515 : Dorneşti - Gura Putnei - (Putna) - Nisipitu - Seletin UKR

Astăzi, 19.08.2018 în R11513 Suceava - Putna

https://www1.cfrcalatori.ro/comunicate/circulatie-adaptata-pe-ruta-dornesti-gura-putnei-putna-si-retur/

Vitosa a scris:

https://www1.cfrcalatori.ro/comunicate/circulatie-adaptata-pe-ruta-dornesti-gura-putnei-putna-si-retur/

Nu pot sa cred! Unde sa scriu? :shock:

Deci s-a gasit solutia gararii automotorului pe timp de noapte.Carcotasii o iau inca o data peste bot, ca in cazul sezonierului de Iasi.Inca o dovada ca daca se vrea se poate...si cat se pot face la CFR Calatori...

totusi pentru ce calatori e mersul acela? pentru elevi nu pare, poate pentru bugetari, care intra la 9 si ies la 17 , da aia nu mai merg de mult cu trenurile, ii vezi doar cu masina la servici....

Astăzi, în prima zi a lor de circulație, R11520 a avut grad de ocupare de aprox. 80%, la întoarcere R11522 a avut aprox. 140% (oameni în picioare).
De asemenea noul tren de seară 11601/11511 are succes, mulți oameni venind dinspre Suceava la Rădăuți/Vicov/Bivolărie/Putna, și din Rădăuți spre Putna, mai ales tineretul care se intoarce de la mall,excursii, plimbări prin oraș, cinema etc. E mult mai util ca trenul de la 3:50 dimineața care căra aer, găsindu-se soluția garării peste noapte a AM în stația Putna.

Pentru cine mai întreabă, sunt destui călători pe 515, trenurile fiind între 70%-200% capacitatea AM-ului. Lumea e mulțumită și mulți își lasă mașinile la gară în Rădăuți și iau trenul spre Putna.

Imi scapa mie ceva sau de luni pina vineri nu este tren dimineata din Suceava spre Putna?

Nu iti scapa, chiar nu este. Singurele trenuri sunt la 13:53 si 20:53. In weekend probabil se considera ca este lume ce pleaca la manastire de dimineata si de aceea este tren.

Dupa un drum cu 1766 cu schimbare in Suceava, am ajuns in gara Putna.

In Dornesti am numarat calatorii, au fost 50 cu tot cu cei urcati acolo. Pina in Dornesti au coborit 2-3 in parcurs.

O parte din calatori au coborit in Radauti unde au urcat altii.
Pe citiva i-am revazut la intors dupa ce au fost pe la manastirea Putna.

Oamenii sint curiosi, fac poze la tren, In Viseu Hotel h au urcat 2 copii mici cu tatal lor doar ca sa ii astepte mama cu masina in Putna.

La viteza de 40 km/h linia nu are nici o sansa fiind paralela cu soseaua pe aproape intreaga distanta. La asta se adauga faptul ca locuitorii zonei sint deosebit de instariti si au masini.Poate un mers cu citeva trenuri in plus ar fi ceva.

La intors in parcurs au urcat 3 fete care mergeau la Radauti acesta fiind centru urban care polarizeaza intreaga zona. Dupa Radauti au mai urcat 2-3 dar erau afectati de faptul ca trenurile sint rare si nu si au orar diferit  peste saptamina.


Putna

001 by David Daniel, on Flickr   002 by David Daniel, on Flickr   003 by David Daniel, on Flickr  004 by David Daniel, on Flickr  005 by David Daniel, on Flickr

noua halta Putna Centru

006 by David Daniel, on Flickr  007 by David Daniel, on Flickr

noua halta Putna Troita este situata undeva in afara localitatii

008 by David Daniel, on Flickr

Riul Putna creeaza probleme de genul celor care au dus la disparitia liniei spre Nisipitu.

009 by David Daniel, on Flickr

In apropiere de Gura Putnei pozez un pod al fostei linii spre Nisipitu

010 by David Daniel, on Flickr

Ca o ironie a sortii semnalul de intrare din directia Nisipitu indica liber pe directa...

011 by David Daniel, on Flickr

... o directa care nu mai exista

012 by David Daniel, on Flickr

Gura Putnei

013 by David Daniel, on Flickr  014 by David Daniel, on Flickr  015 by David Daniel, on Flickr  016 by David Daniel, on Flickr  

Bivolaria

017 by David Daniel, on Flickr 018 by David Daniel, on Flickr

Vicovu de Sus

019 by David Daniel, on Flickr 020 by David Daniel, on Flickr  021 by David Daniel, on Flickr

Vicovu de Jos

halta are o particularitate fiind situata la o trecere la nivel si o intersectie de sosele.

Circulind de la Putna trenul opreste inainte de pasaj avind peron pe dreapta si in numele garii pe stinga, circulind de la Radauti trenul opreste inainte de pasaj avind peron pe stinga si numele garii pe dreapta.

oprire sosit de la Putna

022 by David Daniel, on Flickr  023 by David Daniel, on Flickr

oprire sosit de la Radauti

024 by David Daniel, on Flickr  025 by David Daniel, on Flickr

Dupa aceasta oprire  trenul intilneste o gara abandonata

026 by David Daniel, on Flickr  027 by David Daniel, on Flickr

Halta Vicov Hotel

028 by David Daniel, on Flickr

Galanesti

029 by David Daniel, on Flickr  030 by David Daniel, on Flickr  031 by David Daniel, on Flickr 032 by David Daniel, on Flickr

Horodnicu

033 by David Daniel, on Flickr

Radauti

034 by David Daniel, on Flickr 035 by David Daniel, on Flickr 036 by David Daniel, on Flickr 037 by David Daniel, on Flickr

linia trece prin oras ca o linie de tramvai, mi s-a parut ca nu e impusa o restrictie cum este in Bocsa.

038 by David Daniel, on Flickr 039 by David Daniel, on Flickr

Radauti Gara Mica, trenul nu a oprit

040 by David Daniel, on Flickr

042 by David Daniel, on Flickr

este totusi interesant ca in Radauti gara este atit de mare, oare ce s-a avut in vedere si ce o fi in ea acuma? de asemenea linga cladirea garii Galanesti constructia aceea mare  de locuinte m-a intrigat avind in vedere ca in scurt timp linia a decazut.

Se pare ca solutia gararii automotorului peste noapte in Putna este aceea ca partida are paza garniturii iar mecanicul are dormitor la manastirea Putna.

Conform unui livret din anul 1984, VS pe linia 515 era atunci de 60 km/h intre Dornesti- Radauti- Vicovu de Sus, de 50 km/h intre Vicovu de Sus- Gura Putnei- Putna si de 40 km/h intre Gura Putnei- Nisipitu HM.

Cu un RK - dar facut ca lumea, inclusiv burarea completa a liniei- cred ca s-ar putea merge cu 80 km/h de la Dornesti la Putna, ceea ce ar fi o viteza decenta pentru o linie secundara. Profilul liniei permite cred o VS de 80 km/h.


Ca timp de mers, in cel mai bun caz, cu 80 km/h, s-ar putea scoate o ora de la Dornesti la Putna. In MT 1988/1989 trenul C 5651 pleca din Dornesti la 4.20 si ajungea in Putna la 5.23 (in Gura Putnei stationa un minut).

Daca mai punem inca 12 minute stationare in Dornesti pentru rebrusarea locomotivei (daca trenurile ar fi compuse din vagoane si locomotive), plus inca 46 minute pentru distanta Suceava- Dornesti, rezulta un timp total de mers Suceava- Putna de doua ore si un minut. Ceea ce ar fi acceptabil.


Oricum, pe linia asta ar trebui 5 sau 6 perechi trenuri regio/zi, puse la ore potrivite, astfel incat sa se asigure legaturi bune in Suceava la si de la trenurile IR spre si dinspre Bucuresti, Iasi, Timisoara.

Pentru asta sunt necesare doua automotoare (sau doua garnituri) care sa se incruciseze in Radauti.



In 1990 pe linia Dornesti- Radauti- Gura Putnei- Putna existau 5 statii: Radauti, Galanesti, Vicovu de Sus, Gura Putnei si Putna.


A fost repusa in functiune semnalizarea mecanica si instalatiile SBW din statiile Galanesti, Vicovu de Sus, Gura Putnei si Putna ?

Boss, 1766 face 711 km pina la Suceava. Intelegi?

Tu care stai la doi pasi de linia asta nu te-ai invrednicit sa mergi sa tragi doua poze sa ne spui o impresie dar apari acuma cu comentarii despre viteza si statii si intrebi daca SBW-ul s-a repus in folosinta?

pentru doua trenuri pe zi nu s-a pus in folosinta, ai fi vazut la Galanesti in poza se vede putin din ,,X" -ul de pe semnal.

Mai pune mina si circula si tu, de exemplu pina la falticeni sa ne dai ceva vesti de pe linia asta, lasa aburelile. Stai in casa si ghibitezi despre Bucuresti, Putna, Arad, Bailesti dar nu faci doi pasi. Nu ai pus o poza din Husi unde locuiesti. pai iti era greu sa mergi pina acolo, sau sa faci un drum Birlad-Galati?

Nu pentru mine, ca eu am pozat intr-o zi Fetesti-Faurei-Galati-Beresti -Birlad, dar asa de amorul artei.

Si mie imi place sa citesc ce a pus karpaty cind a umblat prin lume, ca nu am ajuns pe acolo, sau katalin cu Eurostarul, dar macar pe plan local mai dau o fuga pina la Arad, mai vad lumea.

In urma unei calatorii pe care am efectuat-o pe 23 octombrie 2018 pe ruta Pascani- Suceava- Putna si retur am retinut urmatoarele aspect:

-Din Pascani pana la Suceava am mers cu IR 1831, care a avut 3 vagoane, gradul de ocupare fiind destul de bun

-De la Suceava la Putna am circulat cu R 11.603


Cu tot cu haltele nou infiintate, pe traseu exista acum 13 statii si halte, astfel:


1. Halta (nou infiintata) Radauti- Gara Mica h.
Se afla in dreptul unui parc.


2. Statia Radauti
Instalatia CED a fost repusa in functiune, si din tren am putut observa ca au ramas 4 linii, in dreptul cladirii de calatori.
Cladirea de calatori este in stare destul de buna.


3. Halta Horodnic h.
Cladirea este intr-o stare destul de buna.


4. HM (fosta statie) Galanesti
Are 3 linii.
Cladirea este intr-o stare destul de buna.
La linia 1 era stationat un utilaj UAM cu un vagon-platforma, si am observat mai multi muncitori si stive de traverse din lemn (care pareau a fi noi).


5. Halta (nou infiintata) Vicov Motel h.
Se afla un indicator in dreptul unei pensiuni-motel (care dupa cum scria pe un indicator se numeste "Stefan cel Mare")


6. Fosta Post Ajutor Miscare Vicovu de Jos (care in "Mersul trenurilor 1988/1989" apare ca halta Vicovu de Jod hc)
Pe langa linia curenta, aici a mai existat si o linie abatuta. Din cele spuse de revizorul de ace (care s-a recomandat si ca seful statiei Radauti) din HM Putna, la Vicovu de jos a existat un "Post Ajutor Miscare" care aveea o linie abatuta ("publica"), dar si o alta linie pentru o fabrica.
A avut si semnalizare mecanica, fostul semafor de intrare dinspre Gura Putnei mai existand in teren!
In anii 90, cand in zona incepusera sa apara diverse ateliere de papuci, aici exista o intensa activitate de coletarie-mesagerie. Se trimiteau din zone mai indepartate (Timisoara, etc) piei de animale, care erau puse la coletarie-mesagerie si transportate cu trenul pana aici, unde erau preluate de cei care aveau ateliere de confectionat papuci.
Era deservita in 1990 de un revizor de ace (pe tura), care executa parcursul si punea pe liber semafoarele.
Cladirea mai exista.


7. Halta (nou infiintata pe actuala locatie) Vicovu de Jos h., cu cele doua peroane.


8. Halta (fosta statie) Vicovu de Sus h.
Dupa spatiul din teren aveea doua linii.
Cladirea se afla intr-o stare destul de buna, parand a fi recent renovata.
De cladirea fostei statii este "lipita" o cladire noua, ce pare a fi a unei fabric sau depozit.


9. Halta Bivolarie h.
Cladirea este intr-o stare relativ buna. Judecand dupa scaunele si mesele de afara, in incinta cladirii functioneaza un bar.


10. Halta (fosta statie) Gura Putnei h.
Aveea 4 linii, plus una pt remiza. La una din linii exista un canal de vizitare.
Cladirea exista, dar pare abandonata.
Din fosta remiza au mai ramas doar peretii.
In dreptul cladirii, mai exista si celelalte 3 linii, pe care erau depozitate traverse din lemn.
Semnalul prevestitor dinspre Putna era luminos.


11. Halta (nou infiintata) Putna Troita h.
Se afla la intrarea in localitate.


12. Halta (nou infiintata) Putna Centru h.


13. HM (fosta statie) Putna.
Are 3 linii.
Liniile 2 (directa) si 3 aveau sistem CELS (pichetii inca exista in teren).
Semnalul prevestitor era luminos.
Linia 1 nu mai poate fi folosita (macazurile care dadeau acces spre ea au fost eclisate). De asemenea,la capatul dinspre Gura Putnei a liniei 1 exista un sabot de deraiere.
Linia care se continuua spre o fabrica de prelucrarea lemnului a fost desfiintata.
Cladirea este intr-o stare destul de buna.
Nu exista vanzator de bilete.


La Putna, revizorul de ace (care s-a recomandat si ca seful statiei Radauti) a fost foarte amabil- m-a invitat in biroul de miscare si mi-a oferit mai multe informatii foarte interesante.

Intre altele, mi-a aratat fostul pupitru de comanda (depozitat intr-o magazie din incinta cladirii statiei), de pe care putea fi vizualizata stare de liber/ocupat a liniilor 2 si 3 si de pe care era realizata inzavorarea electrica a parcursului. Acest pupitru aveea legatura electrica cu panoul de la cabina acarului. Acarul introducea cheia de parcurs in panoul din cabina, apoi raporta impiegatului de miscare. Acesta inzavora electric parcursul (de pe pupitrul amintit), fapt care permitea acarului sa ia cheia de semnal din panoul de la cabina si sa puna pe liber semaforul.
Un model de astfel de pupitru (deosebit de clasicul panou SBW pe care ma asteptam sa-l vad in biroul de miscare), mai deosebit, nu am mai vazut in vreo alta statie! Totusi, mai demult imi amintesc ca am vazut ceva asemanator la Muzeul CFR.

De asemenea, mi-a spus ca in urma cu multi ani cei care au preluat fabrica de prelucrarea a lemnului din Putna au renuntat la transportul feroviar, si au desfiintat fosta linie industriala din incinta fabricii.
Apoi a fost desfiintata si linia dintre statia Putna si fabrica, iar pe locul respectiv primaria Putna a realizat o piata.
halte Iaz
De asemenea, mi-a spus ca urmeaza a fi schimbate si alte traverse din lemn cu unele noi, insa aceste traverse noi din lemn pe care le-a vazut (aduse de o firma privata) nu I s-au parut a fi de calitate. Probabil este vorba de acele traverse din lemn pe care le-am vazut in HM Galanesti.

De asemenea, mi-a spus ca inainte de 1989 se intentiona mutarea intregii grupe de Marfa a statiei Dornesti undeva in zona fostei halte Iaz Suceava h, unde urma a fi realizat si un triaj (pentru trenurile de Marfa spre si dinspre fosta URSS), iar Dornesti urma sa ramana doar ca nod feroviar si cu activitate la calatori.

La intrebarea cum de au echipat cu instalatie CED statia Radauti si nu statia Dornesti (nod feroviar), mi-a raspuns ca la Dornesti, din cauza liniilor incalecate, ar fi fost mai dificil de echipat cu CED.

De asemenea, mi-a spus ca deoarece statul ucrainean a interzis exportul din Ucraina de "lemn rotund", trenurile care aduceau lemn din Ucraina la fabrica "Egger" din Dornesti s-au redus ca numar.

De asemenea, mi-a spus ca atunci cand au infiintat fabrica de la Dornesti cei de la "Egger" ar fi vrut sa preia in concesiune linia 515 si sa o prelungeasca de la HM Nisipitu in Ucraina, pt a transporta lemn din Ucraina pe linia 515!

De asemenea, mi-a povestit de vremurile in care "lipovenii" care erau stabiliti in orase mari (Constanta, Bucuresti, Timisoara, etc) si aveau parinti in zona Putnei,veneau toamna acasa si lua saci cu legume (cartofi in special), pe care I punea la mesagerie si erau apoi transportati cu vagoanele de posta-bagaje.


Printre altele, mi-a mai spus de cate eforturi s-au facut pt redeschiderea liniei, de faptul ca cei de la compartimentul comercial de la conducerea CFR-Calatori nu isi dau interesul pentru a atrage calatori, etc. Omul se vedea ca el chiar punea suflet in meseria lui si sefii de la conducerea CFR-Calatori si CFR-Infrastructura sunt dezinteresati!
Mi-a povestit ca la un timp dupa redeschiderea liniei s-a intamplat ca automotorul Desiro sa se defecteze, iar el a solicitat locomotiva de ajutor de la Suceava. Insa, desi aceasta ar fi putut ajunge de la suceava pana la locul unde ramasesera defect automorul in maxim 70 minute, din cauza unor "proceduri", aceasta a ajuns cu mare intarziere, astfel incat atunci trenul de Putna a avut 200 minute intarziere! A spus ca unii din cei care erau atunci in trenul de Putna aveau legaturi in Suceava la alte trenuri (inclusiv cel de Timisoara) si se intrebau daca mai prind legaturile.




La Dornesti am vazut garate mai multe vagoane de Marfa, atat in statie (vagoane de cale normala cu containere, vagoane de cale larga- cisterne, de cereale, etc).

Pe liniile fabricii "Egger" erau garate atat vagoane de cale larga (descoprite), cat si vagoane de cale normala (acoprite). De asemenea erau si doua locomotive (una LDE si alta LDH) de cale larga, a Unicom Tranzit.


M-am intors cu R 11.514 de la Putna la Suceava si cu R 5450 (care a avut doar doua vagoane- compartimentate-, cu putini calatori) de la Suceava la Pascani.

In Veresti am vazut un tren cu vagoane cu cereale care trecea spre Suceava. Era tractat cu locomotiva LDE- deci venea probabil dinspre Leorda.

Explicatii peste explicatii.Nici o poza, mai ales ca eu nu am reusit sa pozez halta mica din Radauti pentru ca trenul nu a oprit.

Aceeasi gargara ieftina.

Nu cred ca fabrica putea deschide linia spre Ucraina prin Nisipitu. Sint mituri locale.Acordurile de frontiera intre state nu se fac de azi pe miine.

Vicovu de Jos veche, este tocmai statia infiintata de la constructia liniei. mai tirziu a fost mutata intr-un loc mai accesibil.

De asemenea, am remarcat ca semnalele prevestitoare a statiei Radauti sunt cu cate 3 becuri! De obicei,pe sectii fara BLA, semnalele prevestitoare sunt cu doua becuri.

Mersul trenurilor valabil din 09.12.2018