306 : Ploiesti Sud - Slanic

Costin.B a scris:

Eu cred că da. Își permit măcar să le întrețină.

Există primării de comune care abia au bani de salarii, acum câteva zile era o ştire cu o primărie care vinde microbuzele şcolare pentru o datorie la lăutarii care au cântat la zilele comunei. Crezi că aceste primării îşi permit o clădire în plus? Poate doar să mute primăria în ea dacă clădirea existentă, dacă e mai bună.
De altfel, transferul din domeniul public al statului în cel public al UAT-ului era posibil şi acum, prin HG şi se fac frecvent astfel de transferuri. Iar staţiile care nu mai au uz (de exemplu staţia a devenit PO şi nu mai justitifică clădirea) sunt de mult trecute în domeniul privat al CFR SA şi multe sunt vândute către terţi, nu mai sunt ale CFR.

Costin.B a scris:

Stațiile mari nu se justifică în sătucele mici.
Stațiile mari deservesc în general localitățile mari care dispun de resurse suficiente încât să-și permită  să întrețină aceste clădiri.

Verifică ce populaţie au localităţile în care se află staţiile Ciulniţa, Câmpina, Făurei, Vereşti.

Costin.B a scris:

Administrarea centralizată a acestor clădiri s-a dovedit a fi ineficientă.

Tare îmi e ca viitoarele modificări legislative să nu fie doar în interesul unor primării de oraşe mari şi foarte mari, care de mult voiau să pună mâna pe clădirile (sau părţi din ele) cu vad comercial al unor gări gen Braşov, Constanţa, Craiova, Timişoara Nord, Arad, Cluj-Napoca ş.a..

cred ca te hazardezi fara sa stapinesti bine problematica statiilor. Nu ai raspuns la esenta intrebarii de unde sa aiba unele comune bani sa intretina garile? sint localitati in Romania care abia se desprind din evul mediu, ai mers pe sectiile din tara? ai vazut garile de pe linia Galati-Birlad?

AI vazut ce gara este in Ghimes? sau in Turnu Rosu? vintu de Jos, Ilia



Plus ca multe sint ruine, cine ar baga bani in ele sa le aduca la o stare acceptabila?
Unele sint in cimp, nu sint pazite, altele nu pot fi inchiriate pentru ca sint departe.

Ar fi o chestie sa plateasca CFR ca sa foloseasca cladirile.

Eu zic ca asa cum spitalul, dispensarul, scoala, caminul cultural sunt ale localitatii si deservesc cetatenii, asa si gara poate fi administrata de primaria-consiliul local, deservind cetatenii locului, nu pe cei de la cuca Macaii... CFR SA ar trebui sa ramana doar cu liniile garii in administrare. Inclusiv peroanele trebuie sa cada in sarcina primariei, chiar daca unele reglementari spun ca CFR SA are toate datele amenajarii acestora. Ei si? Se poate face un caiet de sarcini la care CFR SA sa-si aduca obiectiile si pretentiile atunci cand se reconstruiesc ori se reamenajeaza. Nu poti lasa cetatenii localitatii in ploaie, in frig asteptand trenul. Statiile de autobuz nu sunt amenajate de primarie ? Sunt... La gara de ce n-ar fi ?

Și alte administrații începând cu MAV pot să întrețină gările și liniile?Sau cred că nu pot face angajări că la primării spitale scoli de aia nu le iau..

IonutCFR2009 a scris:

Eu zic ca asa cum spitalul, dispensarul, scoala, caminul cultural sunt ale localitatii si deservesc cetatenii, asa si gara poate fi administrata de primaria-consiliul local, deservind cetatenii locului, nu pe cei de la cuca Macaii...

Spitalul de regulă ţine ori de MS, ori de judeţ, dispensarul în general e privatizat sau închiriat (că de aia doctorii lucrează într-un CMI - cabinet medical individual), la primărie rămâne şcoala (rezultatul descentralizării de acum vreo 20 de ani, o porcărie dacă mă întrebaţi pe mine, şcolilele ar fi trebuit să ţină direct de Ministerul Educaţiei, nu de primării) şi căminul cultural (sau casa de cultură sau centrul cultural sau cum vor primarii să le mai spună). Evident, dacă ai un spital bun în oraş şi primarul a asfaltat strada până la el, acel primar va fi votat cu 2 mâini, pentru că poporul nu ştie că spitalul nu ţine de primărie.

IonutCFR2009 a scris:

CFR SA ar trebui sa ramana doar cu liniile garii in administrare. Inclusiv peroanele trebuie sa cada in sarcina primariei, chiar daca unele reglementari spun ca CFR SA are toate datele amenajarii acestora.

Peroanele sunt parte din infrastructura publică! Conform Legii nr. 202/2016:
,,Anexa I
LISTA elementelor infrastructurii feroviare
Infrastructura feroviară este alcătuită din elementele de mai jos, cu condiţia ca acestea să facă parte din reţeaua feroviară, inclusiv liniile de serviciu, dar cu excepţia liniilor situate în interiorul atelierelor de reparaţii a elementelor infrastructurii feroviare, în depouri sau în remizele de locomotive şi liniile secundare private:
- terenuri;
- linii de cale ferată şi terasamente, în special rambleuri, debleuri, drenuri şi rigole, şanţuri de scurgere, apeducte, ziduri de sprijin, plantaţii pentru protecţia taluzurilor şi a căii etc.; peroane pentru călători şi rampe pentru mărfuri, inclusiv cele din gări pentru călători şi din terminale de marfă; acostamente şi drumuri de acces; ziduri de împrejmuire, garduri vii, parapete şi garduri; benzi de protecţie împotriva incendiilor; puncte de încrucişare; ecrane de protecţie împotriva zăpezii etc.;
- construcţii: poduri, apeducte şi alte pasaje superioare, tuneluri, excavaţii acoperite şi alte pasaje inferioare; pereţi de susţinere şi structuri de protecţie împotriva avalanşelor, a căderilor de pietre etc.;
- treceri la nivel, inclusiv instalaţii destinate asigurării siguranţei traficului rutier;
- suprastructură, în special şine, şine cu şanţ şi contraşine; traverse şi longrine, materiale mici de asamblare pentru linie, balast, inclusiv pietriş şi nisip; macazuri, puncte de încrucişare, dispozitive de încălzire a macazurilor etc.; plăci turnate şi transbordoare, mai puţin cele rezervate exclusiv pentru locomotive;
- căi de acces pentru călători şi mărfuri, inclusiv acces pe şosea şi acces pentru pietoni care vin şi pleacă pe jos;
- instalaţii de siguranţă, de semnalizare şi de telecomunicaţii din liniile curente, din staţii şi din triaje, inclusiv instalaţii de producere, transformare şi distribuţie a curentului electric pentru semnalizare şi telecomunicaţii; clădiri afectate pentru aceste instalaţii sau dispozitive; frâne de cale;
- instalaţii de iluminat pentru trafic şi siguranţa acestuia;
- instalaţii de transformare şi transport ale energiei electrice pentru tracţiunea trenurilor; substaţii, cabluri de alimentare dintre substaţii şi fire de contact, linii de contact cu suspensie catenară şi suporturi;
- clădiri utilizate de departamentul pentru infrastructură, inclusiv cele utilizate de o parte din instalaţiile pentru colectarea taxelor pentru transport."

Tot ce e acolo nu poate trece la primărie.

Reteaua CFR a fost conceputa initial cu cladiri in toate garile,haltele si PO, multe prevazute cu locuinte de serviciu si mijloace de comunicatii CFR pentru personal ce concura la siguranta circulatiei ( revizori de cale, sefi echipa linii, impegati ). Intre timp conditiile s-au schimbat radical, personalul s-a redus, exista comunicatii mobile, mijloace auto de deplasare, salariatii si-au construit locuinte proprii, astfel incat fostele cladiri au ramas nefolosite fiind repede devalizate. Macar de s-ar demola pentru a nu mai irita vederea si s-ar construi copertine cu 8-10 scaune dupa modelul statiilor de autobuz.

Gara Slănic în alte vremuri...

Gara Slănic în alte vremuri...

Gara Slănic în alte vremuri...

E incredibil cît de verde e linia acum.

Hai ca am dat o tura pe linia asta.
E in regula erau calatori, peroanele au cam primit prefabricate noi.
Vegetagia freaca automototrul chiar si cu unele crengi mai groase. Jale

Slanic, la ceas aniversar
Pe 12 decembrie 2023 se implinesc 140 de ani de cand glasul rotilor de tren rasuna pe Valea Slanicului.
Primele informatii despre construirea acestei rute feroviare, sunt din anul 1861 initiatori fiind printul George Stirbey si logofatul Ioan Otetelesanu.
Infiintarea companiei romanesti C.F.R. in anul 1880 face ca lucrarile pe aceasta ruta foarte importanta din punct de vedere al economiei sa se accelereze si la scurt timp dupa inaugurarea magistralei Ploiesti – Predeal sa se dea in folosinta prima linia secundara Campina – Doftana in noiembrie 1883 si a doua linie secundara, Buda – Slanic o luna mai tarziu.

Autor : Viorel Vasile

Eu sunt curios cand liniile astea de Slanic, Maneciu, Intorsura Buzaului, Nehoiasu, Oltenita, etc, vor fi si ele modernizate la viteze demne de mileniul asta.
Ca le exploateaza privatii cu succes, gem trenurile de calatori, dar tot cu viteze de acum un secol si doar cu cateva trenuri pe zi, desi merg din sat in sat iar DN-urile de alaturi gem de masini.

Intrebare legitima, raspuns concret. NICIODATA ! Cu exceptia liniilor ce se vor moderniza sau repara cu fonduri UE, pentru restul liniilor care necesita fonduri guvernamentale, slabe sanse. Cu atat mai mult linii neinteroperabile, o gaselnita de a muta responsabilitatea statului in curtea privatilor sau a autoritatilor locale (eventual). Pentru ca politica tuturor guvernelor este pe consum. Chiar azi am aflat ca Guvernul cauta 75 de miliarde de lei, nicidecum pentru infrastructura ( transport, educatie, sanatate,etc.), ci pentru marirea pensiilor si salariilor bugetarilor. Care la randul lor vor genera scumpiri, astfel ca romanul va trai la fel. Aceleasi greseli ca Grecia....