Productia de elemente de infrastructura feroviara in Romania

Am deschis acest nou topic, pentru a putea discuta de productia de elemente de infrastructura feroviara (cale de rulare, elemente SCB, TTR, IFTE, etc) in Romania.

Din cate stiu, astazi sine de cale ferata nu se mai produc in Romania. Nu stiu in ce an au fost produse ultimile sine pentru CFR la combinatul de la Resita (care din cate stiu a produs numai sine cf pana la tipul 49 kg/ml).
La combinatul de la Calarasi urmau sa se produca sine tip 54 si 60 kg/ml, ceea ce ar fi eliminat complet importurile de sina cf in Romania, insa venirea revolutiei nu a mai permis continuuarea proiectului, astazi combinatul de la Calarasi fiind o ruina (nu stiu unde a ajuns laminorul de sine cf).
Celelalte combinate siderurgice din tara (Galati, Hunedoara, Otelul Rosu), din cate stiu nu au produs nicioadata sine cf (doar la Otelul Rosu s-au produs sine cf pt tramvaie, dar de o calitate slaba).
De asemenea, pentru metroul bucurestean, sinele au fost produse tot la Resita.

In privinta traverselor din lemn, existau in Romania (nu stiu daca astazi mai functioneaza) doua centre mai mari pentru impregnarea si tratarea lor, la Suceava si Ploiesti.

In privinta traverselor din beton, pana in 1990, cel mai mare producator era la Pitesti.

Astazi, conform site-ului celor de la Prebet Aiud, acolo se produc urmatoarele tipuri de traverse din beton

-TS13, TG (sina tip 40, pentru linii inguste si secundare)
-Blocheti T13, TBB (sina tip 49, prindere indirecta tip K, cai de rulare a macaralelor si tramvaielor)
-T13, T18A, T19, T22, T29 (idem)
-T17, T26, T30, T23 (sina tip 60, prindere indirecta tip K)
-T21 (sina tip 60-65, prindere indirecta tip K)

-T17-W14 (sina tip 60-65, prindere elastica SKL-14)
-T17V-49 (sina tip 49-54, prindere elastica SKL-14)
-T13-49 (sina tip 49-54, prindere elastica SKL-12)
-T17-PF-FE (sina tip 49-54 sau 60-65, prindere elastica directa Pandrol)

In privinta podurilor si podetelor metalice pentru CFR, acestea se realizau la Macon Deva si la Pitesti.

In privinta balastierelor pentru piatra sparta, in zona Moldovei, cele mai importante erau la Timisesti si Cozmesti- nu stiu daca astazi mai sunt folosite.

La reabilitarea magistralelor de cale ferata aflata astazi in executie, cate din componentele folosite sunt produse in Romania ?

Macazurile sunt produse de Vae Apcarom Buzău.

Pai nu stii bine . Hunedoara a produs in anii 90 sina grea pentru Brazilia. S-a facut cateva loturi experimentale , pentru ca puteau sa produca, dar s-a hotarat de catre conducerea prea iubitului Iliescu sa fie facuta la Calarasi, ceea ce nu s-a mai intamplat niciodata.
Hunedoara avea cam 6 tipuri de laminoare. Ca sa produca sina era o chestie de reconfigurare. De ce sa facem noi sina cand putem sa le importam sa fie din material moare, si ai nostrii oameni sa nu mearga la capsuni in Spania ?
Hunedoara avea laminoare de sarma, benzi, fină,U650 .. etc

Apcarom adica Aparate de Cale Romanesti nu?

iar impregnare de traverse se facea si la Tileagd. http://www.impregnat-traverse.ro/despre.html

Nu se cara piatra la CFR si de la Chileni, Ilia(era o linie racordata in curenta care trecea peste DN), Poieni parca a fost un mare furnizor pentru CFR, cariera Leasa, cariera Aciuta? in Dobrogea nu se folosea piatra de pe la Sitorman?Pe linia Anina la Bradisor parca era o racordare a unei cariere.

Cozmesti la care anume te referi? Cosmesti linga Tecuci?

Acolo in zona din cite stiu este cariera Condrea, dar fiind in zona joasa nu stiu daca acolo nu se exploateaa mai degraba balast.

Alte elemente pentru calea ferata erau produse de SPIACT-uri, de SRCUC-uri, de ISAF.

SPIACT Sectia de Productie Industriala Aparate Centralizare si Telecomanda
SRCUC = Sectia Reparatii Confectii Utilaj Cale, astea erau nite denumiri vechi.

Importam sina, care se tot rupe dupa cum arata rapoartele AFER.

Inseamna ca Hunedoara facea sirma pentru linia de contact sau Cimpia Turzii? Firul purtator zic eu.

Combinatul de la Câmpia Turzii nu a fost închis anul trecut?

Nu ştiu de la ce vine Apcarom, că acum este Voestalpine VAE Apcarom... probabil în câţiva ani o să se cheme simplu Voestalpine - filiala Buzău.

Apcarom se chema si inainte, asa ca am dedus.
Eu nu am intrebat de prezent, ci intrecut cine a produs sirma, Hunedoara sau Cimpia Turzii? ca acuma vorba aia combinatele noastre sint la rindul lor topite.

Apropo, piatra nu se lua si din carierele de pe linga Bixadul Oltului? Carpitus sau cum se chemau

Hunedoara si Campia Turzii produceau sarma de tip Otel Beton, OB37(un exemplu)
Catenara cu siguranta nu stiu sa se fi facut la Hunedoara. Aia e din cupru. Poate producea Baia Mare..

Un alt producator de traverse din beton in Romania (in afara de Prebet Aiud) este si firma "SC Metabet SA Pitesti"

Conform site-ului acestei firmei, aceasta realizeaza urmatoarele tipuri de traverse din beton pentru caile ferate:

-Traverse de beton armat precomprimat pentru CF cu prindere rigida (indirecta) tip ,,K": tip T13, T17, T18, T26, T29, T30 si speciale tip T13T, TS13, TI13

-Traverse de beton armat precomprimat tip TP1 si TP2 pentru poduri CF

-Traverse de beton armat precomprimat pentru linii CF de viteza sporita (max 250 km/ora) cu prindere elastica tip Pandrol sau Vossloh

-Traverse de beton armat precomprimat pentru tramvai tip TT40 si TT49 pentru viteza normala si tip TTFC(S), TTF49(S), TTWC, TTK49 cu prindere elastica pentru viteza sporita

De asemenea, pe langa traversele din beton, firma realizeaza si: prefabricate tip C2 pentru podete din beton, dale de beton armat pentru tramvai tip D9, D10, D11 si D12 (desi solutia tehnica a caii de rulare a tramvaielor inglobata in dale de beton-din cate stiu- nu se mai utilizeaza astazi la reabilitarea/modernizarea liniilor de tramvaie), macarale, transtainere, poduri si podete metalice pentru cai ferate si sosele.

Asadar in Romania astazi exista doua societati- "Prebet Aiud" si "Metabet Pitesti" care realizeaza traverse din beton pentru caile ferate.
Nu stiu cate din traversele din beton utilizate la reabilitarea M800, liniilor ferate Bucuresti- Ploiesti- Campina, Sighisoara- Coslariu, Coslariu- Vintu de jos- Curtici, etc, au fost si sunt produse la Aiud sau la Pitesti.


Tinand cont ca astazi exista pe plan mondial doi mari producatori de traverse din beton si de sisteme de prindere (elastice) a sinei de traversa ("Vossloh" si "Pandrol") , aceste doua firme din Romania ("Prebet Aiud" si "Metabet Pitesti") au trebuit sa asimileze in fabricatie traverse si sisteme de prindere (elastica) a sinei de traversa tip "Vossloh" si "Pandrol".


In privinta sistemelor de prindere tip "Vossloh", utilizate astazi in Romania, acestea ar fi (corectati-ma daca gresesc):

-KS-24 (cu pastrarea placii de reazem , dar cu inlocuirea clestelui K cu clema flexibila)(atat la traverse din lemn, cat si la traverse din beton)

-SKL-12 (pe ce cai ferate reabilitate/modernizate din Romania este utilizat ?)

-W-14 (numai la traverse din beton)(sistem folosit in 2004 la reabilitarea caii ferate Bucuresti- Ploiesti- Campina)

Sediul filialei "Vossloh Romania" se afla in Bucuresti, sector 1, strada Nicolae Constantinescu, nr 10.


In privinta sistemelor de prindere tip "Pandrol", utilizate astazi in Romania, acestea ar fi:

-"Pandrol E clip, cu placa de prindere tip LP". Are avantajul ca poate fi utilizat atat la traverse din lemn cat si la cele din beton.
Sistem utilizat in anii 1994-1995 la refacerea caii ferate Bucuresti-Constanta. A fost si primul sistem de prindere elastica a sinei de traversa, utilizat pe scara larga in Romania.

-"Pandrol Fastclip" (se poate utiliza numai la traversele din beton. Pe ce cai ferate reabilitate/modernizate din Romania este utilizat acest sistem de prindere ?)

Nu stiu adresa sediului reprezentantei "Pandrol" in Romania.

Sistemul cu dale de beton pentru tramvaie a fost utilizat şi prin alte state foste comuniste. Evident, acolo s-a făcut o fundaţie mai solidă, iar şina chiar avea profil de şină, nu era un paralelipiped luat la flex pe interior. Sofia, Budapesta, Praga au destulă linie construită astfel. Nici ei nu mai refac linii aşa acum.

Fastclip e folosit pe Ploiesti Campina, iar e-clip e folosit la unele macaze cu viteza sporita in Romania.E-cli[ e folosit si pe M800, daca nu ma insel, la abateri.