Lucrari de modernizare la gara Pitesti

Fondurile europene nu se dau aşa, pe ochi frumoşi... tot ce se lucrează pe fonduri europene se plăteşte de la Bugetul de Stat şi se decontează ulterior. Asta înseamnă că trebuie prinse în Lege Bugetului. Numai că asta înseamnă să ai fizic banii în cont, ca să poţi să tragi din ei. Dacă îi pui în buget doar pe hârtie, creşti deficitul ţării, iar dacă, prin absurd, o astfel de lege ia avizul Ministerului de Finanţe, în secunda 2 de la momentul publicării în Monitorul Oficial vine FMI, împreună cu UE şi cu tanti Merkel şi ţi-o trag urât - ca stat.

În plus, fondurile europene se acordă pentru cheltuielile eligibile. TVA-ul nu e eligibil, la fel diversele avize şi certificate necesare. În plus, e obligatoriul studiul de fezabilitate cu minim 3 variante de traseu (în cazul infrastructurii de transport). Dacă nu faci studiul sau în faci cu o firmă fără trecere la Bruxelles... are grijă UE să nu-ţi aprobe cererea. Nu-i aşa simplu cum pare.

Alte tari au luat bine merși numai la noi birocrația și incompetenta fac lucrurile sa stea le loc

Alte ţări nu au pensii speciale pentru parlamentari, nu au peste 600 de parlamentari şi câte 50 - 60 miniştrii şi secretari de stat. Iar în alte ţări, cererile de finanţare nu se fac de angajaţi plătiţi cu 1500 - 2000 lei pe lună şi nu se evaluează de angajaţi cu 1030 lei pe lună.

AeroX a scris:

Si nu se spune ca va exista tren de mare viteza de marfa, ci de calatori. Alea de marfa vor circula cu maxim 160 km/h.

Trenul de marfa care circula cu viteze de 160km/h este tren de marfa de mare viteza pentru ca circula pe linie de mare viteza, viteza standard pentru trenurile de marfa care circula pe linii conventionale este de 120km/h.

Pentru ca un tren de marfă să circule cu 160 km/h trebuie îndeplinite o groază de condiţii legate de frâne şi lungime... nu ştiu să existe vagoane de marfă pentru 160 km/h. Chiar şi cu 120 km/h e greu, e nevoie de trenuri scurte, cu frâne cu acţiune rapidă şi tonaje mici... mă îndoiesc că o să vrea vreun operator să circule cu trenuri de 5 - 600t cu 120 km/h în loc să tragă 2000t cu 80 km/h şi cu o singură locomotivă şi o singură echipă de mecanici. Numai ameţiţii ăia de la Aecom nu voiau să înţeleagă asta.

In proiectul SF se stipula ca vor fi si trenuri lungi de 2 km conduse si automat, fara mecanic. ) Deci nu stiu ce va mai mira o viteza, pe care nu stiu cum ar fi facut-o posibila in asemenea conditii. E vorba de o limita maxima. Poate ar fi circulat in realitate cu mai putin de atat. Realitate...paralela, deocamdata...si prea din viitor.
Macar sa se mai auda de fantezia asta in lunile urmatoare, ori macar in anii urmatori. Prea putin probabil.
Si eu sper mai mult la o linie directa intre Pitesti si Rm. Valcea, e destul de ok si atata lucru, chiar daca la noi lucrurile se misca mai greu.

De saptamana trecuta a inceput sudarea liniei 1 (directa Bucuresti).

https://www.facebook.com/sectiaL1Pitesti/posts/622366117968047





Ar fi culmea s-o tot mentina la 15 km/h.

Are cineva o schita cu liniile din statia Pitesti, asa cum sunt ele dupa constructia noii cladiri de calatori (inclusiv cu liniile de la depoul de locomotive, fosta revizie vagoane calatori, sectia linii, liniile industriale care se ramifica din statia Pitesti- pentru Metabet, etc. Si inclusiv cu pozitionarea pasaralelor pietonale) ? Multumesc anticipat!

Exista vreo sansa ca sa monteze schimbatoare de cale automate si semnalizare luminoasa? BLA ar fi adecvat sau TMV cum vad ca e mai nou trend-ul.

mielutu zburator a scris:

La Galați lucrează de, cred, mai bine de 15 ani și tot nu e gata. Și nici nu va fi prea curând...
Mărășești are nevoie critică de o modernizare radicală, am fost în vara 2015 și am avut de stat, e efectiv jalnică acea gară.
Ca fapt divers, erau foarte mulți călători pe peroanele ei și în sălile de așteptare - Mărășești rămâne un important nod feroviar. Am fost uimit să văd câți oameni coboară din Regiouri acolo, așteptând legăturile spre alte destinații. De ex, trenul de 11 Mărășești - Galați, a plecat ocupat 50% dintr-o stație care deservește un oraș mic și mort din toate punctele de vedere.
Brașov ar trebui nu modernizată, ci *curățată*, adică vopsită, refăcute peroanele și apoi introdusă pază pentru că noaptea e plină de boschetari, bețivi, țigani și cerșetori.

La Brașov nu se apuca pentru ca așteaptă modernizarea coridorului Rin-Dunăre Nord, care include si peroanele si liniile.

Cu ajutorul unor poze postate pe site-ul "Rainet" si cu ajutorul urmatorului videoclip (postat pe yutub de utilizatorul "DPS", am facut o schita partial cu dispunerea liniilor, dupa constructia noii cladiri de calatori a statiei Pitesti.

Cu negru am marcat liniile existente, iar cu rosu liniile desfiintate dupa constructia noii cladiri de calatori a statiei Pitesti.


Videoclipul cu ajutorul caruia am intocmit schita:


https://youtu.be/VzOOfD6M45s


Si schita:

https://i.servimg.com/u/f11/19/64/43/87/untitl10.png


Utilizatorii din Pitesti pot corecta si/sau complete aceasta schita.

Gara gandita cu curul...
Nici o secunda nu le-a trecut prin cap sa o prevada pentru dublarea liniei si o legatura cu Rm. Valcea - Sibiu (chiar daca o fi prin anul 2100).
Cand o sa se faca totusi respectiva legatura, gara asta o fie demolata, pentru ca e inadecvata.

De ce e inadecvata?

Radu161 a scris:

Gara gandita cu curul...
Nici o secunda nu le-a trecut prin cap sa o prevada pentru dublarea liniei si o legatura cu Rm. Valcea - Sibiu (chiar daca o fi prin anul 2100).
Cand o sa se faca totusi respectiva legatura, gara asta o fie demolata, pentru ca e inadecvata.

Probabil va referiti la o dublare a liniei Pitesti- fosta statie Valcele (pentru eventualitatea ca vreodata se va construi linia Valcele- Ram. Ramnicu Valcea Est)!

Aici intervin doua probleme:

-Linia dintre statiile Pitesti- Pitesti Nord- Bascov strabate municipiul Pitesti, si este destul de dificil de dublat linia intre aceste statii, deoarece nu prea exista loc fizic pe teren pentru aceasta.

-Atunci când a fost proiectata si a inceput sa fie construita (sfarsitul anilor 70) linia Valcele- Ram. Ramnicu Valcea Est a fost proiectata ca si linie simpla, iar toate tunelurile executate pentru aceasta linie, dar si cele doua poduri mari peste râurile Arges si Olt au fost executate pentru cale simpla.

Doar unele viaducte au fost executate pentru ca ulterior sa poata fi montata pe ele linie cu cale dubla.




Insa de dublat linii in zona municipiului Pitesti, cred ca ar fi binevenita (si tehnic se poate realiza) o dublare a liniei intre Golesti- Ram. Pod Arges- Pitesti. Aceasta ar presupune si realizarea unui al doilea pod feroviar peste raul Arges, la Golesti.