211 : Subcetate - Hateg - Boutari

A mai ramas 40.005,care este in lista de patrimoniu,nu poate fi transportata ca se blocheaza rotile.40.007 a fost dusa recent la Dej pentru a fi restaurata si expusa la depoul de acolo.

Care a fost motivul închiderii acestei linii?

Care sa fie?Aparusera autobuzele si in anii 70,trenul mergea cu 5 la ora pe sectia cu cremaliera,marfa nu se prea putea duce prea multa peste deal ...Aveau un plan sa sape un tunel la virful de panta,care nu s-a mai realizat asa ca Boutari -Sarmisegetuza a ramas inchisa.La sfirsirul anilor 80 trenul era zece lei de la Sarmisegetuza la Hateg,dar erau o multime de masini de la santierul hidrocentralelor de pe Riul Mare la care dadeai 5 lei la sofer.. Se mai incarcau vagoane cu lemne la Cirnesti,dar a venit revolutia si privatii nu accepta sa dea bani aiurea la CFR asa ca a disparut si portiunea Sarmisegetuza - Hateg.Cind aveam vreo 6-7 ani am mers cu trenul pina la Subcetate,am coborit dupa Boutari.am strins prune si mere de prin gradini si ne-am urcat inapoi in tren,asa de incet mergea ....Ce vremuri ...

Doua vederi vechi cu imagini de pe aceasta linie:
http://www.banatuldemunte.ro/wp-content/uploads/2010/09/Otelu-Rosu-13.jpg
http://www.banatuldemunte.ro/wp-content/uploads/2010/09/Otelu-Rosu-14.jpg

Ei bine... am reusit astazi sa fac o scurta vizita in sat, spre gara Bucova - de la inceput vreau sa va atrag atentia asupra faptului ca pozele si comentariile pe care o sa le postez fac referire la HALTA BUCOVA, statie aflata pe raza localitatii Bucova, la limita de nord a acesteia si nu voi face referire la statia Portile de Fier *(...ale Transilvaniei), gara aflata in afara localitatii, la cateva sute de metrii distanta, aflata la intrarea in judetul Caras-Severin de astazi, dinspre judetul Hunedoara *(aceasta din urma este deseori confundata cu statia Bucova, fiind mult mai accesibila, in proximitatea DN 68)...

Intrand in "curtea" statiei imprejmuite acum de localnici "gospodari", sunt primit cu binete de o turma de mioare si de brazii falnici ai locului, singurele vietuitoare care mai anima peisajul de cand glasul rotilor de tren a fost dat uitarii; doar parintii, strabunii si batranii satului mai povestesc cu nostalgie despre calatoriile pe care le faceau cu trenul, eu putand face apel cel mult la imaginatie pentru a va povesti cate ceva *(sunt prea tanar pentru a avea amintiri din epoca trenurilor cu abur care cutreierau valea...)


Pe linia 211 Subcetate-Hateg-Caransebes, intre statiile Portile de Fier si respectiv Boutari, se afla halta Bucova - statie care deserveste localitatea cu acelasi nume; borna kilometrica 45+5 indica locatia exacta a acestei halte pe traseul liniei. Pentru a ajunge la statie, de pe DN 68 dinspre Hateg spre Caransebes, dupa intrarea in localitatea Bucova se cauta indicatorul turistic care trimite spre Schitul Sfantul Dionisie Exiguul, dar doar ca reper *(schitul se afla pe versantul opus, in amonte pe valea raului Bistra)- din dreptul acelui indicator se intra pe o strada rurala, neasfaltata, in dreapta soselei si apoi se urmeaza strada respectiva 300-400 m pana in dreptul cladirii haltei *(nu va sfiiti sau speriati de localnicii mai colorati- sunt pasnici si cu siguranta va vor da indicatii exacte spre "gara" Bucova daca le cereti ajutor).


Cladirea haltei este parasita si lasata in grija naturii care patrunde incetul cu incetul prin ferestrele lipsa, distrugand zidaria. Usa de acces in ceea ce banuiesc ca a fost "sala de asteptare" este zavorata cu un lacat, semn ca spatiul este "pretios" pentru cineva, dar oricine ar fi proprietarul, urmele de fum si "dezordinea" din interior sunt marturie a faptului ca vechea cladire este uneori "azil" pentru cei fara locuinta sau... bun simt. Izvorul statiei este ferecat cu un pietroi proptit in gura fantanii pentru a prevenii eventuale accidente.


Din ocolul cladirii am dedus ca adoposteste 3 camere, dintre care: un hol incapator cu acces dinspre unica usa exterioara spre est, cu o fereastra spre sud - peretii afumati, cenusa din podea si tencuiala scorojita indica faptul ca spatiul a fost folosit uneori pentru... "incalzire centrala" de catre diversi "chiriasi"; o sala maricica cu acces din hol, cat jumatate din cladire, varuita imaculat in alb cu 2 ferestre spre liniile haltei *(spre nord) si respectiv, spre vest - aici se gasesc aruncate intr-un colt cateva bancute, lemne si... o cruce de marmura...; iar spre sud, cu acces din hol, pare a fi o camaruta, cu o singura ferestruica mititica care da spre vest - dimensiunile spatiului *(dupa ochi) si ale ferestrei ma duc cu gandul numaidecat la utilizarea spatiului drept "casa de bilete"... descrierile spatiilor sunt cat de cat exacte, indicatiile privitoare la utilitatea acestora sunt insa pura presupunere *(astept sa ma contestati sau/si sa aduceti dovezi...).


Inainte de intrarea in statie, dinspre Portile de Fier, trenurile traversau un podet peste unul dintre paraurile care coboara dinspre Muntii Poiana Rusca - acum cativa ani cand eram inca in clasele primare la scoala din sat, podetul respectiv era "in picioare"; dezafectarea liniei a dus inevitabil si la demontarea acestui podet - astazi doar meterezele lui stau marete peste paraul cu pricina...


Dupa traversarea acestui podet, ultimul "obstacol" pana la intrarea in halta era o platforma de incarcare banuiesc eu - posibil ca peste baza de ciment care se mai pastreaza astazi sa fi existat candva o cladire de lemn *(depozit) atasat haltei la care sa se permita accesul prin rampa dinspre est; anexa este acum un simplu reper si punct inalt de "belvedere" pentru intreaga suprafata a haltei sau a peisajului dimprejur.


Pe langa vechea cladire "a nimanui", mai sta drept marturie a faptului ca prin zona trecea candva calea ferata si ca era odata o "gara" in Bucova doar terasamentul inalt si plan al liniilor de fier priponite in traversele de lemn - acestea au disparut bucata cu bucata, fie luate de mana localnicilor *(cate una-doua), fie de "mana" vreunui negustor de fier vechi *(cateva sute-mii), fie de utilajele celor contractati a recupera fosta cale ferata *(ceea ce a mai ramas). In dreptul cladirii haltei, terasmanetul din pamant se largeste cu o scurta alveola dat fiind faptul ca desi era o halta, statia Bucova era deservita de doua linii *(cea directa si una de manevra), necesare pentru schimbarea locomotive care venea prin tractiune dinspre Boutari si urca prin impingere pana in statia Portile de Fier, de unde schimba din nou pentru a cobori prin tragere spre Hateg-Subcetate.


Poate ca explicatiile din ultimele randuri sunt putin ambigue, dar va explic imediat mai detaliat - pentru cunoscatori, explicatiile detaliate le reduc la sintagma "linie cu cremaliera", pentru cei care vor sa afle ce inseamna aceasta denumire sper sa fiu suficient de cuprinzator *(informatii suplimentare gasiti cu siguranta si pe acest forum si bineinteles, pe internet in general...).
Intre statiile Boutari si Portile de Fier ale Transilvaniei este o distanta de 9 km, insa ceea ce aduce unicitate acestei linii este faptul ca diferenta de altitudine este de 267 m., de la altitudinea de 425 m. la care se afla statia Boutari pana la altituinea de 692 m. la care se afla statia Portile de Fier - rampa de circa 50 mm/m la care a fost construita linia este atat de abrupta incat facea aproape imposibila urcarea trenurilor pe acest tronson de linie; asta pana la instalarea sistemului auxiliar de tractiune - linia cu cremaliera este termenul care defineste o tractiune suplimentara a garniturii de tren, concomitenta cu puterea mecanica de tragere a locomotivei cu abur, putere asigurata de o un sistem de roti dintate instalate pe locomotiva *(un "vinci") care "se agata" de 2 linii zimtate interpuse, mediane, fixe si aflate intre liniile de cale ferate... Mai pe intelesul tuturor: daca trenul merge in mod normal prin punerea in miscare a rotilor care ar fi alunecat/ "mers in gol" pe liniile de cale ferata normala din cauza pantei, in sistemul de linie cu cremaliera, "roata" suplimentara este zimtata si se fixeaza in liniile mediane ale cremalierei.
Sistemul de tractiune prin cremaliera al trenului era actionat la mijlocul distantei dintre Baoutari si Bucova, in zona denumita local "la hotar" *(confluenta paraului Bucovita cu raul Bistra) si era instalat pana in proximitatea statiei Zeicani, dupa Portile de Fier. Din pacate nu am imagini cu acest sistem, desi am "pipait" cu ochii mei liniile zimtate respective *(2 la numar, intercalate pentru ca in momentul schimbarii unui pinion, celalat sa ramana ancorat si aderenta sa ramana asigurata) care se intindeau intre cele doua linii de cale ferata normala - la vremea respectiva, cand traversam liniile pentru a merge pe dealuri copil fiind, nu imi imaginam ca toate acestea vor disparea bucata cu bucata, iar de tehnologie *(aparate foto, video...) nici nu mai spun...

Pentru exemplificare: ax al osiei cu roata dintata pentru cremaliera, ecartament de cale ferata cu linie cu cremaliera si... o poza din epoca de glorie a liniei Caransebes-Subcetate *(urmatoarele 3 poze nu imi apartin - sunt preluate de pe site-urile indicate cu binevointa autorilor, sper...)


"Iuteala" trenului pe tronsonul liniei cu cremaliera era dupa cum cred ca va dati seama si singuri, extrem de redusa, astfel incat era o reala placere pentru calatori sa coboare din trenul aflat in mers si sa culeaga roade din pomii fructiferi de pe marginea liniei; pentru sateni era un avantaj in plus - satul este mic, dar foarte rasfirat, in schimb, din cauza vitezei reduse, locuitorii din capatul din aval al satului nu erau obligati sa urce pe jos pana in halta pentru a lua trenul... pur si simplu il asteptau prin gradini, pe traseu... *(destainuiri din ciclul "povesti si amintiri ale batranilor/parintilor" care au avut sansa sa calatoreasca cu trenul pe-aici...)


In incheiere va las sa admirati intreaga Vale a Bistrei, o poza facuta la intersectia DN 68 cu drumul forestier care coboara de la halta Bucova... Nu in ultimul rand... cele 3 link-uri de mai sus contin toate pozele facute in timpul "calatoriei in trecut" pe care am facut-o astazi si pe care vi-am impartasit-o voua.

CALATORII PLACUTE tuturor, oriunde v-ar duce destinul - de preferat cu trenul *(pentru pasionati)... :z6:

P.S.: un scurt articol *(de colectie, de ce nu...), dar foarte cuprinzator si bine documentat cu privire la linia cu cremaliera a sectiei (Caransebes-)Boutari-Bucova-Portile de Fier-Zaicani(-Hateg-Subcetate) gasiti mai jos...

Mi cam ciuda ca cei de la TFG s-au legat la cap cu asa multe si nu au facut nimic nici macar linia Subcetate-Sarmisegetusa!!

-ca nu au facut-o mai pot sa inghit *(ca poate nu au avut timp/fonduri/interes/etc...), dar nu inteleg de ce a fost desfintata si demontata intreaga linie Boutari-Hateg *(Hateg-Subcetate se pastreaza inca...cine stie cat timp mai ramane si ea) - chiar daca era lipsa pe alocuri, chiar daca era pericolul sa fie furata pana la ultima bucata... tot mai ramaneam cu speranta ca la penultima sina cineva se va apuca sa o reconstruiasca, dar acum... cand vad URMELE goale ale terasamentului in linie dreapta, dintre Zeicani-Sarmizegetusa-Carnesti-Hateg... eu nu am apucat sa vad trenuri pe aceasta linie *(sunt mult prea tanar, dar cu imaginatia am ajuns departe, dincolo de Caransebes sau Subcetate).
Cum ne aparam Scoala, Biserica Caminul cultural din sat, padurile, apele si multe alte "mosteniri" ale inaintasilor nostrii, nu stiu cum de am lasat sa se ajunga la desfintarea liniei asteia;
-inca sper, ca macar in scop turistic, cineva cu dare sa mana sa investeasca in refacerea liniei - so vad macar un tren trecand intre boutari si zeicani, numai cat sa dea un semnal trecand prin Portile de Fier!

Intre Boutar-sarmisegetusa e desfintata demult nu e vina celor de a TFG vina e a SAAF la fel ca si pe portiunea Stoeneasa-Brad daca nu ma insel!!

Formidabile poze si explicatii, acvila! Eu am ajuns o singura data pe acolo dar din pacate eram "in misiune" la volan, contra cronometru, asa ca nu am putut opri sa cercetez cum trebuie zona.

"Tot în cadrul acțiunii de modernizare a rețelei se înscrie și eliminarea sistemului învechit de tracțiune. În august 1979, Departamentul CFR a dispus întreruperea circulației pe secția Băuțari - Sarmizegetusa(19km) de pe linia Caransebeș - Subcetate, unde tracțiunea trenurilor se realiza cu cremalieră încă din 1908(de la darea ei în circulație), datorită rampei foarte mari a traseului, care determină o rezistență caracteristică de 53 kg/tonă.[i]Despre linia cu cremalieră de ce oare vreau sa jignesc???țari - Sarmizegetusa, ing. Mihai Tudoran afirma încă în anul 1934: "E ca și cum am avea azi, pe Bulevard, străvechiul tramvai cu cai". Tracțiunea cu cremalieră a fost desființată, dar nu s-a luat nici o măsură de ameliorare a traseului, printr-o variantă cu rezistență acceptabilă, deși acest lucru s-ar impune, linia Caransebeș - Subcetate fiind legătura cea mai scurtă între zonele industriale din Valea Jiului și Valea Bîrzavei(Reșița)."
(C. Georgescu, D. Iordănescu - Construcții pentru Transporturi în Romînia, 1986)

Foarte interesant, multumim pentru reportaj.

Din pacate recuperarea fierului vechi rezultat din calea ferata s-a facut undeva in 2006, am fost pe urma liniei dar am ajuns prea tirziu.

Desi aici la noi sint peste 10 grade vad ca acolo e zapada, asa am patit o data cind am fost sa gasim linia, am dat peste zapada si ape revarsate pe sosea. Aveam aparat cu film, am reusit cumva o poza la semnalul de la Portile de Fier ale Transilvaniei.

Am pus reportajele la vremea lor pe rfr.
Acum trebuie sa le refac.

Nu raminem cu altceva decit cu pozele si cu citatele din carti.

Stimati domni,
Spuneti-mi, va rog, ce vagoane circulau pe ruta Caransebes-Bautari, prin anii '90? Erau foarte vechi si-n vremea aceea dar erau foarte rustice. Nu ma pricep la vagoane dar, vizualizand acest forum, cred ca erau Dimitroave 29-20.

Da,au circulat Dimitroave pe aceasta linie pina la inchirierea liniei catre TFC.A fost printre ultimele linii pe care mai circulau aceste vagoane la CFR.

Au circulat dimitrove, dar nu pana la preluarea liniei de catre TFG. Cred ca au circulat cam pana in 2008, iar linia a fost preluata in octombrie 2010.

A fost foarte interesant reportajul, Acvila!
E adevarat faptul ca tractiunea pe o asemenea linie folosea o tehnologie invechita, dar asta nu inseamna ca trebuie desfiintata toata linia, fara urma.

In filmul documentar "Stem in Romania. August 1969", este prezentata printre altele si o calatorie pe linia Boutari - Portile de fier. In film se poate vedea cum urca locomotiva pufaind din greu pe linia cu cremaliera, cum calatorii mai coboara din tren ca sa mai culeaga cateva fructe din pomii de la marginea caii ferate (asa cum mentiona si Acvila). Se mai poate observa locomotiva folosita, vagoanele, fetzele calatorilor si multe alte detalii care astazi nu mai exista.

Filmul "Steam in Romania. August 1969" a fost realizat de olandezul Ton Pruissen. El a fost in Romania in acel an si a intreprins niste calatorii cu trenul. Recomand acest documentar tuturor celor pasionati de istoria feroviara, de locomotive cu abur, de vagoane vechi, de circulatia pe linii acum desfiintate.