Infrastructura

O intrebare: care erau "sectiile cu conducere centralizata" in 1994-1995 (inainte sa le faca in masa pe majoritatea sectiilor secundare astfel!) ?
Cele care am reusit sa le identific erau in 1990 cu conducere centralizata:

-Podu Iloaei - Harlau;
-Roman- Buhaiesti;
-Letcani- Dangeni- Dorohoi (dar semnalizare mecanica era la Trusesti, Dangeni si posibil Ungureni)
-Dangeni- Saveni;
-Galati- Barlad (dar semnalizare mecanica era cu siguranta cel putin la fosta HM Balabanesti)
-Ucea- Victoria

Restul ?

Joantă în Radna, înaintea unui macaz de intrare dinspre Simeria

Pe stalpul din stanga se afla un transformator ce se alimenteaza din linia de contact ?

Alimenteaza cumva cladirea din zona ?



Poza ii apartine lui Ionutz.

In urma cu citiva ani acolo a fost o organizare de santier pentru reparatii la linie si viaduct, este posibil sa fi ramas de atunci.

Zona este locuita pina la viaduct si electrificata, deci pentru cladirea respectiva se poate asigura curent de la reteaua publica.

Dar nu este exclus sa fie o adaptare de la CFr sau sa fi ramas si cladirea alimentata de pe vremea santierului.

Asa ceva am mai vazut in mai multe statii, prima care imi vine acum in minte e Aradul Nou...

Bobby_TM a scris:

Asa ceva am mai vazut in mai multe statii, prima care imi vine acum in minte e Aradul Nou...

SI eu am vazut la Gugesti pe M500, si este folosit pentru a asigura tensiune in catenara unor linii abatute separate prin sectionere de retea.

Katalin4653 a scris:

Bobby_TM a scris:

Asa ceva am mai vazut in mai multe statii, prima care imi vine acum in minte e Aradul Nou...

SI eu am vazut la Gugesti pe M500, si este folosit pentru a asigura tensiune in catenara unor linii abatute separate prin sectionere de retea.

Dacă era vorba de alimentat linii, nu era nevoie de transformator, un separator de secţiune era suficient. Transformatorul transformă tensiunea... deşi mi se pare cam forţată transformarea de la 25000V la 230V ... mai ales că variaţiile de tensiune sunt mari (în catenară sunt între 19000 şi 27000 V), ceea ce acţionează şi asupra transformatorului şi a tensiunii pe care o ,,scoate" acesta.

Transformatoare sunt,si au rol de a fi a doua sursa de alimentare a statiilor fara grup electrogen, sau/si alimentarea incalzitoarelor de macaz.

Totuşi e departe de gară (2 km)

Nu e separator pentru întreruperea curentului pe viaduct atunci când se fac lucrări?

[quote="Vlad"
Nu e separator pentru întreruperea curentului pe viaduct atunci când se fac lucrări?
[/quote]
Nu are sectionere ca sa individualizeze viaductul , daca ar intrerupe curentul l-ar intrerupe intre Ciceu(Siculeni si Faget sau Simbrea acolo unde sunt prezente zone neutre.

Nu chiar. Fiecare staţie are posibilitatea de a întrerupe curentul pe parcursul ei. În fiecare capăt există câte un separator, dacă e linie dublă există unul pentru fiecare fir. De asemenea poate fi întrerupt curentul numai între 2 staţii.

De aceea m-am gândit că aşa ceva e şi în zona viaductului

Susținerea liniei de contact, detaliu:

Marcă de siguranță
Ronaț Triaj, linia 310, septembrie 2013

Dispozitiv de uns buza bandajului:







Cum functioneaza? Apasa din cind in cind revizorul pe butonul ala si vaselina e pompata din rezervor pe placuta? Sau e ceva automat, declansat de greutatea convoiului?

Cum de nu ajunge unsoarea pe partea superioara, ca sa afecteze aderenta?

TVlad a scris:

Dispozitiv de uns buza bandajului:


Cum functioneaza? Apasa din cind in cind revizorul pe butonul ala si vaselina e pompata din rezervor pe placuta? Sau e ceva automat, declansat de greutatea convoiului?

Cum de nu ajunge unsoarea pe partea superioara, ca sa afecteze aderenta?

DEci bandajul este mai lat decat cuponul de sina intotdeauna asta se poate exemplifica aici cand bandajul trece peste cei 2 pinteni din marginile acelei eclise de prindere a ungatorului , acela creand o presiune in vasul cu vasilina si astfel iese in lateralui interior al cuponului de sina , uneori datorita surplusului de vasilina mai poate ajunge si pe partea de uzura a sinei si nu afecteaza neaparat aderenta datorita rotilor de pe partea opusa care nu intra in patinaj sa zicem , un alt caz de exemplificare a latimii bandajului sunt inimile acelea de la diagonale unde vin cupoanele in forma de X .