CFM-Moldova

Biletele la 19€ sunt limitate pentru Budapesta, spunea cineva ca ar fi cam 6-9 pe tren/zi. Adica 6 locuri la Dacia azi, 6 pentru maine, 6 la Ister pentru azi, 6 pentru maine cu conditia sa fie cumparate cu cate 15-21 zile inainte.

De o parte din Chisinau sunt satul ca de mere acre ( chiar daca nu am ajuns inca acolo ) reprezentanti Moldovei care muncesc in UK au facut tot posibilul sa ne arate partea negativa de la Chisinau. Noi le-am dat pasapoarte sa scape de saracie si ei le zic la straini ca sunt rusi si nu romani. In fine asta e un subiect delicat si nu am chef iar de teoriile lui ldh80.

Daca tot ajung la Chisinau parca as merge si la Milesti Mici la cea mai mare crama din Estul Europei.

La unguri sunt si bilete mai ieftine de 19 euro/sens.

Mie mi se par persoane ok toti moldovenii pe care ii cunosc, insa e drept si faptul ca sunt ,,oameni cu scoala” sa ma exprim asa. Insa e cat se poate de clar ca au si uscaturi, cum din pacate avem destule si in Romania, ma doare ca mare parte chiar in zona mea natala.

Clar merita vizitate cramele din Moldova, mai ales ca sunt aproape de Chisinau. Oare cat o costa intrarea? Si la Milestii Mici oare se poate merge si fara sa ai masina? Si distractiile par destul de ieftine in Moldova, din pacate majoritatea nu accepta plata cu cardul, pana si unitatile de cazare, ce sa ma astept sa se poata plati bilete de tren cu cardul, de transport intern nici nu ma gandesc la plata cu cardul, deci va trebui sa trec pe la casa de schimb valutar.

Dr2005 a scris:

Depinde ce vrei să vezi. Dacă vrei să vezi ceva occidental, la Budapesta te descurci şi cu engleza, iar automatele de bilete BKK ştiu şi română. Dacă vrei să vezi ceva sovietic, mergi la Chişinău.

Vreau sa vad si ceva occidental dar si sovietic, probabil voi merge in ambele locatii. Engleza in Budapesta? Doar 20% din populatie stie engleza: http://edu-news.ro/top-10-tari-monolingve-vezi-ce-limbi-trebuie-sa-stii-ca-sa-te-descurci-orice-situatie/  si conform wikipedia nu exista alte limbi oficiale in afara de maghiara: https://ro.wikipedia.org/wiki/Ungaria spre deosebire de Moldova unde romana e chiar prima limba oficiala, a doua fiind rusa, dar cel putin 80-85% din populatie stie romana. Anunturile oficiale si presa pare a fi in romana.

Luna a scris:

Engleza in Budapesta? Doar 20% din populatie stie engleza: http://edu-news.ro/top-10-tari-monolingve-vezi-ce-limbi-trebuie-sa-stii-ca-sa-te-descurci-orice-situatie/  si conform wikipedia nu exista alte limbi oficiale in afara de maghiara

Am fost de multe ori prin Budapesta şi m-am descurcat foarte bine cu engleza. Mai ales că mai toate informaţiile afişate prin oraş (gară, transport în comun etc.) sunt şi în engleză. Automatele de bilete BKK au meniu chiar şi în limba română. La hoteluri clar nu sunt probleme, la baruri şi restaurante dacă mergi în centru nu sunt probleme, iar dacă intri într-o crâşmă de cartier (chiar recomand asta pentru o experienţă adevărată), e suficient să îi arăţi barmanului ce vrei şi te serveşte. Ultima dată când am intrat într-o crâşmă din asta eram cu colegul din Austria... şi cum vorbeam noi în engleză acolo (barmaniţa era o femeie pe la vreo 60 de ani, care oricum nu înţelegea ce vorbeam noi), a venit un client de la altă masă să ne întrebe ce e cu noi pe acolo. Şi după o mică discuţie în engleză, omul a dat-o pe germană, că lucrase 20 de ani în Germania şi la unguri nu mai avea cu cine să vorbească în germană. Nu ştiu ce a discutat cu austriacul, dar ne-a făcut cinste la amândoi cu 2 rânduri de bere E drept, experienţa asta ar trebui să fie şi mai interesantă într-o crâşmă ex-sovietică

Luna a scris:

Clar merita vizitate cramele din Moldova, mai ales ca sunt aproape de Chisinau. Oare cat o costa intrarea? Si la Milestii Mici oare se poate merge si fara sa ai masina? Si distractiile par destul de ieftine in Moldova, din pacate majoritatea nu accepta plata cu cardul, pana si unitatile de cazare, ce sa ma astept sa se poata plati bilete de tren cu cardul, de transport intern nici nu ma gandesc la plata cu cardul, deci va trebui sa trec pe la casa de schimb valutar...

Uite niste situri sper sa te poata ajuta:
http://cricovavin.md/
http://wine.md/content/excursii-milestii-mici/
Iar in privinta banilor nu-ti face probleme, in toate casele de schimb valutar si la banci poti schimba lei nostri si euro fara probleme...

La acest topic, pentru a intelege situatia grava in care se afla astazi caile ferate din Republica Moldova, si cauzele acestei situatii, trebuie de spus si cateva consideratii economice si sociale asupra situatiei de azi din RM, comparativ cu 1991 .

-In privinta agriculturii (principala ramura economica din RM), si la basarabeni, ca si in Romania, in 1991, s-a facut acceiasi mare greseala: desfiintarea formelor organizate si compacte de practicare a agriculturii- in Romania CAP-urile, in Basarabia- "colhozurile".

Acest fapt a dus la: faramitarea terenurilor agricole, distrugerea dotarilor si tehnicii agricole (irigatii, tractoare si masini agricole, complexe zootehnice), practicarea unei agriculture primitive, arhaice, pe suprafete mici, faramitate, cu mijloace tehnice invechite si necompetitive.

Fara a idealiza "colhozurile" (care stim prin ce metode de teroare s-au creat in anii 50 in Basarabia), totusi trebuie sa recunoastem ca au permis practicarea unei agriculture cat de cat moderne, pe mari suprafete, compacte.

Acest lucru a dus la o productivitate scazuta la hectar, cu costuri de productie mari. Astfel, agricultura de azi din RM este evident ca nu poate concura (poate cu exceptia catorva produse) cu agricultura din tarile dezvoltate din UE.

De exemplul, un fermier din RM, care are o livada sau o plantatie de vita-de-vie, de multe ori imbatranita, ramasa de pe vremea colhozului, pe care o lucreaza cu un tractor "Belaz", vechi si el de zeci de ani, este evident ca nu va putea nicioada concura cu un fermier Italian, care are sute de hectare de livada, pe care o lucreaza cu mijloace tehnice ultra-moderne.

Inainte de 1991, mare parte din productia Agricola din fosta RSS Moldoveneasca era transportata cu trenul spre marile centre urbane ale fostei URSS.

Astazi, exportul produselor agricole moldovenesti in Rusia este din ce in ce mai dificil (datorita masurilor de represalii comerciale adoptate de Rusia), iar reorientarea masiva a exportului de produse agricole moldovenesti spre piata UE se loveste de unele impedimente: conditiile de calitate stricte (si uneori de-a dreptul absurde) impuse de UE, lipsa unui laborator agreat de UE la Chisinau pentru acreditarea produselor agricole- in special a celor de origine animala- moldovenesti, dar si situatia din agricultura RM, care determina costuri mari de productie pentru produsele agricole.

Astfel, transportul de produse agricole la export pe calea ferata din RM (atat spre est, cat si spre vest) este foarte scazut.

Solutia ar fi infiintarea de cooperative/asociatii agricole in RM, astfel incat si in RM sa se poata practica o agricultura intensive, pe mari suprafete, compacte, cu mijloace tehnice modern.

Si bineinteles reorientarea masiva a exportului de produse agricole din RM spre piata din UE.

Astfel, s-ar putea transporta cu trenul din RM spre piata UE mari canditati de: cereale, zahar, tutun, legume-fructe, ulei, conserve de legume, produse din carne, etc.

Solul din RM ofera conditii foarte bune pentru practicarea unei agriculture intensive, moderne.



-In privinta industriei, inainte de 1991, este adevarat ca s-a inregistrat o dezvoltare industriala si in fosta RSS Moldoveneasca, creandu-se multe intreprinderi industrial, unele din domenii de top: uzinele "mezon" si "Graviton" din Chisinau si Cernauti, uzina "Semnal", fabrica de calculatoare din Chisinau, uzina de televizoare "Alfa", uzina "Topaz" , etc, unele din acestea producand inclusiv component de varf, pentru statia spatiala "Mir".

Insa, toate aceste intreprinderi, au fost concepute si construite intr-un stil colonialist, fiind parte a fostului complex militar-industrial sovietic. Ele au fost astfel concepute, incat sa fie viabile si sa poata functiona doar in cadrul acelui complex.

Astfel, componente esentiale pentru produsele realizate in acele intreprinderi (in special motoare) erau aduse din alte republici unionale -in special din RSS Ucraineana sau RSFS Rusa.

Dupa 1991, cand acest "lant" al fostului complex militari-industrial sovietic s-a rupt, acele intreprinderi din RM au cazut, vazandu-se lipsite de doua componente esentiale: sursa de aprovizionarea cu materii prime si piese, si piata de desfacere.

Ca atare, a scazut dramatic si transportul pe calea ferata de produse industriale spre si dinspre RM.

Ce s-ar putea face astazi prvind dezvoltarea industrial in RM ?

Tinand cont de faptul ca in RM lipsesc practic complet sursele de materii prime pentru dezvoltarea unei industrii grele- metalurgice si chimice (resurse de minereuri de fier si alte metale, resurse de petrol, carbuni, etc), este evident ca nici un investitor privat nu va deschide sa zicem in RM un mare combinat metallurgic sau chimic, in conditiile in care ar trebui sa aduca materia prima de la mari distante.

Ca atare, trebuie valorificate si industrializate resursele locale de materii prime, care se gasesc in RM, pe baza carora s-ar putea dezvolta ramuri industriale precum: industria alimentara, textile, de materiale de constructii, de mobila si prelucrarea lemnului.

In aceste domenii ar trebui atrasi investitori privati, care sa investeasca si sa deschida unitati industrial in RM.



Bineinteles, un impediment major in calea intensificarii transportului feroviar de Marfa din RM spre tarile UE il constituie si ecartamentul larg al cailor ferate din RM, care impune transpunerea (schimbarea boghiurilor) la vagoanele de Marfa, operatiune care necesita un timp destul de mare si mareste costul transportului.

Inspre est spre Rusia, din motivele aratate mai sus, dar si din cauza conflictului ruso-ucrainean, transportul de marfuri pe calea ferata din RM spre Rusia este destul de scazut.

In concluzie, daca s-ar adopta unele masuri amintite mai sus- in agricultura si industria din RM- ar putea fi urmatoarele categorii de marfuri care ar putea fi transportate pe calea ferata dinspre si inspre RM, spre si dinspre UE:

-Dinspre RM spre UE (Marfuri exportate din RM spre UE): produse alimentare, textile, mobila, material de constructii, etc.

-Dinspre UE spre RM (Marfuri importate din UE in RM): combustibili petrolieri, bunuri de larg consum si industriale, substante chimice pentru agricultura, mijloace de transport (autobuze, troleibuze, alte autovehicule), etc.

In Moldova sunt alegeri parlamentare anul acesta, propunerile tale privind agricultura intensiva si infiintarea de fabrici si uzine ar putea avea mai mult succes printre cetatenii tarii de la est de noi, cei care citesc acest forum iti garantez ca nu sunt interesati de asemenea aberatii comuniste...

marius664 a scris:

In Moldova sunt alegeri parlamentare anul acesta, propunerile tale privind agricultura intensiva si infiintarea de fabrici si uzine ar putea avea mai mult succes printre cetatenii tarii de la est de noi, cei care citesc acest forum iti garantez ca nu sunt interesati de asemenea aberatii comuniste...

Cred ca ori nu ati citit bine, ori nu ati inteles ce am vrut sa zic!

-In agricultura, este evident ca pentru a aveea o agricultura moderna si competitive, aceasta trebuie practicata pe suprafete mari, compacte, nu pe suprafete mici, faramitate!

Ideea de infiintare a unor asociatii/cooperative agricole nu a apartinut comunistilor, ci aceasta forma de organizare a agriculturii este intalnita inclusiv in tarile vest-europene!

Inclusiv in Romania Mare in perioada interbelica, un program economic a PNT propunea infiintarea de cooperative agricole!

Sigur, acestea trebuie infiintate prin vointa liber exprimata a taranilor, iar statul trebuie sa creeze acele mijloace economico-financiare si legislative pentru a stimula infiintarea de asociatii agricole!

Sigur, atat in Romania cat si in fosta RSS Moldoveneasca, in anii 50, CAP-urile respective "colhozurile" s-au creat prin mijloace violente, de constrangere a taranilor, mijloace cu totul condamnabile. Dar, dincolo de aceste mijloace, trebuie de spus ca practicarea unei agriculture pe suprafete mari, compacte, a dus indiscutabil la cresterea productivitatii la hectar si a permis aplicarea unor tehnologii moderne, prin irigatii, mecanizarea agriculturii, etc!

Sigur, erau multe neajunsuri in activitatea colhozurilor din fosta RSS Moldoveneasca, sigur ca produsele acestora erau subevaluate, etc, dar un progres a existat si trebuie sa fim cinstiti sa-l recunoastem ca atare! Nu stiu cat de semnificativ este, dar un colhoz din satul Solonceni si-a permis chiar sa finanteze realizarea unei linii de troleibuz in acel sat- probabil unicul sat de pe Glob in care acirculat troleibuzul!


-In privinta infiintarii de fabrici si uzine, nu am zis nicioadata ca statul ar trebui sa le infiinteze! Statul trebuie sa creeze acele mijloace legislative si economico-financiare, pentru a-I stimula pe investitorii privati sa creeze fabric si uzine, si am cautat mai ales sa subliniez care ramuri industrial s-ar putea dezvolta in RM, tinand cont de resursele natural ale acesteia!

Sper ca am fost destul de explicit!

Si care-i legatura cu calea ferata? Nici macar nu ai pomenit acest cuvant in aiurerelile tale? Aici vorbim despre CFM ,daca vrei sa-ti sustii ideologiile comuniste si vrei noi adepti foloseste topicele dedicate...

Eu as zice ca pe termen scurt pentru a intensifica traficul de marfa/calatori cu UE singura solutie viabila ar fi sa se introduca vagoane cu ecartament variabil. De exportat, poate vinuri sa exporte Moldova dar nu as crede ca le-ar face pe feroviar. Oricum insa sa nu uitam ca Moldova nu prea are resurse naturale, deci greoi pentru ei.

marius664 a scris:

Si care-i legatura cu calea ferata? Nici macar nu ai pomenit acest cuvant in aiurerelile tale? Aici vorbim despre CFM ,daca vrei sa-ti sustii ideologiile comuniste si vrei noi adepti foloseste topicele dedicate...

Incercam sa explic de ce traficul de Marfa pe caile ferate din Republica Moldova a scazut foarte mult dupa 1991! Situatia grea a cailor ferate de azi din RM trebuie analizata in contextul general economic si social de acolo!

Si cred ca orice om cu o buna judecata isi da seama ca este de dorit practicarea unei agriculture intensive, pe mari suprafete, compacte, cu mijloace tehnice moderne, si in industrie atragerea de investitori privati care sa creeze unitati de productie industrial, tinand cont de resursele naturale care pot fi valorificate si industrializate dintr-o anumita zona geografica !

In privinta traficului feroviar de calatori, dintre Romania si Republica Moldova, ce ar putea face autoritatile de la Bucuresti si Chisinau pentru a determina cat mai multi pasageri care calatoresc intre cele doua maluri ale Prutului sa utilizeze transportul feroviar (pasageri ar fi, dovada ca autocarele si microbuzele care circula intre Romania si Republica Moldova sunt destul de pline) ?

-In primul rand, simplificarea si scurtarea la maxim a procedurilor vamale intre Romania si Republica Moldova si la transport feroviar! De exemplul, cand am calatorit de la Chisinau la Husi cu microbuzul Chisinau- Bucuresti, acest microbuz nu a stationat in vama Albita mai mult de 10- 15 minute, iar controlul documentelor (de catre politia de frontiera) si al bagajelor (de catre vama) s-a desfasurat extrem de rapid! Politistul de frontiera numai a luat pasapoartele sau buletinele, s-a dus in cabina, le-a verificat si in 10 minute le-a si dat inapoi, iar vamesul numai a intrebat calatorii daca au in bagaje tigari (sa nu fie mai mult de doua pachete de tigari de persoana) sau bauturi alcoolice , fara a deschide bagajele!

Oricum, in mod evident, cand am trecut intai prin vama Leuseni (unde inca mai exista shopuri), toti calatorii din microbus au trecut si pe la shop si fiecare a luat macar vreo sticla de vin "Cricova" sau de coniac si dulciuri, dar tigari deloc! Soferul a intrebat pasagerii (inainte de a ajunge in vama Albita) daca au tigari la ei (si le-a atras atentia sa nu aiba mai mult de doua pachete de persoana), iar la cei care au zis ca nu au deloc tigari I-a rugat sa ia cate un pachet pana dupa vama Albita.


-In al doilea rand , introducerea mai multor trenuri in traffic local de frontiera intre Romania si Republica Moldova, compuse din material rulant adecvat unor trenuri de scurt-parcurs (automotoare).

Calatori ar fi- din ce am vazut pe tabla din autogara "vama Veche" din Iasi, cred ca sunt aproape 10 curse de microbuze intre Iasi si Chisinau, in fiecare zi! Plus vreo 5 curse de microbuze in fiecare zi Iasi- Balti!

Ideea ar fi cum atragi si determini acesti calatori sa utilizeze trenul , in loc de microbuze!


-Intre Romania si Republica Moldova ar trebui sa existe urmatoarele trenuri de calatori, de scurt-parcurs , in traffic local de frontiera, plus trenuri de lung-parcurs (compuse din locomotive si vagoane):

A. Pe linia Iasi- Nicolina- Socola- Ungheni Moldova

-3 perechi/zi (cu plecari din Iasi in jurul orelor 6.00, 12.30 si 19.00) trenuri regio a CFR-Calatori, compuse din automotoare Desiro, cu legaturi bune in Iasi sau Nicolina la trenurile IR Iasi- Bucuresti si cu legaturi bune in Ungheni-Moldova la trenurile locale CFM Ungheni- Chisinau si Ungheni-Balti Slobozia.

-O pereche/zi tren regio Socola- Chisinau, compus din automotor modernizat de cale larga a CFM

Aceste trenuri ar trebui sa opreasca numai in Nicolina si HM Ungheni-Prut (ca statii intermediare in Romania).

-O pereche tren IR Bucuresti Nord- Chisinau, compus din vagoane de dormit si clasa a CFM.


B. Pe linia Zorleni- Falciu- Prut 2

-5 perechi/zi trenuri R Barlad- Falciu- HM Falciu Nord, compuse din automotoare Desiro.

-3 perechi/zi trenuri Falciu- Prut 2, compuse fie din automotoare Desiro, fie din automotoare de cale larga a CFM.

-O grupa directa (compusa din vagoane si locomotiva, cu material rulant de cale larga a CFM) Falciu- Prut 2- Abaclia- Basarabeasca- Cainari- Revaca- Chisinau.


C. Pe linia Galati Calatori- Giurgiulesti- Reni

-3 perechi/zi trenuri regio Galati Calatori- Giurgiulesti- Reni, compuse din automotoare de cale larga a CFM sau a UZ. Cu legaturi bune in Galati Calatori la trenurile IR Bucuresti- Galati.

-O pereche/zi tren Galati Calatori- Giurgiulesti- Reni- Etulia- Abaclia (unde sa se cupleze cu o grupa de la Falciu)- Basarabeasca- Cainari- Revaca- Chisinau.


Insa din pacate starea tehnica a liniilor de cale ferata Ungheni- Chisnau, Ungheni- Balti Slobozia si Giurgiulesti- Reni- Etulia- Abaclia- Basarabeasca- Cainari este una destul de precara, determinand timp de mers destul de mari.

Astfel, un tren local (echivalentul rangului de tren regio) parcurge distanta Ungheni- Chisinau in cca 2 ore si jumate, iar distanta Ungheni- Balti Slobozia (de doar 85 km) in nu mai putin de 3 ore!

Iar un tren de lung-parcurs Galati- Chisinau (pe traseul sus amintit, cu opriri numai in: Giurgiulesti, Reni, Etulia, Vulcanesti, Bolgrad, Taraclia, Ceadar-Lunga, Abaclia, Basarabeasca, Mihailovca si Cainari), ar parcurge aceasta distanta in cel putin 4- 5 ore!

Remedierea acestei situatii cade in sarcina guvernului de la Chisinau, aici autoritatile de la Bucuresti neputand, din pacate, face mare lucru!


De aceea, deocamdata, pana la modernizarea cailor ferate din Republica Moldova, eforturile trebuie concentrate pe introducerea trenurilor de scurt-parcurs, in traffic local de frontiera, pe rutele Iasi- Ungheni Moldova, Falciu- Prut 2 si Galati Calatori- Giurgiulesti- Reni, trenuri care sa fie evident compuse din automotoare.

Sărbătorește Ziua îndrăgostiților, împreună cu CFM

Valentine’s Day – ziua care decorează atmosfera cu dragoste, bucurie și romantism. Pentru a suplini magia din inimile îndrăgostiților, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” oferă bilete gratuite pe destinația Chișinău – Iași și retur pentru un cuplu de îndrăgostiți.

Pentru aceasta, cuplurile trebuie să participle la concursul organizat de CFM pe pagina oficială de facebook a întreprinderii, respectând următoarele condiții:

1. Să dea „Like” paginii oficiale de facebook a „Căii Ferate din Moldova”
2. Să distribuie PUBLIC poza de concurs
3. Să descrie succint în comentariile imaginii de concurs povestea lor de dragoste.

Cuplul câștigător va fi selectat aleatoriu, prin intermediul programului RANDOM.org și va fi anunțat pe 14 februarie. Biletele sunt valabile tur-retur pentru cursa din data de 17 februarie.Sărbătorește Ziua îndrăgostiților, împreună cu CFM



Valentine’s Day – ziua care decorează atmosfera cu dragoste, bucurie și romantism. Pentru a suplini magia din inimile îndrăgostiților, Î.S. „Calea Ferată din Moldova” oferă bilete gratuite pe destinația Chișinău – Iași și retur pentru un cuplu de îndrăgostiți.

Pentru aceasta, cuplurile trebuie să participle la concursul organizat de CFM pe pagina oficială de facebook a întreprinderii, respectând următoarele condiții:

1. Să dea „Like” paginii oficiale de facebook a „Căii Ferate din Moldova”
2. Să distribuie PUBLIC poza de concurs
3. Să descrie succint în comentariile imaginii de concurs povestea lor de dragoste.

Cuplul câștigător va fi selectat aleatoriu, prin intermediul programului RANDOM.org și va fi anunțat pe 14 februarie. Biletele sunt valabile tur-retur pentru cursa din data de 17 februarie.

https://www.europalibera.org/a/29123776.html

Asta situatie dezastruoasa, nu cum se plang unii pe aici de cfr. Aaa, si la moldoveni sigur nu sunt de vina studentii.

Iata alt articol:

Conferința pentru Infrastructură, 14-15 martie 2018
or. Alba-Iulia, România.

Dechiderea evenimentului de către Președintele Onorific-Club Feroviar,Domnul Octavian Udriște

În perioada 14-15 martie 2018 domnul Topala Iurii, Director General al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” a participat la cea de-a 13 ediție a Conferințelor Club Feroviar dedicată infrastructurii feroviare cu tematica „Dezvoltarea piețelor feroviare în Europa Centrală și de Sud-Est pentru anii 2030 și după” în orașul Alba Iulia,România.

În cadrul acestei Conferințe domnul Topala a ținut un discurs referitor la Proiectul Investițional de achiziție a locomotivelor și de restructurare a infrastructurii feroviare finanțat de către Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în comun cu Banca Europeană de Investiții (BEI) și Uniunea Europeană. Proiectul,al cărui buget este prevăzut pentru achiziționarea a noi locomotive Diesel și reabilitarea infrastructurii feroviare.

Directorul General al Întreprinderii de Stat „Calea Ferată din Moldova” a menționat că reconstrucția capitală a infrastructurii va permite montarea liniilor de cale ferată fără joante pe secțiunile drepte ale căii ferate, repararea prismei și terasamentului, a sistemului de drenare, reparații majore ale tuturor trecerilor de nivel cu utilizarea materialelor moderne, echipamentele de semnalizare, comunicații și alimentare cu energie electrică.În vederea asigurării siguranței circulației trenurilor, este planificată dotarea cu instalații moderne a punctelor de detectare a încălzirii osiilor materialului rulant.
Tot în cadrul Conferinței, Ministrul Transporturilor al României,Domnul Lucian Șova a vorbit despre proiecte care vizează reducerea segmentelor cu restricții de viteză, sporirea vitezei trenurilor, necesitatea deschiderii a mai multor centre de formare a mecanicilor de locomotive precum și atragrea tinerilor specialiști calificați în domeniul feroviar.
CFR Marfă s-au expus asupra transportului intermodal, necesității reabilitării infrastructurii feroviare în procesul de expediere a containerelor, modernizarea clădirilor,dotarea terminalelor cu utilaje și echipamente moderne.
Reprezentanții CFR SA au vorbit despre lansarea noilor proiecte în domeniul feroviar ca : modernizarea liniilor de cale ferată întru asigurarea vitezei sporite și creșterii calității serviciilor prestate, modernizarea stațiilor de cale ferată și a trecerilor la nivel privind reabilitarea podurilor,podețelor și tunelurilor.
După conferință au urmat vizite tehnice la șantierele de lucru precum Alstom, FCC, Swietelsky. S-au discutat aspectele și importanța optimizării infrastructurii prin închiderea stațiilor și comasarea lor funcțională.

sursa: http://www.railway.md

Tren Chisinau - Odesa