necesare combinatului, concomitent cu construirea podului nou de la Real (digul spre Braila)

Interesante informatii.

mi se pare ciudat ca nu au fost aduse piesele agabaritice pe apa.

dan tm a scris:

Interesante informatii.

mi se pare ciudat ca nu au fost aduse piesele agabaritice pe apa.

Tot tatal meu mi-a dat raspunsul la aceasta intrebare a ta Dane! Manevrarea transportoarelor cu barje este foarte dificila in sens curent al Dunarii unde viteza navelor este foarte mare si vulnerabila . In contra-curent desi viteza de deplasare e mica poti corela si controla turatia elicei si poate fi perfect sincronizata cu pozitia carmei! Pe cand in curent liber...navele pot foarte usor scapa de sub control mai ales in zona Cazanelor si meandrelor din zona Severin!! Asta la acea vreme a anilor 1965 cand nu era asa avansata flota navala si perfectionata in acelasi timp.
In alta ordine de idei, deja in anul 1964 incepuse santierul marelui Baraj de la ,,Portile de Fier"-I si deci era prctic imposibil transportul grinzilor in acea zona impinzita de utilaje de forare, nave, etc.
Drumurile nu erau asa de largi in schimb erau libere. Ganditi-va cate masini erau pe strazi in anii '60 si cate sunt azi...Deci toate grinzile grele s-au adus pe sosea iar cele mai mici pe calea ferata.

Transportul cajei de laminare, anul 1965, Galați

sursa: Biblioteca V.A.Urechea, Galați
https://ro.pinterest.com/pin/210965563772649679/

Podul de care se discută mai sus a fost unul feroviar, probabil întărit pentru transport rutier în ultimele momente de viață:

La dublarea liniei Cf Buzau-Faurei-Galati, terminata in anul 1971, podul de peste Siret de la Barbosi a fost reamplasat la cca 200 m in aval fata de axul liniei vechi, podul de pe firul 1 a fost executat cu 4 deschideri de 64,2 m acoperite cu tabliere noi sudate. Pe firul 2 au fost utilizate tablierele podului vechi. Aceste tabliere integral sudate reprezenta o performanta realizata de proiectantii de la IPCF Bucuresti, executantii de la IPMPB Pitesti si constructorii de la Santierul 11 Montaje al CCCF Bucuresti. Mutarea celor 4 tabliere de 64 m lungime s-a facut in trei etape:
       -tragerea tablierelor pe malul stang al Siretului
       -riparea tablierelor cca 200 m.
       -lansarea tablierelor pe noul amplasament.
A fost cea mai lunga ripare de tablier metalic din Romania.

[...]
1974 IPCF Bucuresti proiecteaza tablierele sudate de 64,20 m (4 buc.) la noul pod peste Siret la Barbosi. Se remarca progresul inregistrat fata de tablierul proiectat cu 12 ani in urma. La grinzile cu zabrele s-au suprimat montantii neincarcati de antretoaze. Barele au sectiuni complet inchise, iar longeronii sunt situati la 1,5 m distanta, conform STAS 1911/75.

https://sites.google.com/site/infocfrgalati/date-cronologice-din-istoria-feroviara-galateana