Troleibuze- Autobuze Electrice- Autobuze

https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/auto-transporturi/primele-orase-din-romania-unde-oameni-s-au-plimbat-cu-un-autobuz-pe-hidrogen-cat-costa-un-astfel-de-vehicul-21589745

Deci cam 600.000 euro costa acest autobuz cu hidrogen! Pentru comparație un autobuz asemănător, nou, dar cu motor diesel, cat ar costa ?

Costurile de întreținere , mentenanță, reparații, exploatare, etc a unui autobuz cu hidrogen sunt mai mari decât la un autobuz diesel ?

Un autobuz diesel, daca se strica, îl repari mai ușor și în plus un autobuz diesel nou, daca este bine întreținut și exploatat corespunzător, poate fi folosit și 20 sau 25 de ani (poate chiar mai mult) pe când un autobuz cu hidrogen cat are durata normala de exploatare ?

Că așa numai sa ne lăudăm este ușor, dar trebuie văzute toate costurile și gândit în perspectiva!

Și o întrebare: daca un primar ar vrea să achiziționeze autobuze/minibuze noi, echipate cu motoare diesel , pentru transportul in comun urban în orașul respectiv, cu fonduri europene sau prin PNRR, ar putea ?

ldh80 a scris:

Pentru comparație un autobuz asemănător, nou, dar cu motor diesel, cat ar costa ?

300.000 euro şi n-ai voie cu el în oraşele mari din Germania.

Mă refeream pentru România! Deci deși prețul unui autobuz diesel nou este la jumătate față de un autobuz cu hidrogen și deși întreținerea și exploatare unui autobuz diesel nou este cred mult mai ușoară și simplă decât a unui autobuz cu hidrogen, cei din primăria Cluj-Napoca s-au încăpățânat să ia autobuze cu hidrogen, că sună mă frumos și vorba aia sa arate ca-s mai deștepți!

I-am apreciat pe cei din Cluj-Napoca pentru reconstrucția liniei de tramvaie și pentru că au achiziționat multe tramvaie și troleibuze noi, dar următorul pas ar trebui sa fie extinderea și modernizarea rețelei de contact pentru troleibuze (pentru a putea transforma cât mai multe linii de autobuze in linii de troleibuze) și nu experimente de genul autobuze cu hidrogen sau autobuze electrice!

Eu nu știu dacă se mai fac autobuze doar cu propulsie diesel cu doar hibride adică și cu baterii
La.Hunedoara au venit 20 de autobuze Solaris hibride..
Acum un an la Suceava a picat alimentarea stațiilor de autobuze și a paralizat tot traficul de autobuze

Ceva interesant.

https://en.wikipedia.org/wiki/O-Bahn_Busway

https://www.oradesibiu.ro/2024/06/25/protocol-nou-pentru-achizitia-de-autobuze-electrice-si-statii-de-incarcare-pentru-viitoarea-zona-metropolitana-a-sibiului/?utm_term=Autofeed&utm_medium=Social&utm_source=Facebook&fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTEAAR3S9VSCU1FoClwZ6sKoGXxdbiWSPozarzznso7Sq1wa_yhTsMbdvQ1PYsM_aem_gndlJ6LdODryKy7xc1pRMg#Echobox=1719320452

In Australia au circulat troleibuze, in trecut, in 6 orase:

-Perth (intre 1933-1969)

-Hobart (1935- 1968)

-Sydney (1934-1948; Kogarah- 1937-1959)

-Brisbane (1951-1969)

-Adelaide (1932-1963)

-Lauceston (1951-1968)

Troleibuze in Brisbane in anul 1951:




De asemenea troleibuze au circulat si in Noua Zeelanda, la Wellington, in perioadele 1924- 1932 si 1949- 2017. Sistemul de troleibuze din Wellington aveea 9 linii si o lungime de 50 km. Alimentarea cu energie electrica se realiza in curent continuu, la 550 V.
Era deservit de un numar de 60 de troleibuze, de tipul "DesignLine", cu doua si cu 3 osii, achizitionate in anii 2003- 2005 si 2007- 2009.

Poze cu autogara Soroca:





Poze cu cele 3 autogari din Chisinau:

-Autogara centrala (inaugurata in anul 1974, fiind construita dupa proiectul arhitectului I. A. Zagoretki, si avand initial o capacitate de deservire de 800 pasageri/zi.
In 1982 traficul de calatori prin aceasta autogara ajungea la 9,5 milioane pasageri/an, si autogara deservea atunci 732 rute zilnice, spre majoritatea „oraselelor”- centre de raion, comunelor si satelor din RSS Moldoveneasca, 40 de rute zilnice spre unele orase din RSS Ucraineana si o ruta internationala (Chisinau- Bucuresti).
Insa, pana la sfarsitul anilor 1990, Autogara Centrala din Chisinau (construita initial pentru deservirea rutelor de autobuze suburbane din jurul Chisinaului), nu mai facea fata traficului de pasageri (in crestere masiva dupa 1991).
Spatiul de parcare pentru autobuzele, autocarele si minibuzele care deserveau rutele pe distante lungi si internationale devenisera insuficient, iar starea dotarilor si a cladirii de calatori se degradasera semnificativ.
Astfel, in anul 2005, Autogara Centrala isi pierde rolul de principala autogara a orasului Chisinau. Cele mai multe curse auto pe distante lungi si internationala sunt transferate la Autogara Nord (atunci inaugurata), iar cursele auto spre Romania, Bulgaria, Grecia si Germania sunt transferate la Autogara de sud-vest)



-Autogara de sud-vest (1982)



-Autogara de nord (2005)




-Chisinau- Parcul de troleibuze nr. 1 si sediul RTEC (1959)



-Chisinau- Parcul de troleibuze nr. 2 (1966)



-Chisinau- Parcul de troleibuze nr. 3 (1986)



Troleibuzele au fost introduse in Chisinau in anul 1949. In 1991 erau in circulatie cca 400 de troleibuze in Chisinau, toate de tipul ZIU-9.

-Parcul urban de autobuze din Chisinau (infiintat in anul 1955, din 1979 in actuala locatie):




In Soroca a existat "parcul urban de autobuze si taximetre nr. 7". In anul 1998 in Soroca inca se mai utilizau autobuze urbane de tipul IKARUS-260.
In prezent transportul urban in comun din Soroca se realizeaza cu microbuze, cu cca 46 de microbuze,pe 6 trasee urbane:

-1 Soroca Noua- Stadion (deservita de 12 vehicule)

-2/4 Strada Renasterii- Peco Petrom- Stadion (8 vehicule)

-9 Stadion- Apeduct- Calea Baltului- Soroca Noua (3 vehicule)

-3 Planul Nou- Hidroimpex- Stadion (12 vehicule)

-5 Spitalul Raional- Stadion (4 vehicule)

-7 Soroca Noua- Hidroimpex- Retranslator- Parcul Central (13 vehicule)

Si doua fotografii, din ziarul "Observatorul de Nord", cu mijloacele de transport urban in comun din Soroca:

-Microbuz Mercedes Sprinter (operatori privati):



-Un fel de minibuz Mercedes-0-303 (a "parcului urban de autobuze si taximetre nr. 7 Soroca"), utilizat pe perioada grevei firmelor private care opereaza microbuzele urbane din Soroca:




Si "clasicele" autobuze interurbane utilizate inainte de 1991 si in anii 90 in Basarabia, cu care am avut ocazia sa circul:

-LAZ 695



-LAZ-699



-PAZ-672



Erau cu motoare pe benzina! Comparativ autobuzul LAZ-699 era mai putin performant (dpdv tehnic) decat autobuzul romanesc interurban RD-111. Confortul interior era aproximativ la fel atat la LAZ-699 cat si la RD-111 (in schimb nu stiu daca LAZ-699 aveea suspensii cu perne de aer, ca RD-111).

La ce spun ei peste Prut, parcul de troleibuze nr. 2 la depoul de troleibuze?

E traducere din rusă, după "троллейбусный парк №2". Asta e titulatura folosită în tot URSS-ul.

Toate cele 100 de troleibuze din contractul cu Solaris Bus & Coach au fost livrate în Capitală!

Ultimele două vehicule au ajuns zilele trecute în București și urmează să fie recepționate în perioada următoare.

Livrarea troleibuzelor a început în ianuarie 2024 și s-a finalizat cu 2 luni mai devreme. În prezent, noile vehicule circulă pe liniile 61, 63, 90, 93, 97, urmând să fie introduse și pe linia 73.

Cele 100 de troleibuze au costat 290.318.350 lei, fără TVA


.

dan tm a scris:

La ce spun ei peste Prut, parcul de troleibuze nr. 2 la depoul de troleibuze?

"Parc" adica garaj sau depou (in Republica Moldova- de troleibuze sau de autobuze).

Nu inteleg de ce in Chisinau trebuie sa existe doua companii/intreprinderi municipale (in subordinea primariei) care sa se ocupe de transportul urban in comun- "RTEC" (care gestioneaza transportul cu troleibuzele) si "IM Parcul Urban de Autobuze" (care gestioneaza transportul cu autobuzele urbane)!
Cele doua companii/intreprinderi municipale nu ar putea fi unificate intr-o singura companie/intreprindere municipala ?

Dr2005 a scris:

E traducere din rusă, după "троллейбусный парк №2". Asta e titulatura folosită în tot URSS-ul.

greu se rup ei de URSS.
Dupa atitia ani ei nu s-au uitat spre Romania sa spuna garaj sau autobaza cum era pe vremuri. Ca sa nu mai spun ca la noi si troleibuzele se retrageau in depou.
Inca o dovada ca nu au de ce sa se uneasca cu Romania.

La noi curtea depoului se cheamă "parc", vatmanului i se spune "du-te-n parc şi adu-l pe treişopt-doişpe" ("du-te în curte şi ia vagonul 3812"). La fel şi la troleibuze şi autobuze, cu menţiunea evidentă că omuleţul care le conduce e şofer, nu vatman.
Dacă la Bucureşti îi zici unui şofer/vatman că vrei vagonul trei mii opt sute doisprezece, nu înţelege ce vrei, tot ce e cu 4 cifre e descompus în grupe de 2 cifre Evident, există şi excepţii, dacă a 2-a cifră e zero, atunci îi zici numărul întreg ("trei mii doisprezece", nu "treizeci doişpe" pentru 3012).

Cu siguranţă şi moldovenii au jargonul lor când vorbesc de troleibuze (sau or fi trolee?), doar că nu-l ştim noi.
Ca o curioziotate, tot pe model sovietic, la moldoveni prima cifră din numărul de parc e numărul depoului, adică 1213 înseamnă troleobuzul 213, depoul 1. Aşa că troleobuzele nr. 211, 212, 213, 214 de la RTEC ar putea fi numerotate 2211, 3212, 1213, 3214 (numerele sunt fictive). Prin Moscova erau numere cu 10xxx la un moment dat, fix din motivul ăsta.