Discuții 2016

Saracul salam nu cred ca are ceva romanesc.Sfoara vine din Germania sau Cehia.Matele de porc sau oaie import China.Nici macar clema aceea metalica din capatul salamului, e si aceea importata din Ungaria, Slovacia, Germania.

ciprian71 a scris:

Am colaborat cu o firma din com.Butimanu BRIDGEXIM SRL, importa o anumita sare pentru preparatele din carne, trebuie sa indeplineasca o conditie, cea romaneasca nu este omologata pentru uz industrial.Iar fumul vine in stare lichida la butoaie din China, tot prin aceasta firma.

matele pt carnati vin din Pakistan cu avionul,de obicei.miros foarte urat

p.s. clema din capul salamului e facuta din metal romanesc si e importata din Zimbabwe,parca..

Deci ne-am lamurit cat de romanesc este salamul facut in Romania.

Pai e facut aici de vreme ce e ,,asamblat" in Romania, intocmai ca rama Softrans, ca tot e topic feroviar.

Berea e romaneasca? ca stau intr-o zona agricola si multi vecini tractoristi lucreaza pentru lanurile de orz.

Berea are sigur ceva romanesc... CONSUMATORUL

Nu prea .Plantatiile de hamei din Transilvania au disparut.Maltul e si el din import.Poate orzul si sigur apa.
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&cad=rja&uact=8&ved=0ahUKEwiO7OHanKnRAhVIZCwKHR6wBWcQFggYMAA&url=http%3A%2F%2Fagrointel.ro%2F2534%2Fcum-poti-sa-castigi-de-pe-urma-berii-devii-cultivator-de-hamei-si-ai-6-000-euro-la-hectar%2F&usg=AFQjCNGhYYBt028ToAYqva9jde6TJxtNiw
E munca grea, greu de intretinut, spalieri si multe altele.

Hameiul ca hameiul, dar orzul?

Timisoareana mai are ceva orz si porumb de pe aici?

La putinele sortimente unde se foloseste si porumb, putem fi siguri ca este ingredient romanesc.Cu orzul e discutabil.Berile romanesti ( Heineken International,SAB Miller,Molson Coors,Carlsberg Group) au licenta la noi sub denumiri inregistrate in Romania.De ex Timisoreana ca e berea locala in Tm. apartine companiei SAB Miller cu licenta Ursus Breweries, Timisoreana fiind doar o marca de bere si atat.Cam tot ce inseamna ingrediente vin din import plus diversele substante chimice ce au rolul de a inbunatatii calitatea berii. Fungamyl (accelerează descompunerea amidonului pentru a produce o cantitate mai mare de alcool), Ceremix 6X MG (îmbunătățește calitatea berii și a materiilor prime) sau Filtrase, enzime industriale produse de Novozymes (Danemarca) - sunt doar câteva dintre substanțele folosite.

Rarau a scris:

ciprian71 a scris:

Materii prime importam la greu.sa luam un exemplu la indemana, SALAMUL.
ingrediente: carne de porc import,membrana -import 100%, sarea-import100%,amelioartori, coloranti si alte nazdravanii-import100%, fum(daca  e salam afumat)-import100%, apa e romaneasca si cam atat.

nu ma pricep la chestii particulare.
cum sa fie sare import? suntem net exportatori, am fost in Ungaria si la un magazin de al lor parca Billa aproape avea doar sare romaneasca la 1 kg extrem de ieftina.

cum sa importe fum ???
eu unul personal chiar nu m-am uitat la salamuri si nu cred ca scrie undeva ca-s din import.



Viitorul ministru al Economiei, confuzie gravă privind companiile din subordine

Viitorul ministru al Economiei, Alexandru Petrescu, a declarat, în timpul audierilor în comisiile parlamentare reunite pentru industrii şi servicii şi pentru politică economică, reformă şi privatizare, că ar dori să restructureze complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, companii care nu se află în subordinea Ministerului Economiei, ci la Ministerul Energiei.

”Companiile aflate în dificultate, printre care şi complexurile energetice Oltenia şi Hunedoara, nu vor fi închise, ci vor trece printr-un proces de restructurare. Vom constitui un fond suveran de investiţii care să administreze activele statului. Vom acoda facilităţi firmelor cu probleme pentru a le ajuta să iasă din impas”, a spus Petrescu.

Viitorul ministru, în prezent director al Poştei Române, a declarat că va demara şi un plan de valorificare a resurselor minerale şi energetice ale României.

Petrescu a fost aprobat apoi în funcţie, nu înainte de a se atrage atenţia, de către un parlamentar, că cele două complexuri sunt în subordinea Ministerului Energiei.

http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/viitorul-ministru-al-economiei-confuzie-grava-privind-companiile-din-subordine-643285


viitor de aur tara noastra are ...

Nenea ministru sa facă un audit pe ultimii 15 ani să vadă ce directori au fost la CEH și Termocentrala Mintia din campania din 2008 când domnul Vladu a dat 1 miliard jumate pentru campania babetului Mariana Câmpeanu plus niste parașute politice care fac parte din 3_4 consilii de administrație în societățile statului

ciprian71 a scris:

La putinele sortimente unde se foloseste si porumb

Puţinele sortimente? Aproape toată berea din comerţ are porumb (sau cereale nemalţificate, ca să le spunem pompos). Timişoreana, Ciucaş, Bergenbier, Stella Artois, Silva, Leffe (da, Leffe pentru România are porumb! Cică ar fi produsă în Belgia, dar mă îndoiesc, ăia nu ar pune niciodată proumb în bere), Staropramen, Neumarkt, Albacher, Albrau, Zimbru + toate berile de supermarket.
Fără porumb mai avem doar Tuborg, Beck's, Carlsberg, Heineken, Ciuc şi cam atât. Când mă satur de astea 5, trebuie să mă duc în Bulgaria să îmi iau Zagorka, că pe la noi nu prea găsesc altceva (poate e vreo ,,zi a berii" pe la vreun Auchan să găsesc ceva de import sau dă norocul peste mine să găsesc un Sikaru la magazin sau să ajung prin secuime şi să prind un Szekely Sor, că altfel sunt forţat să mă limitez la cele 5 din prima frază dacă nu vreau bere cu porumb; am mai auzit de diverse ,,mituri" gen Zăganu, Bereta sau Csiki Sor, dar până acum nu am reuşit să le găsesc pe nicăieri).

Mă refer, desigur, la fabricile mari de bere, nu la microberării sau fabrici cu producţie redusă şi care e vândută doar în zona din jurul fabricii.

Aha, e clar atunci, DB Cerealcon Dolj cara orzul de la noi si Transcereales il aduce retur sa il bage la bere.
Deci Timisoreana e doar apa de Bega cu chimicale.

Apropo de industria romaneasca, intr-o seara cautam ceva si am dat peste filmul asta.Am avut rabdarea si curiozitatea sa il vad tot.

http://www.antibiotice.ro/wp-content/uploads/2015/04/Antibiotice-ROM-34-min-Web-Version.mp4?_=7

Cum e viata asta! Dimineata pe la 7 ma uit la digi si aflu intamplator o legatura telefonica cu o femeie ce venea de la aeroportul OtopeniMicrobuzul a plecat la ora 3 spre Constanta.Microbuzul era blocat la km.77.Acum, repet intamplator ma uit pe digi si aud aceeasi femeie ca sta tot acolo cu inca 8 pasageri, fara caldura, apa si alimente.Suna disperati si li se raspunde sa aibe rabdare ca se rezolva.

Dr2005 a scris:

ciprian71 a scris:

La putinele sortimente unde se foloseste si porumb

Puţinele sortimente? Aproape toată berea din comerţ are porumb (sau cereale nemalţificate, ca să le spunem pompos). Timişoreana, Ciucaş, Bergenbier, Stella Artois, Silva, Leffe (da, Leffe pentru România are porumb! Cică ar fi produsă în Belgia, dar mă îndoiesc, ăia nu ar pune niciodată proumb în bere), Staropramen, Neumarkt, Albacher, Albrau, Zimbru + toate berile de supermarket.
Fără porumb mai avem doar Tuborg, Beck's, Carlsberg, Heineken, Ciuc şi cam atât. Când mă satur de astea 5, trebuie să mă duc în Bulgaria să îmi iau Zagorka, că pe la noi nu prea găsesc altceva (poate e vreo ,,zi a berii" pe la vreun Auchan să găsesc ceva de import sau dă norocul peste mine să găsesc un Sikaru la magazin sau să ajung prin secuime şi să prind un Szekely Sor, că altfel sunt forţat să mă limitez la cele 5 din prima frază dacă nu vreau bere cu porumb; am mai auzit de diverse ,,mituri" gen Zăganu, Bereta sau Csiki Sor, dar până acum nu am reuşit să le găsesc pe nicăieri).

Mă refer, desigur, la fabricile mari de bere, nu la microberării sau fabrici cu producţie redusă şi care e vândută doar în zona din jurul fabricii.

Zaganu gaseti in orice Mega Image, Sikaru in Carrefour Orhideea, cu putin norc gasesti si Sara...

Sikaru am găsit la Auchan, dar doar la cel din Militari.

Nu ştiu la ce Mega Image-uri aţi găsit voi Zăganu, că eu în niciunul nu am găsit. E drept, nu am luat la pas toate MegaImage-urile, dar cele 4 prin care trec destul de des nu au (Chilia Veche, Drumeţul, Cameliei, Gara de Nord).

O analiza pertinenta

În general, una dintre greșelile majore pe care le comit cei care eșuează în lumea companiilor este că mistuiesc prea devreme o avere viitoare. Cu alte cuvinte, anticipezi că vei avea în cinci ani venituri de 1.000.000 de lei și cheltuiești azi ca și cum i-ai avea deja. Angajezi mulți oameni, fără să discerni neapărat ce valoare produce fiecare și pentru cine, le crești salariile, investești ca nebunul, salvezi lumea, rămâi în istorie. „Facem România o țară normală”, ca să îl citez pe Sorin Grindeanu, noul premier al României. O țară normală nu poate cheltui azi cu nemiluita, sperând că viitorul va corespunde unor calcule de politicieni.

Nu că o țară ar putea fi nepărat condusă precum o companie, nici pe departe. O țară e un teritoriu mult mai puțin omogen. Iar un guvern are de rezolvat probleme pe care nimeni altcineva nu vrea (sau nu poate) să le rezolve. Cum ar fi sărăcia, educația și sănătatea. Ceea ce nu înseamnă că legile bunului simț încetează la poarta Guvernului, totuși.

Iată câteva puncte în care ceea ce se întâmplă contrazice, pur și simplu, bunul simț:

Creșterea economică. E în jur de 5% în 2016. Cu 2 puncte peste ceea ce poate economia, de fapt. Diferența e bazată pe consum, care a crescut exagerat datorită scăderii taxelor. Pe termen lung, nu ține. În doua parte a lui 2016, ritmul de creștere scăzuse deja, la 4,6%. Programul economic al lui Liviu Dragnea e integral bazat pe 5,5% creștere pentru urmatorii 4 ani. Nimeni, în afară de el, nu prevede vreo astfel de creștere.
Cheltuielile. Ceva nu funcționează. Chiar cu o creștere de 5% în 2017, adică la un produs intern brut de 815 miliarde lei, doar eliminarea celor 102 taxe, aplicarea Codului Fiscal și eliminarea impozitului pe pensii înseamnă un impact de 1,2% din PIB. Fără a lua în calcul toate promisiunile de creșteri de salarii, eliminare de impozite, cheltuieli publice. În tot programul de guvernare există doar promisiuni de taxe tăiate, salarii crescute și investiții amețitoare și niciun calcul despre cum anume e posibil așa ceva.
Salarii. Programul lui Liviu Dragnea vorbește despre cum, în câțiva ani, doar salariile publice vor fi 9,5% din PIB. E un soi de sentiment de mândrie în declarațiile legate de asta. Nu înțeleg de ce. Sunt aproximativ 1,4 milioane de angajați plătiți din bani publici, 60% din buget se duce pe salariile lor (și pe pensii) și ei câștigă cu 54% mai mult decât media din sectorul privat. În tot programul de guvernare nu există niciun cuvânt despre cât de eficient e tot acest sistem și câtă valoare produce. Dar știm că avem una dintre cele mai stufoase și ineficiente birocrații din Europa. Și știm că ne va costa chiar mai mult decât azi. De ce? Ceea ce ne duce la următorul punct:
Pensiile. Avem cel mai mare deficit din istorie. Undeva pe la 5 miliarde de euro vin direct din bugetul de stat ca să susțină această gaură. Iar programul de guvernare spune, simplu, că să elimină impozitul pe multe pensii și că acestea cresc. Stăm pe o bombă cu ceas. Contează? Nu neapărat. Proaspătul ministru Lia Olguța Vasilescu n-a clipit când a zis că se grăbește cu ordonanțele de creștere a pensiilor și salariilor.
Investițiile. Prețul pentru aceast sistem ineficient și pentru creșterea pensiilor e scăderea investițiilor. România e la un record negativ de investiții publice. Motiv pentru care creșterea economică nu e sustenabilă. Dar Guvernul lui Liviu Dragnea promite investiții cât cuprinde. Matematic vorbind, e imposibil.
Impozite pe venit. E un punct interesant în documentul cu care ministrul Finanțelor s-a prezentat în Parlament: eliminarea impozitului pentru toate veniturile sub 2.000 de lei. Mai mult de o treime din populația acestei țări nu va mai plăti impozit. Nici IT-iștii cu studii medii nu o vor mai face. Nici unele firme, nici mulți alții. Cum finanțezi milioane de creșteri de salarii și pensii, dacă dinamitezi veniturile? Iată o dilemă.