Alunu - Seciuri

În continuare, am pornit către următoarea lucrare de artă care, conform informațiilor adunate de pe internet, trebuia să fie tunelul Roșia. Am ajuns cu mașina în comuna Roșia de Amaradia, urmând apoi un traseu anevoios pe jos, prin hățiș în căutarea portalului estic.
Două traverse de cale ferată, utilizate în alt scop trădează intenția de construire a unei căi ferate în această zonă.
https://flic.kr/p/2gyjzuQ


Am utilizat coordonatele gps furnizate de colegul @ferriviarius care a trecut pe aici acum 8 ani.
Pe drum, am observat acest bazin metalic despre care cred că a avut o utilitate la construirea tunelului dar în care nu pot sa îmi dau seama ce se depozita.
https://flic.kr/p/2gyjAkT
După aproximativ o jumatate de ora în care ne-am luptat cu tot soiul de plante neprietenoase, am ajuns în cele din urmă la gura tunelului, care este foarte bine ascunsă.
https://flic.kr/p/2gyjARn

Dacă la viaductul Alunu am fost profund dezamăgit de starea acestuia, la Tunelul Roșia am fost total surprins în sens plăcut. În primul rând, portalul dinspre est este finalizat, și arată foarte bine estetic, sus tronând inscripția "TUNEL ROȘIA" și dedesubt "CFR". În al doilea rând, odată ajunși înăuntru, am observat că acesta se află într-o stare perfectă, neavând absolut nici o urmă de umezeală, atât pe tavan cât și pe jos. L-am parcurs în estimativ 2 minute, lungimea acestuia fiind de estimativ 150-200 de metri.

Vedere spre portalul vestic:
https://flic.kr/p/2gyjD5v

Vedere dinspre portalul vestic către portalul estic:
https://flic.kr/p/2gyjC1S
https://flic.kr/p/2gyjB9S

Ajunși la capătul vestic, am observat că portalul nu se află într-o stare la fel de bună, din punct de vedere estetic, însă acest lucru cred că se datorează faptului că finisajele nu au fost finalizate atunci când lucrările au fost abandonate, martori fiind acele bucăți de scândură de pe fațada portalului. Totuși, chiar și așa, arată mult mai bine decât portalul tunelului Dobrana care nu are absolut nici un finisaj.
https://flic.kr/p/2gyk6dU
https://flic.kr/p/2gyk5cR

Am încărcat și un mic filmuleț în care am parcurs tunelul, înaintând dinspre portalul vestic către portalul estic, adică pe unde am intrat.


Per total, pot spune despre acest tunel că se află într-o stare perfectă, deși au trecut 30 de ani de la construirea acestuia iar lucrările de mentenanță asupra acestuia cred că au fost inexistente.
Acum vin cu niște constatări: acest tunel nu a fost săpat cu TBM-ul, adică cu scutul pentru că altfel ar fi avut o forma circulară, cum are tunelul Dobrana, despre care se vorbește că scutul a rămas în abatajul nefinalizat. Cum a fost săpat acest tunel și de ce nu s-a folosit scutul?

O altă constatare: în capetele acestui tunel nu există nici o altă amenajare. În continuarea portalului estic ar fi fost necesară amenajarea unui viaduct căci la ieșirea acestuia se cască o vale considerabilă, vale în care se află fostul drumul de acces. Și zic fostul pentru că numai accesibil nu mai este. În ceea ce privește portalul vestic, nici după acesta nu mai există nici o urmă de amenajare, acolo fiind necesar un debleu, cred.

Mai mult ca sigur tunelul nu s-a sapat cu scutul pentru ca pare foarte scurt.Probabil in urma studiilor geologice s-a conchis ca reusesc sa il sape cu metoda clasica mai repede decit sa piarda timpul sa instaleze scutul.

rezervorul de metal este un buncar pentru ciment vrac.

felicitari epentru expeditie, interesant ca le-ai convins pe fete sa faci o expeditie feroviara aproape in necunoscut.

Mulțumesc pentru apreciere!

Legat de afirmația dv. domnule Dan despre metoda clasică de săpare: cum se realiza aceasta? Cu târnăcopul?
În altă ordine de idei, am realizat o hartă mică pe baza unei imagini satelitare cu aliniamentul căii ferate ce pleacă din linia 205 până la tunelul Roșia. Dincolo de acest tunel îmi este greu sa intuiesc care este traseul în continuare până la tunelul Seciuri, al cărui capăt dinspre vest nici nu știu unde se află.
https://flic.kr/p/2gyLayM

Și o hartă mai mică cu, cărarea pe care am mers până la gura tunelului. Totuși, tind să cred, analizând imaginile satelitare, că e mai accesibil venind dinspre sud, de pe drum, fără a mai face acea curba a cărării.
https://flic.kr/p/2gyL93f

Recomand cui dorește să ajungă la acest tunel să poarte haine de așa natură încât sa îi acopere toată suprafața corpului, deoarece sunt foarte multe plante cu țepi și urzici.

Bun, am intrat in tunelul Rosia, am vazut viaductul dezafectat de la Alunu, dar au mai ramas doua obiective de strabatut: tunelurile Dobrana si Seciurile. Daca despre primul avem o idee cum arata portalul si cam ce s-ar afla inauntru, caci este singurul care apare in imaginile de pe internet, despre cel de-al doilea nu aveam nici o idee. Am reusit pe data de 12 octombire sa intru in aceste ultime doua lucrari de arta misterioase. Inainte de a-mi expune parerile si fotografiile, voi posta cateva informatii preluate de pe alte siteuri si forumuri.

Afacerea TUNELE

SAAF SA a fost obligata sa "cumpere" doua utilaje nefunctionale contra sumei de trei milioane de dolari * Eroarea care a facilitat aceasta tranzactie s-a strecurat in HG 698/26 august 1999 * Prin acest act normativ, SAAF SA a ajuns in pragul falimentului * Instantele de judecata au hotarat cine trebuie sa plateasca daunele fara sa tina cont de realitate * Dupa ce TUNELE SA a obtinut vanzarea utilajelor distruse, a cerut plata chiriei pentru ele * SAAF SA se gaseste in pozitia de a fi proprietara unor mastodonti de otel complet distrusi ce provin dintr-un contract comercial in care nu a fost niciodata parte * Singura solutie pentru echilibrarea situatiei este rejudecarea procesului

In urma cu putin timp, Sectia Comerciala a Curtii Supreme de Justitie a obligat societatea SAAF SA sa plateasca firmei TUNELE SA suma de peste 95 de miliarde de lei ce reprezinta contravaloarea a doua utilaje mamut, nefunctionale, folosite pana acum in saparea de tuneluri. Decizia este definitiva si irevocabila si aduce in pragul colapsului una dintre cele cinci societati care au rezultat din divizarea SNCFR, SAAF SA. Dupa ce Justitia si-a spus ultimul cuvant, nici unul dintre cei doi directori ai societatilor comerciale implicate nu a fost multumit de rezultat, nici macar cel care trebuie sa primeasca trei milioane de dolari! Directorul general al SAAF SA, Ion Mihaila, a declarat: "Hotararea instantei de obligare a SAAF la plata a 95 de miliarde de lei va atrage dupa sine dizolvarea acestei societati desi nu am avut nimic de a face cu TUNELE SA". La randul lui, directorul de la TUNELE SA, Stefan Manea, a declarat reporterilor ZIUA: "Stiu ca nu avem de unde sa ne luam banii, dar... Asta e!"

O situatie fara iesire

In anul 1988, Ceausescu a hotarat sa construiasca o linie de cale ferata si o baterie de trei tuneluri care sa strapunga muntele ce desparte localitatile Carbunesti si Babeni. Partile implicate in derularea investitiei pentru strapungerea muntelui erau, pe de o parte TUNELE-Brasov, in calitate de executant, iar pe de alta parte SNCFR, ca beneficiar. Dupa realizarea primei parti a investitiei, lucrarea a fost suspendata inainte ca tunelurile sa fie gata. In anul 1992, lucrarea a fost reluata numai ca de aceasta data beneficiarul era SNCFR, prin Regionala CFR Craiova, care a incheiat contractul 3/5/1992 cu TUNELE SA pentru strapungerea celor trei tuneluri. Cinci ani mai tarziu, inainte de a fi definitivat proiectul, Guvernul decide prin HG 190/08 mai 1997 "sistarea investitiilor". Un an mai tarziu a disparut SNCFR si au aparut cinci societati comerciale distincte, fiecare cu patrimoniu propriu: CFR-SA, CFR Marfa SA, CFR Calatori SA, SMF SA si SAAF SA.
In ceea ce priveste situatia SC TUNELE SA, aceasta a ramas neschimbata. Pierduse finantarea unei comenzi, dar spera sa obtina alte lucrari cu CFR-ul. Numai ca avea o problema cu utilajele: trebuia sa le scoata din munti. Pentru aceste operatii erau necesare importante fonduri deoarece aceste "scuturi" nu pot merge decat pe directia de forare, neputand fi scoase printr-o simpla retragere din abataj. Cand finantarea a fost stopata, din cele trei tuneluri doar unul era gata, cel de la Rosia, al doilea era aproape gata, cel de la Seciuri, iar cel de al treilea, de la Dobrana, era jumatate forat. Societatea TUNELE SA a ramas astfel cu doua scuturi blocate in munti, iar CFR-ul cu tronsonul jumatate sapat.

Separatia intereselor in stat

Timp de doi ani de zile, TUNELE SA a asteptat ca Guvernul sa finanteze restul lucrarii, dar nici un ban nu a mai fost alocat tunelurilor de pe linia Seciuri-Alunu. Pentru ca afacerea sa fie si mai complicata, la impartirea SNCFR in cinci societati distincte, linia Carbunesti-Babeni pe care se aflau si cele trei tuneluri, a fost divizata. Astfel, conform Hotararii de Guvern care reglementa patrimoniul fiecarei unitati rezultate din "spargerea" SNCFR, transonul Albeni-Seciuri (n.r. cel care se afla inaintea muntelui) a revenit SAAF, iar tronsonul Seciuri Alunu (n.r. cel in care se afla cele trei tuneluri) a revenit CFR SA, societatea care gestioneaza toata infrastructura fostului SNCFR.
Un amanunt de o importanta capitala este acela ca SAAF nu este ordonator de credite. Guvernul a stiut asta pentru ca SAAF a fost infiintata doar pentru "administrarea activelor feroviare". Pe de alta parte, in HG 585/1998 prin care a luat fiinta SAAF-ul se prevede felul in care pot fi transferate active corporale sau necorporale, fara plata, intre SAAF si alte societati rezultate din reorganizarea SNCFR: "prin ordin al Ministrului Transporturilor si cu acordul adunarii generale a actionarilor".
Conform documentelor si hotararilor invocate mai sus, TUNELE SA urma sa-si regleze conturile cu CFR SA, societatea care mostenise intreaga infrastructura a SNCFR-ului.

"Bomba" cu ceas in documentele emise de Guvern

Pare incredibil, dar o minte diabolica a orchestrat toate evenimentele care s-au derulat ulterior si care au condus la situatia de criza in care se afla atat SAAF SA, cat si TUNELE SA. Este uimitor cum o "simpla greseala de redactare" poate falimenta doua societati comerciale cu sute de angajati.
Actul normativ in care s-a "strecurat" inadvertenta este HG 698/26 august 1999. Aceasta Hotarare de Guvern a fost emisa pentru aprobarea contractului de activitate pe anii 1999-2002 intre CFR SA si Ministerul Transporturilor. Ei bine, in anexa nr. 3 din contract, acolo unde figurau obiectivele de investitii cu finantare de la bugetul de stat pe anul '99, la punctul 9 se mentioneaza: "Linie noua de cale ferata Albeni-Seciuri-Alunu (n.r. Seciuri-Alunu este tronsonul pe care se afla cele trei tuneluri)- obiectiv transferat la SAAF". Nici un act existent la aceasta ora in Ministerul Transporturilor nu contine transferul acestui transon de cale ferata de la CFR SA la SAAF si nici unul dintre inaltii oficiali cu care reporterii ZIUA au stat de vorba nu isi aminteste sa fi existat vreun asemnea transfer.
"Bomba" amplasata in HG 698/1999 a detonat cateva luni mai tarziu, cand TUNELE SA a dat in judecata SAAF SA pentru recuperarea contravalorii scuturilor ramase in tunelurile neterminate. Parca administratorii de la TUNELE SA au asteptat "greseala" din Hotararea de Guvern. Referitor la "tacerea" pe care TUNELE SA a pastrat-o de-a lungul mai multor ani, de la sistarea finantarii si pana in anul 2000, mai multe voci avizate din Ministerul Transporturilor ne-au dezvaluit ca TUNELE SA nu se putea "certa" cu CFR SA deoarece aceasta societate era principalul furnizor de lucrari pentru societate.

"Complicii" din Justitie

Nici macar in Justitie aceasta "greseala" nu a fost descoperita si anulata. Conducerea TUNELE SA a hotarat sa actioneze in judecata SAAF SA pentru a obtine, conform evaluarii expertilor, contravaloarea scututilor blocate in tuneluri care se ridica la 95 de miliarde de lei. Actiunea fost introdusa la Tribunalul Valcea - Sectia Comerciala si de Contecios Administrativ. In mod surprinzator, judecatorul Viorica Bonciu n-a stat prea mult pe ganduri si s-a antepronuntat admitand actiunea spre judecarea la instanta valceana, desi, conform Codului de Procedura Civila, procesul ar fi trebuit sa se desfasoare la instanta de pe raza domiciliului paratului. Daca s-ar fi aplicat corect legea, procesul ar fi trebuit sa aiba loc in Bucuresti, dar judecatoarea a aplicat o alta prevedere din Codul de Procedura Civila care da posibilitatea ca procesul sa se desfasoare acolo unde societatea are puncte de lucru sau obiective in derulare. Nici pana acum magistratul Bonciu nu a putut motiva de ce s-a antepronuntat in acest dosar admitand ca societatea SAAF SA are vreun punct de lucru sau obiectiv in zona Seciuri-Alunu cand tocmai acest aspect era fondul problemei.
Dar nici aparatorii SAAF SA nu si-au facut datoria de a contesta, in termen, aceasta nulitate relativa, astfel ca procesul a continuat in Valcea. Antepronuntarea judecatorului valcean nu este singura greseala. Una dintre deciziile judecatorului Bonciu, in afara obligarii societatii SAAF SA de a plati scuturile firmei TUNELE, este "rezilierea contractului de antepriza nr. 3/5/1992 intre partile din proces". Magistratul nu a tinut cont de faptul ca in anul 1992, atunci cand a fost semnat contractul respectiv, SAAF SA nu exista, iar documentul invocat a fost semnat intre TUNELE SA si SNCFR, aceasta ultima societate nefiind parte in proces. Ca urmare a acestei decizii, SAAF SA a ramas sa se judece mai departe, in apel, la Curtea din Pitesti.

Curtea Suprema a judecat, in doua ore, intregul diferend comercial

Dupa ce magistratii din Pitesti au pastrat decizia instantei valcene, cei ai Curtii Supreme de Justitiei au judecat dosarul in recurs. Conducerea SAAF SA a decis schimbarea avocatilor care pierdusera procesul, astfel ca noii aparatori au fost in masura sa puna la dispozitia instantei acte din care reiesea ca tunelurile se aflau in inventarul CFR Craiova, si nu in cel al SAAF SA. Pare nefiresc, dar judecatorii CSJ nu au luat in considerare aceste documente invocand faptul ca HG 698/1999, cea in care se strecurase "greseala", are o mai mare valoarea juridica decat orice act invocat de apararea SAAF SA (vezi facsimil). In numai doua ore, magistratii au decis: SAAF sa plateasca!
Ca urmare a acestei decizii irevocabile, SAAF este in pragul colapsului. Dar nici la TUNELE SA situatie nu e roza. Aceasta societate nu are ce sa execute, deoarece activele SAAF SA nu acopera cele trei milioane de dolari pe care sunt obligati sa le achite.

Manevra din TUNELE

Istoria acestui conflict comercial solutionat in instanta s-ar fi putut inscrie in lungul sir de "erori juridice" daca SAAF ar fi ramas macar cu "monstrii de foraj" pe care judecatorii i-au obligat sa-i cumpere. Dar nu s-a intamplat asa. Ceea ce a primit SAAF este doar un munte de fier vechi, in parte ruginit, care zace de ani de zile intr-un munte. Directorul societatii TUNELE ne-a povestit despre acest aspect: "Scuturile trebuie revizuite. Stau in apa de ani de zile, sunt ruginite, garniturile trebuie schimbate, instalatia electrica trebuie refacuta..." Sursele noastre ne-au dezvaluit insa ca scuturile sunt complet devastate, tot ce se putea fura s-a furat, iar fierul vechi care zace in munte nu valoreaza nici o para chioara, daramite trei milioane de dolari.
Conducerea TUNELE SA a facut si o greseala de management. In cel de al doilea tunel sapat, scutul se afla la aproximativ sase metri de strapungere in momentul cand finantarea a fost stopata. Directorul Manea a oprit imediat lucrarile pentru ca nu a mai avut bani, desi scutul mai avea doar o mica portiune de strapuns pentru a fi scos la lumina. "Era nevoie de cateva miliarde pentru a-l scoate de acolo. Locul in care urma sa iasa este intr-o vale abrupta si nu puteam demonta o hardughie de 500 de tone, asa, la intamplare", a precizat directorul Manea.
Pentru ca menevra celor de la TUNELE SA sa fie completa, in luna octombrie a anului 2001, directorul Stefan Manea se decida sa ceara societatii SAAF SA alte 630 de miliarde de lei drept "chirie" pe scuturile din munti. Acest ultim proces se afla pe rol, dar daca va fi judecat in aceeasi maniera in care a fost solutionat ultimul diferend comercial dintre TUNELE si SAAF, aceasta din urma se va afla in situatia aberanta de a plati chirie pentru propriile utilaje pe care le-a achizitionat in urma anularii unui contract comercial in care nu era parte!
Exista din pacate si victime colaterale in tot acest bizar conflict. Sute de muncitori vor fi disponibilizati atat din cadrul SAAF SA, care va fi dizolvata in cazul in care ministrul Justitiei nu decide rejudecarea procesului, dar si din cadrul TUNELE SA care nu va mai lucrari de executat.

Ultima solutie: rejudecarea procesului

Compania care gestioneaza tronsonul Seciuri-Alunu in care se afla tunelurile cu pricina este, de fapt, CFR SA. Aceasta companie este gestionara infrastructurii fostului SNCFR, ordonator de credite si singura care putea scoate din impas societatea TUNELE SA si SAAF SA. De ce TUNELE SA si-a orientat actiunea judecatoreasca impotriva SAAF SA si nu impotriva CFR va ramane un mister. Motivul nu-l cunoaste nici macar directorul de la TUNELE, Manea, care a declarat: "Stiu ca la inceput s-a indreptat si impotriva CFR, dar apoi... nu mai stiu! Poate ca asa s-au inteles cu cei din Justitie...". Ei bine, am aflat noi ce s-a intamplat. Prima instanta, cea valceana, a fost solicitata de a admite citarea CFR-ul pentru data din 7 iulie 2000 cu scopul de a proba faptul ca tunelurile se aflau in inventarul societatii. Numai ca aparatorii societatii TUNELE au invocat la sedinta ulterioara ca s-a comis o "eroare materiala" si au cerut anularea convocarii CFR-ului. "Bunavointa" celor de la TUNELE a avut un motiv foarte bine intemeiat: nu se puteau judeca cu principalul furnizor de lucrari.
In acest moment, pe biroul ministrului Justitiei se afla o cerere prin care societatea SAAF cere prin procedura extraordinara judecarea intregului litigiu.

Articolul este preluat de pe forumul TRANSIRIA, care a fost postat de userul KAPPA si a fost realizat de ziarul Ziua Ce mi-a atras mie atentia la acest articol este faptul ca se vorbeste despre utilzajele de sapare, care sunt doua la numar, si care au fost utilizate la forarea tunelurilor Dobrana si Seciuri, caci Rosia a fost sapat prin metoda clasica, data fiind si forma diferita a acestuia.

Intr-un reportaj al PRO TV marca Romania, te iubesc se vorbeste iar la plural despre prezenta scuturilor.
https://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-activele-cfr-ului-vandute-bucata-cu-bucata-la-preturi-de-50-de-ori-mai-mici.html

Userul ana imfinity, pe prima pagina mentioneaza "Iesirea din primul tunel. "Cirtita" care l-a sapat a ramas incremenita de 20 ani aici." referindu-se defapt la cel de-al doilea tunel, Seciuri.

Luand aceste 3 surse in considerare, desi ele nu prea se potrivesc, am ajuns la concluzia ca pe tronsonul Seciuri - Alunu, exista 2 scuturi abandonate. Totusi, ferriviarius nu a mentionat nimic despre un al doilea scut in postarea sa. Prin urmare, nu ramanea decat sa descopar la fata locului cum stau treburile defapt...

Am inceput asadar, impreuna cu prietena si cu inca un amic, explorarea catre tunelul Seciuri, caci acesta imi starnea cel mai mult curiozitatea si eram tare nerabdator sa vad ce se afla acolo. Am luat-o usor spre sud pe drumul ce a fost consolidat special pentru construirea acestui tunel cu elemente de tunel din beton.
https://flic.kr/p/2hAKot6
Si am avansat lejer pana in dreptul luminisului unde se afla un ansamblu de prefabricate din beton asezate in forma de stea. Nu am stiut ce este cu ele, dar ma gandeam ca trebuie sa fi avut legatura cu tunelul. Ulterior am aflat ca acolo a fost defapt o statie de sortare a pietrisului si de betoane. In fine, dupa ce am trecut de luminis, desi parcursesem doua treimi din distanta, drumul nu a mai tinut cu noi. Se vedea ca nimeni nu a mai fost interesat sa treaca pe acolo iar natura si-a pus amprenta prin prezenta abundenta a celor mai blestemate plante si buruieni pline cu spini si scaieti care ne-au dat de furca si care au avut grija sa ne agate hainele... intr-un final am ajuns la un alt luminis, am dat peste cateva inele de tunel si dupa alti cativa metri am putut vedea gura tunelului Seciuri care abia astepta parca sa ne inghita. La fel ca la tunelul Dobrana, portalul nu are nici un finisaj.
https://flic.kr/p/2hAG36f
https://flic.kr/p/2hw1hBg

Dupa ce ne-am apropiat la cateva zeci de metri de gura tunelului, toti 3 am putut simti un curent de aer rece ce venea dinspre acesta, semn ca tunelul a fost strapuns cap-coada. Odata ajunsi in dreptul portalului, am sesizat prezenta apei care avea o adancime considerabila, ce ajungea pana la genunchi.
https://flic.kr/p/2hAG2gV

Dotati totusi preventiv cu cizme inalte de cauciuc, am luat-o usor pe santul inaltat de pe margine, destinat din ce am inteles pentru gazduirea cablajelor de semnalizare. Asa cum spunea si colegul ferriviarius, tunelul coteste de doua ori foarte usor spre stanga, pe directia est-vest, astfel ca, inca de la intrae se poate vedea lumina din capatul celalalt. Apa exista cam pana la jumatatea tunelului, apoi este uscat pe jos. Desi eram 3, prezenta a 2 perechi de puncte rosiatice ce se "aprindeau si se stingeau" nu imi inspirau cel mai placut sentiment: nu eram singurii din tunel. Avansand precaut, ne-am inalnit surprinsi cu o...bufnita ...care si ea era la fel de surprinsa de prezenta neobisnuita a oamenilor care sigur nu au mai trecut de ceva timp pe acolo. Dupa ce am trecut si dupa cea de-a doua curba, am putut vedea iesirea din capatul vestic care acum este aproape jumatate acoperita cu pamant.
https://flic.kr/p/2hw3iUU
De ce? Exact din motivul pe care l-a expus si colegul nostru ferriviarius: capatul vestic NU ARE PORTAL. Tot pamantul de deasupra s-a prabusit la baza gurii.
https://flic.kr/p/2hw1mmA
https://flic.kr/p/2hw2hdd


Judecand dupa informatiile pe care le-am expus mai sus, se pare ca ultima portiune din tunel a fost sapata in graba, mai degraba ca sa scoata masina de sapat. In fine, dupa ce am escaladat valul de pamant, in fata noastra nu am vazut altceva decat un perete de versant abrupt, iar in stanga se casca o mare ravena. Asadar, nici urma de cea de-a doua posibila masina de sapat "uitata" aici. Un detaliu care mi-a atras atentia la aceasta lucrare este ca la camasuriea tunelului s-au folosit doua randuri de captuseala, ce se poate observa inca din prima fotografie de la gura tunelului. Ei bine, cel de-al doilea strat de captuseala lipseste pe alocuri, incepand de la jumatatea tunelului catre vest. Lucrul ciudat pentru mine este ca aceasta captuseala dispare in doua locuri, si nu de la jumatate pana la capat. Acum ma gandesc ca probabil in locul unde cel de-al doilea strat reapare se datoreaza fie rezistentei, fie infiltratiilor din acea portiune, de s-a facut treaba la jumatate de masura.
https://flic.kr/p/2hw2rxS
https://flic.kr/p/2hAKLXe
https://flic.kr/p/2hALFjQ

Ne-am intors pe acelasi traseu inapoi catre masina. Urma sa mergem la urmatorul tunel: Dobrana.

Asta da expeditie, este posibil ca astea sa fie singurele, sau sa fie printre putinele poze ale acestor lucrari.

oare a doua camasuiala nu este de tipul beton armat turnat in covraje peste o camasuiala de tip segmente de beton care se pun in timpul saparii cu scutul mecanizat?

Nu stiu ce sa zic, e pentru prima data cand vad asta la un tunel


Buuuun, am facut si tunelul Seciuri, nu mai urma decat sa intram in Dobrana. Acesta este de departe cel mai accesibil dintre cele 3, asta si datorita faptului ca drumul catre tunel este inca folosit: ne-am intalnit chiar cu cativa oameni ce incarcau intr-o caruta niste crengi.

Tunelul este uscat pe toata lungimea. Cam la 200 de metri de la intrare am dat de un val de pamant care probabil a avut ca scop impiedicarea trecerii, insa degeaba, se pot vedea urme de tractor peste valul respectiv iar deasupra acestuia, din tavan, se casca o teava al carui rol nu l-am inteles. Am sesizat, la fel ca in tunelul Seciuri, lipsa celui de-al doilea strat de captuseala pe o portiune. Nici aici nu eram singuri, niste sobolani au fost deranjati de prezenta noastra. Am inaintat pana in capat unde pamantul s-a pravalit. Din masina de sapat nu a mai ramas nimic inafara de o bucata circulara de otel care a fost taiata cu acetilena si peste care s-a pravalit pamantul. Deasupa piesei, exista un gol destul de mare si de periculos, caci pamantul se poate surpa oricand. Langa gramada de pamant am dat de cateva peturi si doze de bere.

https://flic.kr/p/2hw2hwR
https://flic.kr/p/2hBVfF1
https://flic.kr/p/2hBSphn
https://flic.kr/p/2hBWaAW

Unul din oamenii cu care m-am intalnit pe drum mi-a spus ca, atunci cand s-au efectuat sapaturile, capatul vestic al tunelului Seciuri ar fi trecut pe langa galerie tunelului Dobrana, ceea ce mi se pare putin cam aberant. Si totusi, domnul a fost IDM-ist la Carbunesti.


Prin urmare, ce ati vazut dumneavoastra in fotografiile postate de mine, cam asa arata lucrurile in teren. Concluzia? Nu cred ca se va mai face ceva aici vreodata. Nu in contextul in care nu prea mai ai de ce sa faci ceva aici. Asta pentru ca unesti nimic de nimic, adica Carbunesti de Ramnicu Valcea. Poate daca s-ar finaliza celalat segment, Valcele - Ramnicu Valcea, atunci si-ar capata sensul, in ideea initiala de a scurta distanta de la Bucuresti la Targu Jiu.
Voi mai reveni cu inca o postare curand, in care va voi arata doua filmulete inregistrate in cele doua tuneluri.

Uau, asadar hotii au intrat si au taiat scutul de sapat. Au lasat doar unde le-a fost frica sa nu cada pamintul pe ei.

”@andreigeorge”....... la adresele date de tine de mai sus și nu numai..... https://flic.kr/p/2hw2hwR
https://flic.kr/p/2hBVfF1
https://flic.kr/p/2hBSphn
https://flic.kr/p/2hBWaAW .......nu se vede nimic; se deschide o pagină la care fondul este negru și atât, fără nicio poză......

La mine nu-s probleme...Foloseste un alt browser...sau alt provider de net

Salut JohannDB! Imi pare rau ca nu poti vedea fotografiile, insa acum am verificat linkurile si functioneaza toate.

Salut. tot ma uit pe google maps la iesire din alunu... dar nu gasesc pe unde ar fi putut merge linia. inainte pare ca merge spre exploatare miniera. cumva trebuia sa mearga in stanga? multumesc.

Da, inainte de a intra in statia Alunu, linia face stanga. Din pacate, nu a mai ramas nimic intreg din terasament deoarece mina a declansat o alunecare masiva de teren in zona respectiva. Aliniamentul se poate observa pe wikimapia, care este bine definit pana la tunelul Rosia.

Linia dinspre Carbunesti practic unde se termina acum? Pana unde mai exista fizic in teren? asta caut pe google maps.

Linia exista in teren pana la statia Seciuri, napadita de vegetatie.