307 : Blaj - Tarnaveni Vest - Praid

"Iar in mod logic- cele 3 trenuri care ajung doar pana la Balauseri hcv, ar trebui prelungite pana la Praid!".

Care-i logica? Faptul ca exista cale ferata? Aia nu-i logica!

In primul rand "excludeti" Sovata de la accesul feroviar. Trenul te lasa la naiba-n praznic, deci nu e o varianta pt. a ajunge in statiune!

Cu Praidul e altceva. Da, ar fi o destinatie la care sa ajungi convenabil cu trenul (din Deva - Alba Iulia - Blaj); dinspre Bucuresti, nu, din pacate). Insa Regiotransul, in opinia mea, nu stie sa puna in valoare aceasta destinatie!

Pe Blaj - Tarnaveni sunt calatori destul de multi si trenuri cu orare decente (sunt navetisti ce lucreaza la Blaj, din satele de acolo). Si tronsonul Tarnaveni - Balauseri e destul de solicitat. Din pacate, de acolo, pana la Praid, trenul circula aproape gol (datorita orarului prost, ce a devenit jenant, al celor de la Regiotrans).

In orasul Sovata, nu mai exista transport urban in comun ?

Ar trebui sa fie totusi o linie de autobuze urbane, care sa lege statia CFR Sovata de statiunea Baile Sovata!

Eu am trecut pe acolo venind cu autobuzul de la Praid spre Tirgu Mures ca sa merg la Timisoara si nu cred ca cineva stie ca Sovata are gara si ca mai trece tren pe acolo.

E ca la Baile Felix cind am mers in delegatie acolo, eu pasionat de tren nu am mers cu autobuzul ci cu trenul pina la Cordau si indarat. Ma  suna aia ca nu am ajuns la ora stabilita si le-am zis ca sint in tren la care au crezut ca nu am ajuns la Oradea, cind le-am zis ca imediat cobor in Felix a urmat intrebarea,, dar ce este tren prin Felix?"

ldh80 a scris:

In orasul Sovata, nu mai exista transport urban in comun ?

Ar trebui sa fie totusi o linie de autobuze urbane, care sa lege statia CFR Sovata de statiunea Baile Sovata!

Pe Transira afli inclusiv programele de circulatie ale autobuzului local.

Nu, nu e nevoie de autobuz ce sa lege gara (ce e chiar la intrare in Sovata dinspre Tg. Mures), devreme ce trenurile circula atat de rar. Praidul ar fi fost de promovat (automat, dupa ce aduceai calatori aici, viabilizai, in colaborare cu Primaria si statia CFR Sovata). Dar Regiotransul nu...

Sovata a devenit un fel de Sinaia/Predeal/Poiana Brasov a tinutului secuiesc, o statiune ce s-a dezvoltat foarte mult, e plina vara de turisti din Moldova/Ucraina, mai ales dupa ce a inceput razboiul in Ucraina. Acestia vin cu masinile proprii. Gara e in afara orasului, pana in statiune la lacul Ursu sunt aproximativ 4-5 km. Sunt microbuze/autobuze din jumatate in jumatate de ora spre/dinspre Tirgu Mures si destul de dese inspre Odorheiul Secuiesc/Miercurea Ciuc/Sfantu Gheorghe. In conditiile acestea trebuie sa fii un pic masochist sa stai 4 ore intr-un tren de la Blaj la Sovata plus cat faci pana-n Blaj. Clientela are trenul pe linia ingusta, 3 curse pe zi pana la Campul Cetatii, cele 2 vagoane fiind pline.

Depinde de unde ajungi cu trenul pana la Blaj! Daca vii cu trenul din vestul tarii (Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea, etc) cu trenul pana la Blaj e ok!

Insa daca vii din estul tarii (zona Moldovei), din sudul tarii (Bucuresti- zona Munteniei sau zona Dobrogei), evident ca este un ocol prea mare sa vii cu trenul pana la Blaj, iar apoi sa te intorci inapoi cu trenul pana la Praid.

Pentru cei din zona Moldovei care vor sa ajunga la Sovata-Praid pot folosi trenul pana la Miercurea Ciuc, iar apoi de la Miercurea Ciuc pana la Sovata/Praid evident ca este mai avantajos transportul auto.

Pentru cei din zona Munteniei/Dobrogei care vor sa ajunga la Sovata-Praid pot folosi trenul pana la Brasov sau Cata HM sau Sighisoara, , iar apoi pana la Sovata/Praid evident ca este mai avantajos transportul auto.

In privinta strict a liniei 307

-Timpul de mers in 1988/1989, era de 3 h si 37 minute pentru un tren C Blaj- Praid, iar astazi este de 3 h si 28 minute- deci aproximativ accelasi (dar e adevarat- in 1988/1989 trenurile aveau cu totul alta compunere decat astazi, fiind mai grele).

-Pentru atragerea de calatori spre Sovata- Praid de catre Regiotrans pe aceasta liniei, ar trebui:

1. Sa mearga pana la Praid 4 perechi de trenuri/zi (in 1988/1989 erau 5 perechi de trenuri/zi ce ajungeau la Praid)

2. Asigurate legaturi bune in Blaj intre aceste trenuri a Regiotrans si trenurile IR si R a CFR-Calatori, care vin si pleaca dinspre/spre vestul tarii pe M300, 200A si M200.

3. Existenta unui autobuz sau minibuz in orasul Sovata, care sa asigure legatura dintre gara si statiunea turistica, cu un orar corelat cu cel al trenurilor.

De regulă, când ai o staţiune, te concentrezi pe adus clienţi din oraşele mari apropiate. La Praid cel mult să îi aduci de la Alba Iulia şi Cluj, numai că ăştia dacă vor salină se duc la Turda. Atunci de la Sibiu, Tg. Mureş... numai că nu ai cum să îi aduci pe cale ferată, asta e problema. Era de aşteptat ca, odată cu acordarea de compensaţie (şi) pentru indicatorul călător-km să dispară trenurile cu puţini călători.

ldh80 a scris:

Depinde de unde ajungi cu trenul pana la Blaj! Daca vii cu trenul din vestul tarii (Timisoara, Cluj-Napoca, Oradea, etc) cu trenul pana la Blaj e ok!

Insa daca vii din estul tarii (zona Moldovei), din sudul tarii (Bucuresti- zona Munteniei sau zona Dobrogei), evident ca este un ocol prea mare sa vii cu trenul pana la Blaj, iar apoi sa te intorci inapoi cu trenul pana la Praid.

Pentru cei din zona Moldovei care vor sa ajunga la Sovata-Praid pot folosi trenul pana la Miercurea Ciuc, iar apoi de la Miercurea Ciuc pana la Sovata/Praid evident ca este mai avantajos transportul auto.

 Pentru cei din zona Munteniei/Dobrogei care vor sa ajunga la Sovata-Praid pot folosi trenul pana la Brasov sau Cata HM sau Sighisoara, , iar apoi  pana la Sovata/Praid evident ca este mai avantajos transportul auto.

Am scris foarte CLAR ca ar fi rentabila ruta doar pt. cei ce ajung la Blaj de la Arad - Deva - Alba Iulia. De ce insisti cu postarile lungi si dese pe aceeasi tema???

Ca tot ai "solutii" la toate: din Cata la Praid cu ce ai ajunge? Dar de la Sighisoara la Praid? Ca autobuze, nu! Mergi la ocazie cu ditai bagajele? Apreciez munca depusa pt. documentare, dar te rog sa tii cont si de cele spuse de cei din zona, cum as fi eu, in cazul de fatza.

Sunt autobuze ce ajung la Praid de la Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc si de la Sovata. Nu stiu daca sunt autobuze directe Tg. Mures - Praid.

Macar doua perechi de trenuri sa fie de la Tarnaveni la Praid. Sunt lacuri in zona si trenul transporta si pescari.

http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?f=86&t=3398&start=60

Silviu Sintea a scris:

Am scris foarte CLAR ca ar fi rentabila ruta doar pt. cei ce ajung la Blaj de la Arad - Deva - Alba Iulia. De ce insisti cu postarile lungi si dese pe aceeasi tema???

Ca tot ai "solutii" la toate: din Cata la Praid cu ce ai ajunge? Dar de la Sighisoara la Praid? Ca autobuze, nu! Mergi la ocazie cu ditai bagajele? Apreciez munca depusa pt. documentare, dar te rog sa tii cont si de cele spuse de cei din zona, cum as fi eu, in cazul de fatza.

Sunt autobuze ce ajung la Praid de la Miercurea Ciuc si Odorheiu Secuiesc si de la Sovata. Nu stiu daca sunt autobuze directe Tg. Mures - Praid.

Macar doua perechi de trenuri sa fie de la Tarnaveni la Praid. Sunt lacuri in zona si trenul transporta si pescari.

http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?f=86&t=3398&start=60

De ce de cateva luni nu pot vedea pozele de pe transira.ro? Nici cont nu-mi pot sa fac.

@Silviu Sintea, sunt si directe Tg. Mures-Praid, cele ce merg la Piatra Neamt prin Gheorghieni-Lacul Rosu! Cat despre ldh80, desi are la status varsta de 33 de ani, vorbeste despre epoca comunista ca si cum ar fi trait pe pielea lui maretele realizari ale conducatorului iubit, epoca acestuia incheindu-se acum 26 de ani. Eu imi amintesc doar o palma luata preventiv in decembrie 1989 de la taica-mio cand l-am prins ascultand Vocea Americii ca sa nu spun la nimeni. Sau lipsa benzinei. Sau facutul temelor la lampa cu gaz/petroxin. De caldura nu ma pot plange ca am stat la casa si se gaseau lemne si carbuni. E greu sa te adaptezi la realitatile socio-economice contemporane.

Ala a fost tributul datorat platii datoriei externe care in ian 1990 era zero lei in timp ce acum guvernele ne-au indatorat pe 3 generatii si scadenta se apropie, nu se stie prin ce altfel de sacrificii va fi achitata... De fapt stim, ca in urma cu ceva timp, Boc & Co. a experimentat pe bugetari un „exercitiu de achitare a datoriei externe”, un inceput care in mod sigur va continua daca nu vom fi in stare sa gasim solutii pentru refacerea economiei nationale din care face parte si ramura transporturi având un rol foarte important. Sa nu-l blamam degeaba pe ldh80, chiar daca expunerile lui sunt un rezumat al unor proiecte de extindere a retelei feroviare, demarate in anii 80, foarte multe proiecte trebuiau continuate de cei care au preluat mai departe puterea pentru a favoriza dezvoltarea regionala. Si au fost destui bani ramasi in bugetul tarii dupa 1990 care trebuiau folositi in finantarea acelor proiecte. Dar interesele au fost altele dupa cum se stie: plati compensatorii si bani cat mai multi catre regiile Statului aflate in colaps.

IonutCFR2009 a scris:

Ala a fost tributul datorat platii datoriei externe care in ian 1990 era zero lei in timp ce acum guvernele ne-au indatorat pe 3 generatii si scadenta se apropie, nu se stie prin ce altfel de sacrificii va fi achitata... De fapt stim, ca in urma cu ceva timp, Boc & Co. a experimentat pe bugetari un „exercitiu de achitare a datoriei externe”, un inceput care in mod sigur va continua daca nu vom fi in stare sa gasim solutii pentru refacerea economiei nationale din care face parte si ramura transporturi având un rol foarte important. Sa nu-l blamam degeaba pe ldh80, chiar daca expunerile lui sunt un rezumat al unor proiecte de extindere a retelei feroviare, demarate in anii 80, foarte multe proiecte trebuiau continuate de cei care au preluat mai departe puterea pentru a favoriza dezvoltarea regionala. Si au fost destui bani ramasi in bugetul tarii dupa 1990 care trebuiau folositi in finantarea acelor proiecte. Dar interesele au fost altele dupa cum se stie: plati compensatorii si bani cat mai multi catre regiile Statului aflate in colaps.

In 5 ani s-au achitat 20 de miliarde de euro catre FMI si Comisia europeana tragic este ca banii s-au folosit sa salveze sistemul bancar niste camatari legali care in anii 2006-2008 dadeau bani si in stanga si in dreapta

IonutCFR2009 a scris:

Ala a fost tributul datorat platii datoriei externe care in ian 1990 era zero lei in timp ce acum guvernele ne-au indatorat pe 3 generatii si scadenta se apropie, nu se stie prin ce altfel de sacrificii va fi achitata... De fapt stim, ca in urma cu ceva timp, Boc & Co. a experimentat pe bugetari un „exercitiu de achitare a datoriei externe”, un inceput care in mod sigur va continua daca nu vom fi in stare sa gasim solutii pentru refacerea economiei nationale din care face parte si ramura transporturi având un rol foarte important. Sa nu-l blamam degeaba pe ldh80, chiar daca expunerile lui sunt un rezumat al unor proiecte de extindere a retelei feroviare, demarate in anii 80, foarte multe proiecte trebuiau continuate de cei care au preluat mai departe puterea pentru a favoriza dezvoltarea regionala. Si au fost destui bani ramasi in bugetul tarii dupa 1990 care trebuiau folositi in finantarea acelor proiecte. Dar interesele au fost altele dupa cum se stie: plati compensatorii si bani cat mai multi catre regiile Statului aflate in colaps.

Asta e o teorie a conspirației total nesănătoasă, nu eram productivi nici în vremea tabloului, nu suntem nici azi. Da, sunt și bugetar și am fost afectat de decizia lui Boc, însă dacă nu era cinismul guvernului de atunci azi eram în incapacitate de plată, noi nu suntem Grecia să tragă toți să ne salveze. Referitor la tributul datoriei externe a lui Ceausescu nu cred că era nevoie să-l plătim noi prin înfometare sau lipsă de curent pentru proiecte megalomanice gen „Casa Poporului”, o inutilitate a cărei întreținere costă imens pentru resursele noastre sau fabrici și uzine ce aveau piață de desfacere doar fostul CAER. Nu e de plâns regimul trecut și nici de visat proiecte fanteziste pentru zilele noastre ce erau in proiect până-n 1989. Vagoanele multe de atunci se datorau faptului că oamenii erau împiedicați să cumpere carburant ori achiziția unui automobil era extrem de dificilă, nu era alternativă la tren.

kristi kkk a scris:

IonutCFR2009 a scris:

Ala a fost tributul datorat platii datoriei externe care in ian 1990 era zero lei in timp ce acum guvernele ne-au indatorat pe 3 generatii si scadenta se apropie, nu se stie prin ce altfel de sacrificii va fi achitata... De fapt stim, ca in urma cu ceva timp, Boc & Co. a experimentat pe bugetari un „exercitiu de achitare a datoriei externe”, un inceput care in mod sigur va continua daca nu vom fi in stare sa gasim solutii pentru refacerea economiei nationale din care face parte si ramura transporturi având un rol foarte important. Sa nu-l blamam degeaba pe ldh80, chiar daca expunerile lui sunt un rezumat al unor proiecte de extindere a retelei feroviare, demarate in anii 80, foarte multe proiecte trebuiau continuate de cei care au preluat mai departe puterea pentru a favoriza dezvoltarea regionala. Si au fost destui bani ramasi in bugetul tarii dupa 1990 care trebuiau folositi in finantarea acelor proiecte. Dar interesele au fost altele dupa cum se stie: plati compensatorii si bani cat mai multi catre regiile Statului aflate in colaps.

Asta e o teorie a conspirației total nesănătoasă, nu eram productivi nici în vremea tabloului, nu suntem nici azi. Da, sunt și bugetar și am fost afectat de decizia lui Boc, însă dacă nu era cinismul guvernului de atunci azi eram în incapacitate de plată, noi nu suntem Grecia să tragă toți să ne salveze. Referitor la tributul datoriei externe a lui Ceausescu nu cred că era nevoie să-l plătim noi prin înfometare sau lipsă de curent pentru proiecte megalomanice gen „Casa Poporului”, o inutilitate a cărei întreținere costă imens pentru resursele noastre sau fabrici și uzine ce aveau piață de desfacere doar fostul CAER. Nu e  de plâns regimul trecut și nici de visat proiecte fanteziste pentru zilele noastre ce erau in proiect până-n 1989. Vagoanele multe de atunci se datorau faptului că oamenii erau împiedicați să cumpere carburant ori achiziția unui automobil era extrem de dificilă, nu era alternativă la tren.

Nu are rost să ridici guvernul Boc în slăvi pentru ce a făcut când pe altă parte s-au construit terenuri de fotbal patinoare săli de sport parcuri de milioane de euro si s-au retrocedat 2 miliarde de euro vezi căzu ANRP aia a fost cea m simplă soluție tăierea salarilor și creșterea taxelor oricum de 20 de ani încoace țară asta e condusă de niște diletanti

1. Despre regimul Ceausescu.

Au fost si lucruri bune si realizari evidente, dar au fost si lucruri negative, mai ales dupa anii 1981-1982.

Lucruri bune:

-dezvoltarea si modernizarea masiva a agriculturii, practicata pe mari suprafete compacte, cu mijloace tehnice moderne si destul de productiva (cca 2.000.000 ha teren arabil irigat in 1989, si la un tractor reveneau cca 50 ha teren arabil, marile complexe zootehnice- in frunte cu Comtim, etc)
Criza de alimente de dupa anii 1981-1982 s-a datorat fortarii exporturilor- atunci agricultura romaneasca producea canditati arhisuficiente de alimente, cat sa hraneasca mai mult decat decent dublul populatiei Romaniei de atunci. Dar multe produse alimentare luau calea exportului- si aici a gresit Ceausescu.

-exista unor ramuri industriale foarte competitive la export- multe produse industriale romanesti erau exportate masiv datorita calitatii lor, recunoscuta pe plan mondial (unele masini-unelte, utilaj de foraj petrolier, nave maritime si fluviale, autoturisme ARO, locomotive si vagoane, mobila, ingrasaminte chimice, materiale de constructii, etc)

-modernizarea masiva a transporturilor si telecomunicatiilor. In 1985 s-au transportat pe reteaua feroviara romaneasca cca 290 milioane tone marfuri si 430 milioane calatori, iar parcul de vagoane de calatori numara cca 5000 de bucati. In 1989 la CFR lucrau 250.000 de salariati, ceea ce reprezenta cca 1% din intreaga populatiei a Romaniei. Datorita seriozitatii si pasiunii in munca, disciplinei si unitatii exemplare dintre ei, atunci ceferistii erau pe drept cuvant numiti "a doua armata a tarii".
Introducerea curselor regulate de autobuze a ITA a scos satul romanesc din izolare, flota maritima a romaniei ocupa locul 9 pe plan mondial, iar flota TAROM era a doua ca marime dintre toate tarile socialiste.
Realizarea metroului bucurestean si a canalului navigabil Dunare-Marea Neagra (obiectve economice de mare utilitate).

Faptul ca s-au introdus in anii 1980 restrictii la aprovizionarea cu carburanti a autoturismelor personale a fost a masura buna, statul trebuind- si asa e normal- sa incurajeze transportul in comun (care este mult mai eficient, economic si care genereaza mult mai putina poluare).

S astazi ar trebui luate masuri pentru reducerea numarului de autoturisme personale si incurajarea si determinarea populatiei sa utilizeze transportul in comun (asa se procdeaza si in tari precum Elvetia sau Austria).

-Constructia a milioane de apartamente, extinderea retelelor edilitare, etc.

-Siguranta zilei de maine, faptul ca fiecare om aveea locul de munca asigurat, iar dupa ce se casatorea primea repartitie de apartament sau garsoniera (chiriile erau foarte mici), pe care si-o putea mobila si amenaja foarte avantajos prin rate la CEC.

-Preturile erau foarte mici in comparatie cu salariile. Preturile la utilitati (gaz metan, energie electrica, energie termica, apa si canalizare, transport in comun, etc) erau foarte mici.
La un salar mediu de cca 2500 lei/luna, pretul unei mese la restaurant nu depasea 100 de lei.

Kwh de energie electrica era 30 sau 50 de bani.

-Fiecare isi putea permite cel putin o data pe an un concediul la mare, la munte sau intr-o statiune balneoclimaterica.

Lucri rele:

-Acestea au aparut in special dupa anii 1981-1982.

Au fost generate de hotararea lui Nicolae Ceausescu de plata fortata a datoriei externe, cifrata in 1981 la cca 11 miliarde $.
Desi Ioan Totu i-a spus- "Nicule, nu-i bine ce vrei sa faci", totusi Ceausescu nu a vrut sa-l asculte. Si altii au incercat sa-l avertizeze pe ceausescu despre consecintele negative a unei astfel de masuri (Teodor Stolojan de la directia valutara a Ministerului de finante, Nicolae Vacaroiu de la CSP, chiar Ion Iliescu, inclusiv Iulian Vlad si multi altii).

Efectele acestei decizii gresite a lui Ceausescu au fost multiple:

-In industrie, interzicerea importurile a facut ca anumite licente luate in anii 1960- 1970 din tarile vest-europene (si foarte performante la vremea lor) sa nu mai poata fi reinnoite, iar unele produse industriale romanesti sa ramana in urma in fata avansului tehnologic a unor produse similare din vest.
Cercetarea stiintifica si tehnica romaneasca (cu toate eforturile care se faceau) nu putea acoperi acest decalaj.

-In agricultura, canditatile de alimente tot mai mari cerute la fondul de stat (fondul centralizat) de la CAP-uri a produs anumite perturbatii in activitatea CAP-urile.
Desi conform statului CAP-urilor acestea erau "proprietate privata de grup", si desi in statut se preciza ca repartitia produselor catre membri cooperatori se face prin hotararea Adunarii Generale, totusi acest lucru nu se respecta in practica.
Intai trebuiau date produsele la fondul de stat (fondul centralizat) , apoi platite muncile SMA (tot in produse), si de-abia apoi era retribuiti membri cooperatori (taranii).

Acest lucru genera nemultumiri justificate ale acestora.

Apoi existenta unei birocratii stufoase si in agricultura ("3 cu mapa, doi cu sapa"), raportarile exagerate si umflate ale productiilor realizate, unele hotarari luate din birouri fara a se cunoaste si analiza situatia reala din teren, moda "negatiilor", etc.

Aspectele negative din agricultura sunt ilustrate in acele filme de atunci- "Primavara/vara/toamna/iarna bobocilor".


-La aprovizionarea cu energie electrica.

Restrictiile din acest domeniu s-au datorat nefunctionarii la capacitatea proiectata a unor grupuri energetice de la turceni sau rovinari, lucru care a privat economia romaneasca de 1000 Mw/h zilnic, la un consum ce atingea 10.000 Mw/h zilnic.
Acele grupuri energetice erau echipate cu turbine de abur foarte performante- importate din RF Germana sau produsa la IMGB. Insa calitatea si puterea calorica slaba a combustibilului folosit- lignit- si-a spus cuvantul.

-La aprovizionarea cu energie termica.

In anii 1970- 1980 s-au realizat acele CET-uri, in orasele mijlocii- resedinte de judet sau in unele municipii.
Insa si acestea functionau pe baza de carbune (lignit), cu o putere calorica slaba. Apoi lungimea mare a retelelor de distributie a agentului termic (CET-urile erau amplasate de regula la marginea oraselor) ducea la pierderi mari de agent termic.

In orasele mici, s-au realizat acele "centrale termice de cartier", functionand pe baza de CLU. Aici datorita puterii calorice mai mari a combustibilului folosit- CLU, dar si a lungimii mai mici a retelelor de distributie a energiei termice, atata timp cat aprovizionarea cu CLU s-a facut in canditati suficiente, situatia era mai buna.

-La aprovizionarea cu gaz metan si butelii

De la sfarsitul anilor 1970, Romania a trebuit sa importe gaz metan din URSS. Insa sovieticii solicitau plata in valuta a gazului metan furnizat.

Insa dincolo de aceste neajunsuri de natura economico-financiara, a mai fost un factor care a determinat nemultumirile masive a populatiei dupa anii 1981-1982.

Nicolae Ceausescu a fost totusi un patriot, care si-a iubit sincer tara si poporul. El a crezut sincer in superioritatea sistemului socialist (asa cum a putut el sa-l inteleaga si sa-l perceapa).

Insa Ceausescu a luat contact cu ideologia socialista la o varsta mult prea frageda, iar instructia sa scolara precara nu i-a permis sa analizeze obiectiv si critic aceasta ideologie.
Apoi el a inteles socialismul din povestile romantate a colegilor din inchisoare.

Apoi tarele sa de caracter, batranetea si boala sa (care nu iarta pe nimeni), i-au alterat judecata.

Insa cel mai mult l-au tras in jos cei din jurul sau, lingaii de care s-a lasat inconjurat (Emil Bobu, Manea Manescu, Tudor Postelnicu, Constantin dascalescu, etc), care l-au mintit sistematic (in plina sedinta a CPEx Nicu Ceausescu i reproseaza deschis lui Constantin Dascalescu- "Cum puteti sa-l mintiti in halul asta pe tata ?!") si l-au izolat intr-un fel de colivie de aur.

Insa poate nimeni nu i-a facut mai mult rau lui Nicolae Ceausescu decat propria sa sotie. Desi el a iubit-o sincer, Elena Ceausescu a fost genul toapei de la tara, fara aproape nici un fel de pregatire si instructie scolara, dar de o prostie , o trufie si o dorinta de putere fara margini.

Ea l-a mintit sistematic, l-a facut sa ia niste decizii catastrofale. In epoca circula o vorba- "Nicu nu mai e barbat, Leana este comandant, si in casa si in tara".

In 1989 Nicolae Ceausescu se prezenta ca un om batran, bolnav si epuizat, incapabil sa perceapa si mai ales sa inteleaga schimbarile politice si economice petrecute pe plan mondial, mai ales dupa venirea lui Grobaciov la conducerea URSS in 1985.

In plus el traia intr-o lume paralela cu realitatea, era ferm convins ca poporul il iubeste si este alaturi de el (ca in momentul august 1968) si nu cunoastea situatia reala din tara.

Desi la nivelul securitatii era cunoscuta situatia de nemultumiri a populatiei, desi in repetate randuri Iulian Vlad a incercat sa-l avertizeze pe Ceausescu despre aceste lucruri, totusi Ceausescu a preferat sa asculte in continuuare orbeste de cele spuse de lingaii din jurul sau, de activul de partid si mai ales de propria sa sotie.

In aprilie 1989 Ceausescu a anuntat public plata intregii datoriii externe. A fost ultima sa sansa de a se mai salva, ratata din pacate.
In acel moment, toata populatia sa astepta sa se dea drumul la curent, mancare, caldura. Omul de rand a inteles poate sacrificiile facute in anii 1980 pentru plata datoriei, dar dupa aceste sacrificii se astepta-normal- sa se imbunatateasca masiv aprovizionarea.

Insa lui Ceausescu i-a mai venit o idee- sa continuie restrictiile si sa mai stranga alti bani, iar Romania sa imprumute alte state!

A fost momentul in care "s-a rupt filmul", iar din acel moment nemultumirile populatiei s-au canalizat asupra lui Ceausescu personal si a sotiei sale.

Insa au fost si interese externe pentru rasturnarea lui Ceausescu

-Din partea marilor bancheri si finantisti si industriasi (dar si proprietari ai unor mari firme din vest) si implicit a conducerii statelor capitaliste, nemultumiti ca Romania nu mai depindea financiar de institutii precum FMI si Banca Mondiala, dar si de faptul ca unele produse romanesti faceau concurenta unor produse vest-europene.

-Din partea conducerii URSS si a lui Mihail Gorbaciov personal, nemultumit ca Ceausescu nu aplica programul reformist de "glasnost" si "perestroika".
La congresul din noiembrie 1989, Ceausescu a spus ca "sunt necesare masuri concrete pentru lichidarea consecintelor pactului Ribentrop-Molotov din 1939". Prin aceasta, Romania exprima deschis ca are litigii teritoriale nerezolvate cu URSS.
A fost picatura care a umplut paharul nemultumirilor conducerii URSS fata de Ceausescu.

La ultima intalnire Ceausescu- Gorbaciov din 4 decembrie 1989, la spusele lui Ceausescu- "Ne vom revedea in 1990", Gorbaciov i-a replicat- "De unde stiti ca in 1990 veti mai fi la conducerea Romaniei ?!".

Discutiile de la Malta din 1 decembrie 1989 au fost interceptate de securitatea romaneasca. Constient de ce va urma, Iulian Vlad a ordonat sa se adopte o atitudine de non-combat si de neimplicare din partea securitatii, si le-a oronat tuturor cadrelor de securitate sa nu se implice in nici un fel in desfasurarea evenimentelor (doar sa culeaga informatii).

Faptul ca Ceausescu era dezinformat si nu cunoastea- sa nu era constient- de situatia reala din tara si de nemultumirile populatiei- este demonstrat cel putin in doua momente-cheie:

-Stupoarea si uimirea de pe chipul sau cand lumea a inceput sa-l huiduie la mitingul din 21 decembrie

-Atunci cand in padure la Ratoaia plutonierul de militie Constantin Paisie l-a intrebat ca "de ce nu este unt in alimentara ?", singurul raspuns a lui Ceausescu a fost ca "nu este adevarat".