O lista cu toate liniile de ecartament normal, desfiintate sau inchise pentru traficul de calatori. Liniile inchise pentru traficul de calatori sunt cele care nu apar in "Mersul trenurilor" valabil pe anul 2016.
1.Regionala Iasi
-linia 515 Gura Putnei- Nisipitu HM= 25 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1889, avand 25 km si statiile : Straja h., Falcau, Brodina h., si Nisipitu HM. Se circula la “cale libera”, toate statiile erau echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 40 km/h.
In vara anului 2009, ca urmare a inundatiilor, terasamentul este partial distrus, linia fiind inchisa (ultimul Ť Mers de tren ť in care apare aceasta linie este cel valabil pe anul 2009).
Ulterior, este grav afectata de furturi, disparand inclusiv portiuni din sinele de cale ferata si stalpii de telegraf.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 515 Dornesti- Radauti- Gura Putnei- Putna= 40 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1889, avand 40 km si statiile : Radauti (echipata cu instalatie CED-CR-2 din anul 1989), Horodnic hc., Galanesti, Vicovu de Jos hc., Vicovu de Sus, Bivolarie hc. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile (cu exceptia statiei Radauti) fiind dotate cu instalatii tip SBW. VS era de 60 km/h (intre Dornesti si Vicovu de Sus) si de 50 km/h (intre Vicovu de Sus si Putna).
Din 4 februarie 2012 circulatia trenurilor de calatori pe aceasta linie este suspendata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 518 Dornesti- Siret= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1986, avand 16 km si statiile : Manastioara (fosta HM), Vascauti h. Si Siret. Se circula la Ť cale libera ť, statia Siret avand macaze mecanice, semnale luminoase si o instalatie SAT. VS era de ?
In 2008 circulatia trenurilor de calatori este suspendata.
Apoi linia este afectata de furturi, disparand inclusiv eclisele si buloanele de prindere a sinei.
Astazi cladirea garii Siret este pensiune turistica.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 513 Cacica- Paltinoasa/Gura Humorului =13 km li (linie inchisa, dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1889, avand 13 km si statiile : Cacica, Varfu Dealului HM si Ilisesti h. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind dotate cu instalatii tip SBW. VS era de 50 km/h (intre Cacica si Varfu Dealului HM) si de 65 km/h (intre Varfu Dealului HM si Paltinoasa/Gura Humorului).
Din anii 1990-1994 linia este electrificata.
In anul 2006, ca urmare a unor alunecari de teren, terasamentul este partial distrus, fiind ulterior refacut.
Tot atunci este suspendata circulatia trenurilor de calatori.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 511 Pojorata-Fundu Moldovei= 7 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Linie inaugurata in anul 1907, avand 7 km si statiile: Pojorata, Handal h., Fundu Moldovei. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind dotate cu instalatii tip SBW. VS era de 30 km/h.
In 1967/1968 inca mai circulau trenuri de calatori pe aceasta linie. In martie 2008 a trecut pe aici ultimul tren (de marfa).
Apoi linia se degradeaza puternic, in special cele 3 poduri peste raul Moldova.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 514 Vama- Moldovita=20 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linia inaugurata in anul 1889, avand 20 km si statiile : Deia h., Frumosu hc., Dragosa HM, Valea Stanei hc., Vatra Moldovitei HM. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 40 km/h.
In vara anului 2010 portiuni din linie sunt distruse de inundatii, ultimul tren (de calatori circuland) la 2 iulie 2010.
Ulterior, portiuni din linie sunt demontate din teren.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 516 Ramificatie Floreni- Dornisoara=22 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata in anul 1915, are 22 km si statiile : Podu Cosnei h., Turbaria Stampei HM., Poiana Stampei, Dorna Burcut HM. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de ?
La 1 ianuarie 2012 a circulat ultimul tren de calatori.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 510 Dolhasca- Falticeni= 26 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1887, avand 26 km si statiile : Vameni hc, Dolhesti hc, Arghira si Preotesti HM. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 80 km/h.
Intre decembrie 2010- martie 2015, linia a fost deservita de trenuri de calatori a operatorului privat Ť Sc Regiotrans Srl ť. In martie 2015 a circulat ultimul tren de calatori pe aceasta linie.
-linia 512 Leorda- Dorohoi= 21 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata inainte de 1917, avand 21 km si statiile : Braiesti hc si Vaculesti HM. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW. VS era de 50 km/h.
Intre decembrie 2010- martie 2015, linia a fost deservita de trenuri de calatori a operatorului privat Ť Sc Regiotrans Srl ť. In martie 2015 a circulat ultimul tren de calatori pe aceasta linie.
-linia 608 Dangeni-Saveni= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Constructia ei a inceput inainte de 1989 (facea parte dintr-un proiect mai amplu- urma ca linia sa fie prelungita pana la Darabani. Din cauza politicii de "economie" a sfarsitului anilor 80', s-a preferat un traseu mai scurt prin Vlasinesti, in locul unuia mai lung dar mai stabil prin Hanesti). Linia este inaugurata la 5 iulie 1991 (gara Saveni urma sa fie cea mai moderna din judetul Botosani).
La cca 1,5 km nord de statia Saveni linia urma sa se ramifice in doua directii :
-o varianta prin Draguseni (unde se termina linia montata), Mileanca (unde se termina terasamentul executat), Movileni, pentru a realiza legatura cu orasul Darabani.
-o alta varianta prin : Sarata, Putureni, Viisoara Mica, Rediu, Bulgaria, Radauti-Prut. De aici linia urma a trece Prutul pentru a se racorda cu reteaua feroviara din Moldova la statia Lipcani, iar o alta linie industriala urma a fi construita pana la Miorcani, pentru aprovizionarea cu nisip cuartos a fabricii de sticla Ť Stipo ť Dorohoi.
Insa, in 1998, ca urmare a unor alunecari de teren din zona haltei Vlasinesti, circulatie este intrerupta. Astazi, unele portiuni din linie au fost furate, la fel si macazele de intrare in gara Saveni, iar cladirea garii Saveni este "locuinta sociala" si arata jalnic. Avea 16 km si statiile: Vlasinesti h., Saveni.
Ultimul “Mers de tren” in care apare trecuta este 1999-2000.
Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 604 Crasna- Husi=33 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1890 (ca linie ingusta de 1000 mm) si la 7 noiembrie 1937 (ca linie normala), avand 33 km si statiile : Tarzii h., Oltenesti HM (din 2000- hc., iar din 2008- h.), Curteni h., Cretesti (din 2002- HM, din 2009- hc., din 2010- h.), Dobrina hc (intre 1974 - 1976 a fost HM, apoi complet desfiintata in 1984), Podgoriile Husului HM (complet desfiintata in mai 1995) si Husi (HM din decembrie 2013). Pana in mai 1995 se circula la Ť cale libera ť (HM Oltenesti, statia Cretesti, HM Podgoriile Husului erau echipate cu instalatii tip SBW, iar statia Husi cu macaze mecanice, semnale luminoase si instalatii SAT si BAT din anul 1993), apoi Ť sectie cu conducere centralizata ť. VS era de 80 km/h (intre Crasna si Cretesti), respectiv 40 km/h (intre Cretesti si Husi, unde linia are raze in curba de 120 m).
Ultimul tren de calatori a circulat la 14 ianuarie 2012, iar ultimul tren de marfa in toamna anului 2012. La 11 august 2014 a trecut ultimul (pana in prezent) material rulant feroviar pe aceasta linie- o locomotiva LDE.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia 603 Zorleni- Falciu- Falciu Nord HM= 63 km. Li (linie inchisa dar utilizabila).
Linie construita intre anii 1915-1917 pana la Falciu si la sfarsitul anilor 80 pana la Falciu Nord HM, avand 63 km si statiile : Bujoreni hc., Horga HM, Bursuci hc., Suletea hc., Epureni, Murgeni, Ranzesti h., Falciu si Falciu Nord HM. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii SBW (apoi Ť sectie cu conducere centralizata ť).
VS era de : 60 km/h (Zorleni- Epureni), 80 km/h (Epureni- Murgeni), 75 km/h (Murgeni- Falciu) si ? (Falciu- Falciu Nord HM).
Ultimul tren de calatori a circulat la 26 ianuarie 2013, iar ultimul tren de marfa in octombrie 2013.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Bicaz- Bicaz Chei= 21 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1952, avand 21 km si statiile : Tasca, Tepeseni, Bicaz-Chei. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii SBW. VS este de ?
Linia este inchiriata operatorului privat Ť Holcim SA ť.
-Comanesti- Moinesti= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie inaugurata in anul 1898, avand 8 km si statiile : Vlasinesti h. si Moinesti. Se circula la Ť cale libera ť, statia Moinesti avand o instalatie SBW. VS era de 50 km/h.
Ultimile trenuri de calatori la Moinesti au ajuns in anii 1996-1997.
Linie inchiriata operatorului privat Ť Grup Feroviar Roman ť.
Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1990 :
-linia Nisipitu HM- Rusca- Seletin- Sipotele Sucevei- Izvoarele Sucevei= 23 km (linie complet desfiintata din teren)
Linie inaugurata in 1917, cand ajunge la Izvoarele Sucevei, la 900 m altitudine, in lungime de 23 km. In 1918 tronsonul Izvoarele Sucevei- Sipotele Sucevei este abandonat si desfiintat, capatul liniei ramanand la Sipotele Sucevei, asa cum apare pe harta CFR din 1921. Pe harta CFR din 1938 capatul linie apare la Seletin, si la fel in “Mersul trenurilor 1939-1940 si 1943-1944”, apare numai portiunea Nisipitu HM- Seletin (11 km). Atunci, traseul se parcurgea in 41 minute, de cele doua perechi de trenuri personale/zi, care oprea la Ulmi hc. si Rusca hc. In 1944, cand URSS reocupa partea de nord a Bucovinei, tronsonul Sipotele Sucevei- Nisipitu HM este inchis, dar dupa marturia unor localnici in anii 50’ inca se mai transportau busteni pe aceasta linie ferata. In anii 60’, linia este complet desfiintata si demontata din teren. Astazi, mai sunt vizibile urme ale terasamentului.
-linia Adancata (Hlyboca)- Ferma Starcea- Tereblece- Siret- Ramificatie-Sinauti (linie complet desfiintata din teren)
Linie construita probabil inainte de 1918, deoarece apare pe harta CFR din 1921. Lungimea ei era de cca 20 km. In 1944, dupa ce URSS reocupa partea de nord a Bucovinei, tronsonul Vadu Siretului- Siret este fie desfiintat, fie transformat in linie larga (1524 mm), iar tronsonul Siret-Sinauti este desfiintat. Astfel, orasul Siret era in situatia paradoxala cand avea gara, dar nu avea linie! In 1986, cand s-a inaugurat actuala linie normala Siret-Dornesti, daca mai exista, linia (larga?) Siret-Vadu Siretului este desfiintata.
In “Mersul trenurilor 1939-1940 si 1943-1944), linia are 18 km, statiile: Adancata (Hlyboca), Petriceni (halta), Starcea (halta), Ferma Starcea h., Tereblece h. si Siret. Distanta se parcurgea in 1 h si 28 minute (de tren mixt) respectiv 1 h si 24 minute (de tren personal).
-linia Dornisoara- Susenii Bargaului HM= 58 km (linie complet desfiintata din teren)
Linie inceputa la 1 decembrie 1914, si inaugurata la 15 august 1915 (impreuna cu tronsonul Dornisoara- Floreni- Vatra Dornei). Lungimea liniei era de 58,44 km. La constructia liniei au lucrat 300 de civili si 5600 prizonieri de razboi. Linia avea 230 de curbe, o panta de pana la 8% si atingea altitudinea maxima de 1145 m. La 8 iunie 1922 linia este redeschisa (dupa inlaturarea distrugerilor provocate de primul razboi mondial). In 1924 incepea constructia noi cai ferate transcarpatice Floreni- Ilva Mica, inaugurata in decembrie 1938. Ca urmare, in iarna 1939-1940 vechea linie ferata Dornisoara-Susenii Bargaului HM este desfiintata si demontata din teren.
-Dumbrava HM- Vechea gara Piatra Neamt= 3 km (linie complet desfiintata din teren)
Este traseul initial a caii ferate Bacau- Piatra Neamt, inaugurat in 1891. In anul 1913, cand este inaugurata actuala gara Piatra Neamt, vechiul traseu este transformat in linie industriala, fiind folosit pentru deservirea fabricii de caramizi si a celei de bere.
-Valea Uzului Gara- RAFO Darmanesti (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in perioada 1946-1959, pentru deservirea rafinariei Darmanesti.
Avea o lungime de 3 km.
Ultimul tren de marfa a circulat pe aceasta linie in anul 2008.
Nu au circulat nicioadata trenuri de calatori pe aceasta linie.
In prezent este puternic degradata si inutilizabila.
2. Regionala Galati
-Linia 503 Focsani- Odobesti= 11 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1893, avand 11 km si statiile : Unirea h. Si Odobesti. Statia Odobesti era echipata cu o instalatie tip SBW, circulandu-se la Ť cale libera ť. VS era de 60 km/h.
Singurele Ť Mersuri de tren ť in care apare aceasta linie sunt cele din anii 1991/1992, 1992/1993 si 1993/1994.
In 2005 a circulat ultimul tren (de marfa) la Odobesti.
In prezent linia este puternic degradata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia 507 Marasesti-Panciu= 18 km li (linie inchisa dar utilizabila)
Linie inaugurata in anul 1902, avand 18 km si statiile : Diocheti hc., Crucea de Jos hc si Panciu. Se circula la Ť cale libera ť, statia Panciu avand o instalatie tip SBW (in functiune pana in anul 2003). VS era de 65 km/h.
In cursul anului 2013 linia a fost operata de catre GFR, ultimul tren de calatori circuland in decembrie 2013.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia 601 (un timp 705, un timp parte din M600) lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Tecuci- Faurei= 92 km
Linie inaugurata in anul 1949, avand 92 km si statiile : Tecuci, Rotunda h., Condrea, Suraia, Botarlau hc., Bordeasca Noua , Tataranu HM, Ciorasti, Spataru HM, Balta Alba, Ghergheasa HM, Drogu HM, Udresti hc., Jirlau, Nisipurile HM si Faurei. Toate statiile sunt echipate cu instalatii CED si linia cu BLA.
In 1990 VS era de 100 km/h.
In cursul anului 2013 a fost operata de GFR. Ultimul tren de calatori circuland in decembrie 2013.
Astazi linia este degradata, VS fiind de 40 km/h ! Mai circula rar trenuri de marfa de la cariera Condrea la Tecuci.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Partea finala a M700= 5 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita intre anii 1877-1878, avand 5 km si statiile : Galati Calatori (km 230), Galati Triaj Bazin Port Nou/Gara Nr.8 (km 231), Ram. Badalan (km 232), Galati Marfuri/Galati Transbordare (km 232, 5), Galati Larga Grupa A (km 234), Galati Larga Grupa B Frontiera CFR (km 235) si Giurgiulesti Frontiera CFM (km 243).
Linie incalecata cu 4 sine (linia 17 din statia Galati Calatori este de ecartament larg).
Toate statiile (cu exceptia statiei Galati-Calatori) sunt echipate cu instalatii tip SBW, circulandu-se la Ť cale libera ť. VS este de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia Barbosi Triaj Grupa A- CFU Malina= 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita dupa 1960, avand 7 km, pentru deservirea Sidex. Se circula la cale libera.
Linia se afla in proprietatea SIDEX-sa.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.
-Linia Barbosi Calatori- CFU Catusa- Ramificatie CSG= 8 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie construita dupa 1960, avand 8 km, pentru deservirea Sidex. Linia era echipata cu BLA, statia CFU Catusa fiind echipata cu o instalatie de tip CED.
Intre statiile CFU Catusa si Ramificatie CSG este linie incalecata, cu 4 sine (lar+normal)(5 km)
Linia se afla in proprietatea SIDEX-sa.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.
3.Regionala Constanta
-Linia ? Tandarei- Giurgeni/Lunca Dunarii= 19 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1943, care aveea 19 km, si 4 statii: Chirana HM (km 5), Gura Ialomitii HM (km 11) si Lunca Dunarii/Giurgeni HM (km 19). Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
Pana in anii 80’ au circulat trenuri de marfa pana la Giurgeni/Lunca Dunarii, apoi pana in 1992 la Gura Ialomitei HM, si pana in 2005 la Chirana HM, pentru baza militara de acolo.
Intre anii 2005-2010 linia este demontata din teren de CFR-Infrastructura.
-Linia 701 Slobozia Veche- Ram. Slobozia Noua- Slobozia Noua- Tandarei= 29 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata in anul 1913 , avand 29 km si statiile : Slobozia Noua, Bucu si Ograda. Se circula la Ť cale libera ť, toate statiile (cu exceptia statiei Slobozia-Veche) avand instalatii tip SBW. VS este de ?
In decembrie 2013 au circulat ultimile trenuri de calatori pe aceasta linie.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia 805 Saligny Grupa Est- Cernavoda Oras=6 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in octombrie 1860, in lungime de 6 km, avand statiile : Saligny Grupa Vest, KM 1+300 h., KM 2+600 h., Cernavoda Oras. Statia Cernavoda Oras era echipata cu o instalatie tip SBW, circulandu-se la Ť cale libera ť. VS era de ?
Ultimul tren de calatori a circulat in “Mersul trenurilor 1998-1999”.
Pana in ? linia a mai fost utilizata de catre centrala nuclear-electrica Cernavoda, iar pana in ? de portul Cernavoda.
In prezent portiuni din linie sunt demontate.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia 803 Medgidia- Triaj Medgidia- Ram. Medgidia Est- Valea Dacilor HM- Negru Voda= 57 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata in 1934 de la Valea Dacilor HM la Negru Voda si in 1984 pe actualul traseu de la Medgidia la Valea Dacilor HM. Lungimea totala este de 57 km, statiile fiind : Valea Dacilor HM, Ciocarlia, Cobadin, Ciobanita HM, Casicea, Chirnogeni HM. Toate statiile sunt echipate cu instalatii tip Ť SBW ť, circulandu-se la Ť cale libera ť. VS era de 80 km/h (intre Negru Voda si Ram. Medgidia Est) si de 70 km/h (intre Ram. Medgidia Est si Medgidia).
In decembrie 2013 a circulat ultimul tren de calatori.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia ? Dorobantu- Ram. Medgidia Est- Medgidia Est= 7 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa).
Linie inaugurata dupa 1980, avand 7 km. Se circula la Ť cale libera ť, statia Medgidia Est avand o instalatie tip SBW. Statia Medgidia Est deserveste fabrica de ciment si portul.
Linie este administrata de operatorul privat Ť Holcim SA ť.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.
-Linia 806 Dorobanu- Lumina- Capu Midia si Palas- Lumina.
Linie inaugurata in anul 1952, avand initial in total 63 km si statiile de mai jos.
a. Palas (km 0), Constanta-Marfuri (km 1,7), Canton 4 h. (km 3,7), Palazu-Mare HM (km 7,4), Ovidiu h. (km 12,2), Ramificatie Ovidiu (km 13 ), Siutghiol (km 14,6), Lumina Post 1 (km 16,
, Lumina Post 2 (km 18,7), Ramificatia Navodari (km 19,5 ), Navodari (km 21,5), KM 27+330 h. (km 23,1), Post 1 Capu Midia (km 27,9), Capu Midia (km 29,3). Total: 29 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Linie simpla electrificata intre statiile Palas si Constanta Marfuri, si linie dublata intre Constanta Marfuri si Capu Midia.
Statia Constanta-Marfuri are macaze mecanice, semnale luminoase si instalatie BAT, restul statiilor fiind echipate cu instalatii CED. Se circula in regim BLAS. VS este de ?
b: Dorobantu (km 0), Nisipari HM (km 2,9), Nazarcea (km 6,
, Canal HM (km 13,2), Ram. Culmea (km )Lumina (km 20,4), Lumina Post 2 (km 22,9). Total: 23 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Toate statiile sunt echipate cu instalatii CED, circulandu-se in regim BLAS. VS era de 80 km/h (intre statiile Dorobantu- Lumina- Lumina Post 2- Navodari).
c: Lumina- Lumina Post 1 (0,2 km). Tronsonul a fost desfiintat. Lc (linie desfiintata si demontata din teren)
d: Post 1 Capu Midia (km 0), Post 2 Capu Midia (km 0,7), Luminita (km 8,1), Sitorman (km 18,6). Tronsonul Luminita- Sitorman a fost desfiintat. Total: 8 km lf si 11 km lc
Statiile erau echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la Ť cale libera ť. VS era de ?
Unitati industriale deservite (in trecut): de gara Constanta-Marfuri : , de Ramificatia Ovidiu : portul fluvial si termocentrala Ovidiu, de gara Siutghiol (cu 5 linii) : fabrica “Pepsi-Cola”; de Ramificatia Navodari : fabrica de zahar, fabrica de conserve, de gara Navodari (cu 9 linii): combinatul de fosfati si acid sulfuric a USAS-Navodari; de gara Luminita: portul fluvial si cariera Luminita; de gara Sitorman: cariera de calcar Sitorman (“Piatra”); de gara Capu-Midia: platforma petrochimica “Rompetrol” , portul maritim Midia-Navodari si rampa militara de la Corbu.
Singurele Ť Mersuri de tren ť in care apare aceasta linie sunt cele din anii 1995/1996 si 1996/1997.
Linia este administrata de operatorul privat Ť Rompetrol SA ť.
-Linia 813B Agigea Ecluza HM- Ram. Agigea- Agigea Port= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Inaugurata in anii 70’, pentru deservirea portului Constanta-Sud-Agigea, in lungime de 3 km. Linie simpla electrificata.
Linie echipata cu BLA, statiile fiind echipate cu instalatii CED. VS este de ?
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
Pe aceasta linie nu au circulat nicioadata trenuri de calatori.
-Linia 813A Agigea Ecluza HM- Agigea Sud- Ram. Agigea= 3 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Idem.
-Linia 800A Eforie Nord- Techirghiol= 3 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila).
Linie inaugurata in anul 1928, in lungime de 3 km. Era sectie cu conducere centralizata. VS era de ?
In 2005 au fost facute mici reparatii la terasament. Din 2007 nu a mai trecut nici un tren pe aceasta linie.
Intre anii 2010-2012 o portiune din linie, situata la intrarea in statia Techirghiol, este furata.
Linia se afla in proprietatea CFR-Infrastructura.
Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1990 :
-Medgidia- Remus Opreanu h.- Valea Dacilor HM= 19 km (linie demontata din teren)
Era traseul initial al liniei Medgidia- Negru Voda, , inaugurat in 1934, portiunea aceasta avand 19 km (Medgidia- km 0, Remus Opreanu- km 6+850, Valea Dacilor HM- km 18+683). In 1984, o data cu terminarea canalului Dunare- Marea Neagra, este inaugurat actualul traseu, vechiul traseu fiind desfiintat.
-Palas- vechea gara Constanta Oras= 6 km (linie partial demontata din teren, partial transformata in linie industriala utilizata astazi).
In anul 1860 este inaugurata linia ferata Cernavoda Port- Cernavoda Oras- Saligny Grupa Est- Constanta Oras- Constanta Port. In interiorul orasului Constanta, linia aveea alt traseu decat cel actual : din statia Palas urma traseul actualei linii industriale ce deserveste Ť Oil Terminal ť, apoi traversa piata si parcul actualei gari, mergea paralel cu Bdul. Ferdinand, apoi de la intersectia Bdul. Ferdinand cu Bdul. I.G.Duca, vechea linie traversa zona de blocuri Ť Aleea Lupeni ť, se intersecta cu strada Mihai Viteazul, traversa partea de sud a Ť Parcului Arheologic ť, apoi se intersecta cu strada Traian, si ajungea la vechea gara Constanta-Oras, situata in zona actualei Ť curti de Apel ť. Lungimea liniei vechi Palas- Constanta Oras era de 6 km. In 1960, o data cu inaugurarea actualei gari Constanta, traseul dintre Ť Oil Terminal ť si vechea gara Constanta-Oras (2 km) este desfiintat, iar traseul dintre statia Palas si Ť Oil Terminal ť este transformat in linie industriala.
-Vechea gara Constanta Oras- Ram. Mangalia (linie demontata din teren)
Este vechiul traseu al M800, care lega vechea gara Constanta-Oras de linia spre Mangalia. Inaugurat in 1927 si desfiintat in 1960. Lungimea era de 2 km.
-Vechea gara Constanta-Oras- vechea gara Constanta Port (linie demontata din teren)
In anul 1860 este inaugurat vechiul port Constanta si linia ferata in Ť zig-zag ť, care-l lega de reteaua feroviara.
Linia aveea 2,6 km si 3 rebrusmente, dar si o panta accentuata, diferenta de nivel fiind de 30 m, ceea ce a creat dificultati majore in exploadarea ei.
Se desprindea din traseul vechi al M800 in zona Ť Aleea lupeni ť, traversa strada Mihai viteazul si strada Traian, dupa care mergea paralel cu strada Marinarilor/Portului, si ajungea la vechea gara Constanta-Port.
Dupa inaugurarea liniei Palas- constanta Port, prin tunelul construit de Anghel Saligny intre anii 1896-1900, importanta liniei vechi Constanta-Oras---Constanta Port scade, in anul 1937 fiind desfiintata si demontata din teren, si datorita instabilitatii taluzului din spatele vechii cladiri a primariei. Cu aceasta ocazie s-a descoperit edificiul roman cu mozaic policrom.
-Vechea Gara Constanta Oras----Baile Mamaia (linie demontata din teren).
Dupa desfiintarea cai ferate Constanta- Baile la Vii, in lungime de 3,1 km (in 1903, ca urmare a inceperii lucrarilor de constructie la noul port Constanta, inaugurat in 1909), cu o parte din materialele recuperate, “Directia Linii- Serviciul Linii Constanta, inaugureaza la 2/15 octombrie 1905, linia ferata Constanta- Baile Mamaia, in lungime de 8 km, avand initial statiile: Constanta (vechea gara), Calatis h., Aegissus h., Tataia h. si Mamaia.
Traseul liniei era: se desprindea din vechiul traseu al M800 in zona intersectiei bdul. Ferdinand cu Bdul. I.G.Duca, mergea paralel cu acesta, apoi cu bdul. Mamaia, si ajungea la statia Baile Mamaia, situata in zona actualului hotel „Flora”.
-Vechea Gara Constanta Oras- Baile La Vii = 3 km
( ?- 1903)
-Vechea Gara Constanta Oras- Baile Mamaia= 8 km
(1905- 1938; traseul initial)
In anul 1928, din motive strategice, Directia Generala a CFR prelungeste aceasta cale ferata pe traseul: Baile Mamaia- Mamaia Sat- Scoala de tragere si bombardament (cca 6 km), linia urmand sa deserveasca si portul militar Tasaul.
-Baile Mamaia- Scoala de tragere si bombardament= 6km
(1928- 1960)
Deoarece linia devenisera o frana in calea dezvoltarii urbane, micile trenuri turistice au fost scoase de pe strazile Constantei, ele continuuand sa circule pe un nou traseu, ce a fost deschis la 14 iulie 1938.
Tot in 1938 vechea statie de debarcare de la Baile Mamaia a fost mutata pe un nou amplasament (situat la km 9 al liniei), iar, la km 10, a fost infiintata halta Rex, ce urma sa deserveasca hotelul cu accelasi nume, proaspat inaugurat de Directia Generala a CFR.
Noul traseu al liniei, in interiorul orasului Constanta, era : se desprindea din vechiul traseu al M800 in zona parcului garii actuale, apoi ajungea la intersectia strazilor Garii, Bdul. Ferdinand, Bdul. 1 Decembrie si bdul. 1 Mai, dupa care urma traseul Bdul. 1 Decembrie, intersecta bdul. I.L.Caragiale, apoi in 1952 in zona actualei Ť case de cultura a sindicatelor ť s-a realizat statia Constanta-Obor. Apoi linia urma in continuuare traseul Bdul. Alexandru Lapusneanul, Bdul. Aurel Vlaicu si in zona intersectiei Bdul. Aurel Vlaicu cu bdul. Mamaia se unea cu traseul initial.
In „Mersul trenurilor 1939/1940” apare numai o parte din linie, cu statiile: Constanta (km 0), Canton 2 h. (km 2), P Stefan cel Mare h. (km 3), Strada Carol h. (km 5), Mamaia (km 10) si Rex (km 12- in fata hotelului cu accelasi nume, inaugurat atunci de Directia Generala a CFR)!
-Vechea Gara Constanta Oras- Baile Mamaia- Halta Rex hc.= 12 km
(14 iulie 1938- 1960; traseul ulterior)
Intre anii 1944-1960 aceasta cale ferata mai este folosita doar pentru transportul de marfuri, iar in anul 1949 este legata cu linia ferata Palas-Capu Midia, traseu folosit pentru constructia canalului navigabil Poarta Alba- Midia Navodari.
-Scoala de tragere si bombardament- Ram. Mamaia/Ramificatia Navodari= 3 km
(1949-1960)
In anul 1960 (o data cu inaugurarea noi gari Constanta) linia este desfiintata, o mica portiune a sa, cuprinsa intre Ramificatia Mamaia si Mamaia Sat, fiind folosita, pana in anul 1962, pentru transportul materialelor utilizate la ridicarea blocurilor din cartierul Tabacariei.
-Ram. Traian---Constanta Obor=5 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1952, pentru a se realiza legatura intre linia 806 (Palas- Ram. Traian- Capu Midia) si linia de Mamaia. Traseul era : se desprindea in zona capului x a actualei statii Constanta-Marfuri, traversa strada Eliberarii, apoi zona actuala de blocuri de pe strada Ion Neculce, intersecta strada Cutezatorilor (unde era si halta Traian h.), mergea paralel cu strada Eliberarii, apoi intersecta strada Corbului, mergea paralel cu strada Eliberarii, apoi cu Bdul. I.L.Caragiale, si ajungea la statia Constanta-Obor.
Conform “Mersului trenurilor din 1958”, statiile erau: Palas („Ateliere”)(km 1)- Ram. Traian (km 2)- Traian h.(km 3)- Constanta Obor (km 5)- Traian h. (km 7)- Ram. Traian (km
- Siutghiol (km 20)- Lumina („Cogealia”) Post 1- Lumina Post 2- Tasaul/Navodari (km 30)- Orasul Nou h.(km 31)- Betonaj/Capu Midia (km 37). Din acestia- 6 km lc
Linia dintre Ram. Traian si Constanta Obor este desfiintata in 1960.
4. Regionala Bucuresti
-Linia 706 Caciulati- Snagov Plaje HM= 16 km lc* (linia mai exista in teren, dar este neutilizabila)
Linie construita in anul 1948, prin munca voluntara a ceferistilor. Lungimea liniei este de 16 km, avand statiile: Caciulati, Caciulati Sat h., Ghermanesti h., Snagov Sat hc., Snagov Plaja HM. Statia Snagov-Plaja HM are o instalatie tip SBW, circulatia facandu-se la „cale libera”. VS era de ?
Ultimul tren de calatori a circulat la 10 decembrie 2006, iar ultimul tren de marfa in 2004.
In anul 2014 portiuni din linie (la iesirea din statia Caciulati si in zona padurii Snagov) au fost furate.
Linia este administrata de operatorul privat TFC.
-Linia 302 Campina- Campinita= 2 km li (linie inchisa, dar utilizabila).
Linie inaugurata in 1882, in lungime de 2 km . Statia Campinita este echipata cu instalatie CED iar linia cu BLAS. Statia Campinita deservea principalele unitati industriale din Campina : rafinaria Ť Steaua Romana ť, Ť Electroutilaj ť, Ť Neptun ť, Ť Turnatoria Orion ť si Ť Camerom ť. In ianuarie 2009 rafinaria Ť Steaua Romana ť este inchisa, astfel traficul de marfa incetand pe aceasta linie .
-Linia 303 I.L.Caragiale- Moreni/Filipestii de Padure- Gura Palangii
Linie inaugurata in 1946, cu urmatoarele tronsoane:
#I.L.Caragiale (km 0)- Olari hc. (km 5)- Ditesti R1 (km
- Ditesti R2 (km 9)- Ditesti hc. (km 10)- Filipestii de Padure (km 11)= 11 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
# Filipestii de Padure- Provita (km 2)- Tampon h.(km 3)- Gura Palangii (km 6)= 6 km li (linie inchisa dar utilizabila).
# Provita- Magureni= 2 km lc*
(linie inchisa in perioada 1990-1997)
# Ditesti R1- Ditesti R3- Moreni= 8 km lc (linie desfiintata si demontata din teren)
(linie desfiintata si demontata din teren in 2004)
# Ditesti R2- Ditesti R3= 1 km lc (idem)
(idem)
Lungimea totala a acestor linii este de 28 km.
In 1966/1967 circulau trenuri de calatori pe toata linia, in 1989 acestea circulau pana la Moreni si Filipestii de Padure.
Ultimul tren de calatori la Moreni si Filipestii de Padure a ajuns in 1999-2000.
Datorită numeroaselor sustrageri de componente, în cursul anului 2010 segmentul de cale ferată R.2 Diţeşti-Moreni a fost demontat, circulaţia trenurilor fiind suspendată!
Pe restul liniei circula foarte rar trenuri de marfa. Se circula la “cale libera ť, toate statiile fiind echipate cu instalatii tip SBW (in functiune pana in anii 2004-2005). VS era de 60 km/h.
Linia este administrata de CFR-Infrastructura.
-Linia 902 Bucuresti Progresul- Jilava- Giurgiu Nord=
3 km lf Bucuresti Progresu- Jilava
55 km li Jilava- Gradistea- Giurgiu Nord
Face parte din prima linie de cale ferata, inaugurata pe teritoriul de atunci a Romaniei, la 19/31 octombrie 1869. Lungimea totala (intre statiile Bucuresti-Progresul si Giurgiu) este de 61 km, statiile fiind : Bucuresti-Progresul, Ram. 2 Jilava, Jilava, Sintesti hc., Vidra, Gradistea, Comana, Vlad Tepes hc., Mihai Bravu, Baneasa Giurgiu, Tabanu hc., Daia hc., Fratesti, Giurgiu Nord si Giurgiu.
Linia este dublata pe portiunile : Comana- Mihai Bravu, Baneasa Giurgiu HM- Daia HM si echipata cu BLA intre Jilava- Giurgiu Nord- Ruse BDZ. VS era de ?
In august 2005, ca urmare a prabusirii podului peste Arges de la Gradistea, trenurile sunt suspendate intre statiile Gradistea si Bucuresti-Progresul. Pana la sfarsitul anului 2013 au mai circulat trenuri de calatori intre Giurgiu Nord si Gradistea.
In prezent mai circula doar trenuri de marfa intre Bucuresti-Progresul si Jilava.
Linia este in proprietatea CFR-Infrastructura.
-Linia ? Giurgiu- Giurgiu Sud= 5 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
Inaugurata in perioada 1869-1879, are 11 km. Statiile sunt echipate cu instalatii SBW, circulandu-se la “cale libera”.
Dupa 1980 pe aceasta linie este realizata si statia de triaj Giurgiu-Sud, pentru a deservi: “Verachim”, “Santierul Naval”, “Termocentrala”, “ICMUG” , portul industrial si Fabrica de zahar.
Intre anii 1936- 1954 tot de aici se ramifica si linia pentru feryboatul Giurgiu-Ruse.
Linia este in proprietatea CFR-Infrastructura.
-linia ? Bucuresti Vest- Cotroceni- Ram. Panduri h.- Dealul Spirii- fosta Ram. Bucuresti Filaret- Bucuresti Progresu.
Situatia curenta a liniei:
#Bucuresti Vest- Bucuresti Cotroceni Militari= 6 km lf (linie pe care mai circula trenuri de marfa)
#Bucuresti Cotroceni Militari- fosta Ram. Panduri h.- fosta gara Dealul Spirei- fosta Ram. Rahova- fosta Ram. Filaret- Bucuresti Progresul= 12 km lc* (linia mai exista in teren, dar este inutilizabila)
Si in 1990 circulatia intre statiile Bucuresti-Cotroceni-Militari si Bucuresti-Progresul se considera manevra.
Linie construita in mai multe etape: 19/31 octombrie 1869 Ram.Bucuresti Filaret- Bucuresti Progresu, 13/26 decembrie 1872 Panduri h.- Ram. Bucuresti Filaret si anii 50’ Bucuresti Vest- Cotroceni- Panduri h.
Lungimea totala a liniei este de 18 km (Bucuresti Vest km 0, Bucuresti Cotroceni km 6,2, fosta Ram.Panduri h. km 8, Dealul Spirii km 9, Ram. Rahova km 11, Ram. Filaret km 12, Bucuresti Progresu km 18).
Din 1 noiembrie 1960, o data cu desfiintarea garii Bucuresti Filaret, pe aceasta linie circula numai trenuri de marfa (totusi, pana in 1988, ar mai fi plecat unele trenuri de calatori din gara Bucuresti Cotroceni).
In prima parte a anilor 90’ dispare gara Dealul Spirei, iar, in ultimii ani, si gara Bucuresti Cotroceni este aproape complet “demolata”.
Trenuri de marfa pe aceasta linie au mai circulat constant pana in 1995. Dupa aceasta data, ca urmare a falimentului fabricilor deservite de linie- “Ventilatorul”, “Depozite Ujecoop”, “Romterm-Titan Marmura”, “Vulcan”, “Electromagnetica”, “Areca”, “Inox”, “Tricotajul Rosu”, “Depozite Romtrans”, “Bere Rahova”, “Comet”, “Muntenia”, “Industria iutei”, “Depozite lemn-carbune”, “Rocar” si “Baduc” traficul de marfa pe linie inceteaza treptat: pana prin 2002 au mai circulat trenuri de marfa la uzina "Rocar", pana prin 2007 la uzina "Vulcan" (avea si gara industriala-CFU Vulcan) si pana in februarie 2011 la "Titan Mar/Romterm" (cand aceasta fabrica este demolata). In prezent, portiuni din linie sunt demontate sau acoperite de pamant si vegetatie.
Un alt motiv invocat la desfiintarea liniei a fost faptul ca se intersecta cu numeroase bulevarde si strazi importante- Vasile Milea, Razoare, Calea 13 Septembrie, Calea Rahovei, strada Nasaud, Bdul. Pieptanari, Str. Toporasi, strada Alexandru Anghel si Soseaua Giurgiului, limita de viteza pe calea ferata fiind de 5 km/h!
-Calea ferata de centura a Bucurestiului
A fost construita la sfarsitul intre anii 1885-1899, cu ocazia realizarii centurii de fortificatii din jurul Capitalei. Dupa 1960, o data cu industrializarea masiva, linia deserveste traficul de marfa de la marile uzine bucurestene, pana in anii 90.
Pana in 1998 pe aceasta linie au circulat si trenuri automotoare de serviciu.
*Pana la inceputul anilor 70 (cand s-au realizat racordurile statiilor Mogosoaia si Chitila cu triajul Bucuresti), traseul liniei era putin diferit in zona Chitila-Mogosoaia: pleca din statia Chitila, traversa Soseaua Banatului, apoi actuala sosea de centura, si trecea peste magistrala 700, apoi ajungea in incinta fabricii „Bere Bauturi”. De aici linia mai exista si azi ca linie industriala, traverseaza pe „podul rosu” lacul straulesti, apoi din nou soseaua de centura, dupa care mergea paralel cu aceasta, intalnindu-se cu actualul traseu in zona „Academiei de Informatie”. Lungimea acestei portiuni initiale a caii ferate de centura a capitalei era de 7 km
*De asemenea, si in zona Chiajna-Chitila, traseul initial al caii ferate de centura a Capitalei era altul decat cel actual, intre aceste statii folosindu-se actuala linie industriala ce trece pe langa „Unitatea Militara Constructii Cai Ferate Chitila”, apoi pe langa centrul „Remat”, traverseaza soseaua de centura, trece pe langa groapa de gunoi si pe langa „Romprest” si ajunge la statia Chiajna. Lungimea acestui tronson initial era de 4 km
Dupa 1970, traseul actual al centurii feroviare a Capitalei, inclusiv cel din zona Chitila-Mogosoaia, este:
-Mogosoaia km 0
-fosta Ram. Academia de Informatii km 3,4
-Otopeni km 6,3
-Canton Tunari h. km 11,1
-Canton Stefanesti h. km 15,5
-Constantin David/Voluntari km 19,1
-Ram. Constantin David/Ram. Voluntari km 21,7
-Ram. ? km 23,9
-Ram. 1 Titan km 26,1
-Titan Grupa marfuri km 27,7
-Ram. Abator km 31,2
-Popesti-Leordeni km 36,6
-Berceni km 41
-Jilava km 44,1
-Ram. 1 Jilava km 45,3
-Ram. 3 Jilava km 46,8
-Ram. Magurele km 49,7
-Varteju km 53
-Ram. 1 Cotroceni km 59,6
-Bucuresti Vest/Ciorogarla km 60,4
-Ram. 1 Chiajna km 62,9
-Chiajna km 65,6
-Ram. Post Rudeni km 68
-Ram. Post Colentina km 69,3
- km 71,6
-Mogosoaia km 74,2
In total- 74 km lf (linie pe care circula trenuri de marfa)
In privinta dotarilor, la nivelul anului 1990, situatia era:
# Intre statiile Mogosoaia si Constantin David/Voluntari, linia era dublata si electrificata, echipata cu BLA.
#Intre Constantin David/Voluntari si Titan Grupa Marfuri linia era simpla electrificata (acum simpla!), circulandu-se la cale libera.
#Intre Titan Grupa Marfuri si Jilava linia este simpla, circulandu-se la cale libera.
#Intre Jilava si Chiajna linia este dubla, echipata cu BLA.
#Intre Chiajna si Ram. Post Rudeni linia este dubla electrificata, echipata cu BLA.
#Intre Ram. Post Rudeni si Mogosoaia linia era simpla electrificata, cu BLA (acum simpla!).
Linii desfiintate complet (sau transformate in linii industriale) pana in 1990 :
-Giurgiu Sud- fosta gara Ramadan=6 km (linie industriala pe care mai circula trenuri de marfa)
In anul 2011 linia mai era utilizata de trenuri de marfa.
-Giurgiu- Smarda= 4 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in 1870 si desfiintata in perioada 1946-1959, cand s-a inaugurat podul mixt Giurgiu-Ruse. Linia mergea paralel cu Bdul. Mihai Viteazul.
-Campinita- Ram. Brebu- Telega= 3 km (linie demontata din teren)
Linie inaugurata in anul 1882. De la Ram. Brebu se ramifica o linie industriala pentru fabrica de cherestea „21 Decembrie”.
Pe aceasta linie se afla si podul peste raul Doftana, construit de Anghel Saligny. In anii 70’ este inlocuit.
Statia Telega aveea 3 linii, semnalizare mecanica, si deservea salina de acolo.
La mijlocul anilor 80’ linia este desfiintata.
-Bucuresti Nord- Ram. Panduri h.= 3 km (linie demontata din teren)
Inaugurata la 13/26 decembrie 1872, este desfiintata in 1966. Avea 3 km si facea parte din linia ferata care asigura legatura dintre primele gari bucurestene- Gara Filaret si Gara de Nord. (*lungimea totala a liniei ferate Bucuresti Nord- Panduri h.- Bucuresti Filaret era de 7 km*). Pana la sfarsitul anilor 50’ este utilizata pentru traficul de calatori (statiile erau: Bucuresti Nord km 0, Regie h. km 1, Pionerilor/Grozavesti/Cotroceni h. km 2, Panduri h. km 3, Dealul Spirii km 4, Ram. Rahova km 6 si Bucuresti-Filaret km 7). Dupa 1960 (o data cu desfiintarea garii Filaret) mai este folosita pentru transportul de marfa, iar, in 1966, portiunea dintre CET Grozavesti si Panduri h., este desfiintata (rambleul mai este vizibil in Gradina Botanica), restul liniei ramanand ca linie industriala, pentru a deservi: CET Grozavesti, fabrica paine „Spicul”, fabrica de paine Plevna si fabrica de bere Grivita. In 1987, cu ocazia amenajarii raului Dambovita in interiorul Bucurestiului, podul feroviar peste Dambovita de la Grozavesti este desfiintat. Dupa 1990, cu ocazia construirii Carfour Orhideea, linia ferata se limiteaza la Soseaua Orhideelor.
-Bucuresti Obor- Titan Sud HM= 3 km (linie partial demontata din teren, partial transformata in linie industriala si utilizata- pana prin 2007-2008- de trenurile de marfa)
Linie inaugurata in 1913, avea 3 km. Pleca din gara Bucuresti Obor, traversa soseaua Baicului, traversa strada Fantanica, apoi mergea paralel cu strada Hobita (pe aceasta portiune linia mai exista ca linie industriala pentru deservirea “Frigotehnica”), apoi traversa soseaua Pantelimon (in dreptul “Electroaparataj”), traversa Bdul. Chisinaului (fosta strada Socului), apoi intrada paralel cu Aleea Macazului, si de aici deservea fabrica de paine Titan. Pana prin 2000, de aici linia continuua ca linie industriala, traversa Soseaua Morarilor, apoi merge paralel cu Bdul. Basarabia (fosta strada Industriilor), traverseaza strada Ion Sahighean, apoi din ea se ramifica o linie industriala care deserveste “Granitul” si “Prodplast” si ajunge la HM Titan Sud (fosta HM 23 August). In 1969 portiunea de liniei dintre Bucuresti Obor si fabrica de paine Titan este desfiintata.
-Bucuresti Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor= 8 km (linie demontata din teren).
Inaugurata in 1904, avea o lungime de 8 km si statiile: Bucuresti Baneasa (km 0), Herastrau (km 3) si Bucuresti Obor (km
. In 1957 traficul de calatori este inchis, iar linia este complet desfiintata si demontata din teren in anii 1985-1987, datorita constructiei cartierelor de blocuri Aviatiei si Tei. Traseul liniei era: se desprindea din M800 intre fosta bariera de pe soseaua Nordului si “podul” Baneasa, mergea paralel cu strada Grigore Gafencu, apoi trecea Soseaua Nicolae Caranfil (fosta strada Scoala Herastrau), apoi mergea paralel cu actualul bulevard Aviator Alexandru Serbanescu, trecea strada Avionului si Soseaua Pipera, mergea paralel cu Bdul. Barbu Vacarescu, ajungea la gara Herastrau, trecea Soseaua Fabrica de Glucoza, apoi trecea peste Lacul Tei, apoi traversa Bdul. Barbu Vacarescu si intra in cartierul Tei, mergand pe aliniamentul actualei alei CFR si intersectand strazile: Bdul. Ramuri Tei, Bdul. Lacul Tei, Strada Judetului, Strada Pargarilor, Strada Lizeanu/Maica Domnului, apoi mergea paralel cu strada Reinvierii si strada Turmelor, traversa Soseaua Colentina, Strada Ziduri Mosi si Soseaua Electronicii, pentru a se opri la gara Bucuresti Obor.
Aceasta linie ferata deservea si: fabrica de glucoza, atelierele URAC, fabrica de caramizi “Tonola” si “Manutanta Comunala Colentina”. Astazi, doar 4 foste cantoane CFR din cartierul Tei mai amintesc ca pe aici a trecut o data trenul.
In 1952 statia Bucuresti-Herastrau era prima statie din reteaua CFR echipata cu instalatie CED-CR-2.
-Bucuresti Filaret- Ram. Rahova= 1 km (linie demontata din teren).
Desfiintata la 1 noiembrie 1960, cand gara Bucuresti-Filaret, dupa 91 de ani de functionare, este transformata in autogara!
Linia mergea paralel cu actuala strada Constantin Istrati, intersectand Soseaua Progresul si soseaua Viilor. Pana in anii 50’, din gara Bucuresti-Filaret (avea 3 linii) o linie industriala mergea paralel cu strazile: Constantin Istrati, Candiano Popescu, (deservea si centrala electrica Filaret), Frigului, Lanariei, Gheorghe Sincai, trecea podul peste Dambovita si ajungea la uzinele Lemaitre/Timpuri Noi (unde se reparau si locomotive cu aburi). Linia avea curbe extrem de stranse, motiv pentru care a si fost desfiintata!
-Chitila- Ť Bere Bauturi ť- Ram. Academia de Informatii= 7 km (linie partial demontata din teren si partial transformata in linie industriala)
Era vechiul traseu al caii ferate de centura a capitalei, inaugurat in 1899. La inceputul anilor 1970, in contextul sistematizarii triajului Bucuresti, si a realizarii actualului traseu al caii ferate de centura a capitalei in zona Chitila- Mogosoaia, aceasta linie este partial desfiintata si partial transformata in linie industriala.
-Chiajna-Chitila= 4 km (linie transformata in linie industriala).
Era vechiul traseu al caii ferate de centura a capitalei, inaugurat in 1899. La inceputul anilor 1970, in contextul sistematizarii triajului Bucuresti, si a realizarii actualului traseu al caii ferate de centura a capitalei in zona Chitila- Chiajna, aceasta linie este partial desfiintata si partial transformata in linie industriala.
Acasa 
Căutare 
Ultimele imagini 
Conectare 
Înregistrare 
Mar 29 Mar 2016, 16:57
