Suceava: Activitate FeRoviaRa in Itcani&Burdujeni [2008]

29 august 2008 –=- Excursie FeRoviaRă Suceava Iţcani spre Burdujeni

A trecut multă vreme de când Gara Burdujeni nu mai fusese vizitată (aproape 45 de zile) astfel că m-am hotărât să revăd zona feroviară a Sucevei şi să mă plimb pe ruta de 3 kilometri ce leagă cele două gări sucevene: Iţcani şi Burdujeni. După ce am vizitat gările din Paşcani, din Iaşi, din Bucureşti, din Bacău şi din Piatra Neamţ, aveam să mă întorc pe peroanele Gării Iţcani unde plecam spre tabere la mare sau în alte locaţii de neuitat: Tabăra Muncel, Tabăra Delfinul, Tabăra Pustnicu sau Tabăra Lacu Sărat.

Pe lângă fotografiile cu trenuri şi cu infrastructura suceveană, vă voi prezenta câteva informaţii despre Locomotiva Diesel-Electrică de 1250 de cai putere oferite de un specialist de la Faur Bucureşti. Diferenţele dintre aceasta şi Locomotiva Diesel-Hidraulică de 1250 de cai putere sunt aproape insesizabile la aspectul exterior, însă însemnate la interior. Dar până acolo şi până atunci…

Capota mică a locomotivei 69-0028-6



17:20

…intram de pe Drumul European 85 în Suceava dinspre Fălticeni cu o maşină luată la ocazie. Priveliştea oraşului Suceava se întinde pe o fâşie lungă orizontală, clădirile şi bisericile fiind umbrite de arbori înalţi şi verzi.

Oraşul Suceava, văzut de pe Drumul European 85


Inspectoratul Judeţean de Poliţie Suceava


Trecere de pietoni în centrul Sucevei, vis-a-vis de McDonald’s



17:40

După o întâlnire cu un prieten în centrul oraşului, nu aveam de gând să mă întorc acasă prea devreme, ci voiam să reîntâlnesc faţadele Burdujenilor şi Iţcanilor.

Kia Sorento în Suceava


Limuzina Lincoln parcată lângă Casa de Cultură Suceava



17:50

Dar până a ajunge acolo, a trebuit să merg cu autobuzul care circula pe ruta Centru – Iţcani. L-am aşteptat câteva minute în staţia centru, vis-a-vis de Biserica „Sfântul Dumitru”.

Vedere către centrul Sucevei


Vedere spre Burdujeni



18:10

Linia ferată construită acum mai bine de 140 de ani între Gara Suceava - Burdujeni de pe teritoriul Ţărilor Româneşti şi Gara Suceava Nord – Iţcani de pe teritoriul Austro-Ungariei, se întindea în faţa mea într-un peisaj de seară într-o vară frumoasă.

Linii ferate spre Burdujeni


Un vagon platformă pe 2 osii şi cu ţepuşe lungi



În timp ce fotografiam vagonul platformă de sub podul rutier peste Magistrala 500, Trenul Personal 5736, Cacica – Suceava, se îndrepta către destinaţia finală – Suceava Burdujeni. Compunerea acestuia era o ramă electrică cumpărată de la Căile Ferate Franceze: Z6300. Dintre caracteristicile acestor trenuri amintesc că au o lungime de 60,1 de metri, o masă de 105 tone, o capacitate de 171 de călători pe scaune şi o viteză maximă de 120 km/h. În ceea ce priveşte motorul de tracţiune, acesta este capabil de a livra o putere de 615 kW, dispunând de un efort de tracţiune de 147 kN.

Trenul Personal Cacica – Suceava


Rama electrică Z6300 plecând din Iţcani spre Suceava



După defilarea în grabă a ramei electrice, zăream în apropiere de Gara Iţcani un utilaj automotor construit în întreprinderea mecanică de material rulant Braşov, având o viteză maximă de 80 km/h. Mai există în exploatarea CFR, tot asemănător automotorului UAM 215 P, şi alte alte vehicule utilitare dotate cu macara (UAM 215 MB) sau cu pantograf (UAM 215 E).

Utilaj automotor cu platformă UAM 215 P legat la un vagon de marfă Faccpps


Utilaj feroviar şi rutier Calmar T4300FS


Vedere spre Gara Suceava Nord Iţcani


Bretelă din Suceava Nord


Aspect frontal al Utilajului Automotor



În timp ce fotografiam „figura” frontală a utilajului CFR Infrastructură, am surprins venind dinspre Burdujeni pe locomotiva diesel-hidraulică LDH-358. În spatele ei erau 2 vagoane de călători care urmau să ajungă la Putna.

Locomotiva diesel-hidraulică 80-0358-4 vs. UAM-215P


Trenul Personal Suceava - Putna pregătindu-se să oprească în Iţcani



Paşii mei se îndreptau spre Gara Iţcani, iar locomotiva electrică EA1-156 venea dinspre linia depoului peste macazurile de ieşire din Gară, ca mai apoi să se cupleze la Trenul Personal 5508, Suceava Nord – Iaşi. Acesta era compus din două vagoane etajate şi un altul din seria 20-47.

EA1-156 ieşind din Depoul Suceava Nord


Aceeaşi locomotivă rebrusând în capătul staţiei Iţcani


Semnale de ieşire din Gara Suceava Nord Iţcani



18:20

Aceeaşi garnitură de tren de pe linia 3 a fost trasă din Paşcani până aici de locomotiva electrică Bo’Bo’ EC-102. Edificiul Gării Iţcani, colosal în înălţime şi în lungime, a însemnat şi sper să însemne şi în continuare un monument arhitectural de excepţie. Deşi timpurile actuale nu sunt tocmai favorabile transportului pe drumul de fier, totuşi viitorul se prezintă destul de promiţător.

Locomotiva electrică se pregătea să-şi ia trenul de călători în primire


Trenul Personal Suceava Nord – Iaşi


EC-102 venit de la Paşcani cu un Tren Personal


Gara Iţcani - Suceava Nord



18:40

O altă locomotivă a Depoului Suceava Nord, DA-1318, era manevrată către direcţia Burdujeni pe linia de ieşire din depou. În acelaşi timp, EC-102 era detaşată de Trenul Personal de pe linia 3, iar călătorii acestuia priveau pe geam cum doamna impiegat de mişcare indica paleta verde mecanicului. Aşadar, trenul de Iaşi avea liber şi urma să părăsească Gara Suceava Nord – Iţcani.

DA-1318 ieşea din Depoul Suceava Nord


Vedere laterală a locomotivei diesel-electrice


IDM al Suceava Nord indica paleta verde mecanicului Trenului Personal de Iaşi



18:50

Când credeam că liniştea devenea tot mai apăsătoare şi mi-era teamă să fiu trimis acasă de însăşi lipsa de activitate în Gara Iţcani, tot dinspre Depoul Suceava Nord venea încet-încetişor locomotiva electrică de 5100 kW, EA-894. Era dedicată companiei „CFR Marfă” şi arăta destul de bine. Spun aşa deoarece o altă locomotivă, EA-918, venită tot din depoul Suceava Nord, avea un aspect neatrăgător din punct de vedere al înfăţişării.

Locomotiva electrică EA-894 de la CFR Marfă in Gara Iţcani


Convoi CFR Marfă cu locomotivele EA-918 şi EA-894; în spate, EC-102



19:00

După ce mecanicul de pe EC-102 mi-a arătat palma şi un chip ameninţător, am plecat de frică să nu isc vreo ceartă pe acolo. Aş fi vrut să-i spun domnului mecanic că şi tatăl meu are aceeaşi meserie şi că sunt un admirator al căii ferate, dar n-am mai avut acest curaj. Mi-am luat tălpăşiţa către Burdujeni. În drumul de 3 kilometri până acolo, aveam să mă întâlnesc cu cele două locomotive CFR Marfă călătorind spre trenurile pe care urmau să le tracteze.

Semnale luminoase de ieşire din Gara Iţcani - vedere spre Burdujeni


Indicator pentru plugurile de zăpadă, care pot circula numai cu plugurile închise şi cuţitele ridicate


Locomotivele CFR Marfă, gonind spre Burdujeni



19:10

Seara se apropia din ce în ce mai tare, iar norii plini cu apă deveneau tot mai roşii sub bătaia unui soare în apus. Linia ferată între Iţcani şi Burdujeni avea din loc în loc piatră spartă recent amplasată în exteriorul şi în interiorul căii. Din când în când, mă mai opream şi fotografiam peisajul de care avea să-mi fie dor mai târziu…

Vedere spre Burdujeni


Vedere spre Iţcani


Vedere spre Burdujeni



Asemenea unei… locomotive în amurg cu luminile colţarelor aprinse, Trenul Personal Putna – Suceava se îndrepta către ultima staţie – Gara Burdujeni. Trenul care cândva lega Nisipitu de Suceava acum aduce călători de pe linia dinspre Putna.

Dinspre Burdujeni venea Trenul Personal Putna – Suceava


Şi s-a dus spre Burdujeni, ultima lui staţie



Nemaidorind să trec prin dreptul Reviziei de Vagoane Suceava, m-am oprit pe strada Plaiului în dreptul trecerii la nivel cu calea ferată şi am luat la picior calea rutieră până în Gara Suceava Burdujeni.

Semnalizare luminoasă la trecerea la nivel cu calea ferată de pe strada Plaiului


Stâng, left, stâng, left, stâng...



19:20

În drum spre Gara Suceava Burdujeni, am zărit un automobil destul de urât avariat, un exemplu negativ al folosirii vitezei excesive pe şosea. Aşa că, dragi şoferi, hai să conducem responsabil!

Mercedes grav avariat pe strada Gheorghe Doja



19:40

Estimam ca plimbarea să ia sfârşit fără să mai trec prin Gara Burdujeni, dar culoarea ei specifică de cărămidă roşie aprinsă sub razele soarelui… m-a atras la ea asemenea unui magnet. Şi n-am regretat, aveam să mă întâlnesc cu o frumoasă locomotivă diesel-electrică de 1250 de cai putere.

Gara Burdujeni, văzută de pe strada Jean Bart


Vedere din Gara Burdujeni către direcţia Bucureşti


Rama electrică 1003 garată pe linie secundară



Era a doua oară când vedeam un DHE-125, iar acest lucru s-a „soldat” cu 3 fotografii din diverse unghiuri. Deşi asemănătoare ca aspect cu o locomotivă diesel-hidraulică, DHE-125 are atât capota mică, cât şi capota mare mai lungi decât o LDH-125. Totodată, farul central are un aspect mai bosat, mai pronunţat.

Motivaţia proiectării şi construcţiei locomotivei diesel-electrice de 1250 de cai putere a venit ca o soluţie pentru rezolvarea unei probleme de profil a căii ferate Oraviţa – Anina. Fiind prima cale ferată înfiinţată pe teritoriul ţării noastre în anul 1863, tehnologia de construcţie a fost una rudimentară şi, deci, s-au făcut anumite compromisuri la mărimea lucrărilor de artă: gabarit redus la circulaţia în tuneluri şi, aspectul care interesează în acest caz, cea mai mică rază de curbură a căii ferate este de aproximativ 100 de metri. Ori locomotivele diesel-hidraulice cu transmisie hidraulică cu ax cardanic construite de Faur 23 August în Bucureşti nu puteau satisface condiţiile specifice ale liniei Oraviţa – Anina, astfel au apărut locomotivele tip 040 DF sau LDE125 cu transmisie electrică.

Motorul este de tip Sulzer 6LDSR28B cu 6 cilindri în linie (spre deosebire de LDH125, care are motor 6LDA28B) dezvoltând o putere de 1250 de cai putere. Fiind o locomotivă cu transmisie electrică, motoarele electrice care antrenează osiile nu impun restricţii de rotaţii sau deplasări, aşa cum o face transmisia hidraulică la LDH125. De la motorul diesel se acţionează generatorul principal tip GP 990/12 şi apoi, ulterior, cele 4 motoare de tracţiune de tip GDTM 553 F montate pe fiecare osie.

O altă diferenţă dintre un LDE-125 şi un LDH-125 este formula osiilor. Întrucât LDH este, aşa cum îi spune şi numele, o locomotivă cu motor diesel şi transmisie hidraulică, formula osiilor este B’B’. Pe de altă parte, LDE are transmisie electrică cu câte un motor pentru fiecare osie, deci formula osiilor devine Bo’Bo’.

În plus, mai sunt câteva diferenţe între motorul pentru LDE şi LDH de 1250 CP. Următoarele informaţii mi s-au transmis din partea d-nului inginer şef secţie montaj locomotive, Dan Muşat, din partea www.servicefaur.ro. La carterul motorului LDE, suportul de aşezare este prelucrat pentru fixarea unor elemente elastice denumite şi metacoane. Pe motor sunt 6 metacoane (câte 3 pe fiecare parte), iar pe suportul generatorului sunt 10 metacoane (câte 5 pe fiecare parte). La LDH fixarea este rigidă, 4 plăci metalice intermediare între motor şi suporţii ramei, asigurată fixarea cu şuruburi şi limitatori laterali şi transversali. O altă diferenţă este aceea că la LDE turbina are carcasa de aspiraţie adaptată pentru legarea la 2 filtre umede cu baie de ulei, în timp ce la LDH carcasa de aspiraţie are un gât cu o flanşă dreptunghiulară unde legătura se face printr-un burduf la un sistem de filtre uscate (4 filtre brute şi 4 filtre fine ) fixate pe capota mare lângă cabina de conducere.

Motorul LDE se cuplează direct cu generatorul, o flanşă fixată pe arborele cotit al motorului se cuplează cu flanşa de pe rotorul generatorului cu ajutorul unor şuruburi pas speciale. Carcasa statorului generatorului este fixată de carterul motorului prin intermediul unei piese intermediare. Strângerea se face prin intermediul unor şuruburi M20. Rotorul generatorului joacă rolul volantei care este la LDH.

Nu în ultimul rând, la LDE sincronizarea între puterea motorului şi puterea dată de generator se face prin intermediul unui sistem de încărcare şi descărcare a motorului, respectiv a generatorului. Se pleacă de la regulatorul motorului care are un servomotor pentru regulatorul de câmp, apoi regulatorul de câmp, rezistenţele de excitaţie cu o serie de relee care decuplează sau cuplează rezistenţele funcţie de comanda primită pentru încărcarea sau descărcarea motorului, respectiv a generatorului. La LDH acestea nu există.

Din punct de vedere al clasificării în parcul de material rulant, aceste locomotive sunt încadrate în clasa 69 (un compresor de aer) şi respectiv 73 (două compresoare de aer). Masa locomotivei în serviciu este de 76 de tone.

LDE-28 în Gara Suceava Burdujeni


Cabina de conducere a locomotivei diesel-electrice de 1250 de cai putere


Capota mică a locomotivei 69-0028-6



19:50

După ce am surprins pe aparat prezenţa frumoasei locomotive în Gara Burdujeni, m-am îndreptat spre Obcini pentru a mă întoarce acasă în Fălticeni. Nu am putut să nu remarc convoiul de cisterne de pe linia industrială a Petrom. Acum câteva luni mă întâlneam în acelaşi loc cu o locomotivă diesel-hidraulică de 450 de cai putere manevrând cisterne pentru descărcarea încărcăturii petroliere de pe aceeaşi linie.

Vagoane cisternă pe o linie industrială dedicată descărcării produselor petroliere



20:00

Clădirea Gării Burdujeni continua să fie măiastră chiar şi pe timp de noapte, în timp ce vehiculele FeRoviaRe de pe teritoriul staţiei începeau să se facă văzute tot mai bine datorită farurilor roşii sau albe.

Liniile Garii Burdujeni


Gara Suceava Burdujeni



Şi iată că aici se termină acest reportaj, care în 2008 a însemnat o plimbare de seară foarte frumoasă, iar acum a devenit o amintire la fel de interesantă. Fotografiile devin, în timp, ajutoarele memoriei pentru a readuce vii amintirile din trecut, iar câteva zeci de minute din acea zi de sfârşit de august vi s-au aşternut, cu mare drag, în faţa dumneavoastră! Mulţumesc pentru atenţie!

Minute in sir am stat sa urmaresc reportajul tau mishu...Foarte foarte frumos, atractiv si complex...felicitari pentru munca depusa atat in teren, cat si in fata monitorului, pentru a o impartasi cu noi... Ai toata admiratia mea!!

lonutz a scris:

Minute in sir am stat sa urmaresc reportajul tau mishu...Foarte foarte frumos, atractiv si complex...felicitari pentru munca depusa atat in teren, cat si in fata monitorului, pentru a o impartasi cu noi... Ai toata admiratia mea!!

Multumesc frumos! Aceeasi admiratie o am si pentru tine pentru materialele fotografice propuse pe forum!

Mishu... frumos! Nota 10+!
Pe lângă pasiunea cu care descrii toate experienţele tale, educaţia aleasă îşi face simţită prezenţa din plin!
Ţine-o tot aşa!

ionut_te a scris:

Mishu... frumos! Nota 10+!
Pe lângă pasiunea cu care descrii toate experienţele tale, educaţia aleasă îşi face simţită prezenţa din plin!
Ţine-o tot aşa!

Mulţumesc mult pentru apreciere! Educaţia tuturor de pe acest forum este una "premium", având în vedere că fiecare dintre noi ştim să ascultăm, să spunem şi noi la rându-ne ceva care să bucure pe ceilalţi şi să ştim să comunicăm în spiritul pasiunii care ne dă foc la... ghete!

23 septembrie 2008 – La Șcheia și Suceava Nord – Ițcani

Toamna se instala pe tărâmul Sucevei, astfel că am propus o așa-zisă ”ultimă” plimbare pe căile ferate din Suceava. Însoțit de colegul meu de facultate, Ionuț, am parcurs la pas un traseu presărat cu elemente naturale, feroviare și urbane. De la Muzeul ”Ion Irimescu” din Fălticeni și până la Gara Ițcani – Suceava Nord, pe o vreme puțin înnorată, am fotografiat locuri și spații deschise din județul natal.

Din punct de vedere ”FeRoviaR”, merită să amintesc aici despre prima întâlnire cu o locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Remarul 16 Februarie. Aspectul ei exterior este fără de cusur, capotele sunt construite de la 0, motorul este nou – Caterpillar 3508C - și furnizează 1360 CP, este dotată cu grup electrogen de 300 kVA dedicat serviciilor auxiliare. Multe alte modernizări și avantaje pe care le aduce noua locomotivă le puteți citi de aici.

Așadar, de la Fălticeni la Ițcani și mai departe către Burdujeni, vă invit să urmăriți reportajul tomnatic, feroviar, melancolic, natural.


11:00

Nu înainte de a pleca din Fălticeni, am trecut prin fața câtorva edificii importante din municipiu. Îmi amintesc cu drag de momentele când făceam audiții de muzică clasică sau contemporană pe scările vechiului muzeu și din când în când mai trecea și Maestrul ”Ion Irimescu” și își făcea timp să ne povățuiască lucruri frumoase.

Muzeul de Artă ”Ion Irimescu”, așa cum arăta el în 2008


Lucrări de reparații la Biserica ”Adormirea Maicii Domnului”



11:10

Mulți colegi de-ai mei au absolvit la acest prestigios liceu, așadar pe această cale îi salut și le doresc succes în viață! Sper ca această fotografie să le aducă aminte de diminețile care începeau cu imaginea Colegiului Național ”Nicu Gane”.

Fațada renovată a Colegiului National ”Nicu Gane”



11:30

Pe aceste linii aparent părăsite făcea manevră tatăl meu cu locomotiva LDH45-389 pentru mai bine de 10 ani. În prezent (2012), aceste linii sunt parcurse de locomotive 060-DA ale CFR Marfă sau GFR care manevrează vagoane încărcate cu masă lemnoasă pentru combinatul de la Sebeș.

Liniile ferate industriale ale fostului Combinatul de Lemn Fălticeni


Vedere către remiza locomotivei



12:40

Plecat-am din Fălticeni cu obișnuita ”ocazie” către Suceava. Mașina ne-a lăsat în zona centrului și apoi am urcat per-pedes până în zona Zamca.

Opel Calibra roșu tunat și atrăgător, în Suceava


Hotel Zamca, loc de relaxare și odihnă



12:50

Mănăstirea Zamca are o istorie aparte, aceasta fiind construită încă din secolul XVII de către armenii refugiați în Moldova. În prezent (2012), zona din jurul complexului medieval fortificat este locul unui cartier rezidențial, deși la data realizării fotografiilor nu era nici urmă de construcții.

Mănăstirea Zamca



13:00

Pe lângă o încărcătură spirituală, această zonă oferă o foarte frumoasă priveliște către cartierul Burdujeni, Ițcani și Șcheia. Ne-am plimbat câteva zeci de minute pe potecile pădurii Șcheia, ca mai apoi să ajungem pe flancul vestic al dealurilor de la Zamca.

Panorama cartierului Burdujeni și a complexului Iulius Mall Suceava


Oare mă primește la revizie cu ea?



13:10

Comuna Șcheia, parte a zonei urbane Suceava, este separată de orașul – reședință de județ de pârăul Șcheia și calea ferată Suceava – Ilva Mică (502). Tot din același loc se poate observa în zare linia apelor Sucevei.

Panorama comunei Șcheia și calea ferată 502


Panorama Văii Sucevei



13:20

Ei bine, după ce am admirat panorama nord-vestică a văii Sucevei oferită de piscul dealului Șeptilici (384 metri altitudine), am coborât către linia ferată care leagă Ardealul de Moldova în speranța că vom fotografia câteva trenuri. Despre podul feroviar Șcheia pot spune că este situat la kilometrul 3 și este format din 3 deschideri a câte 15 metri, are suprastructură metalică alcătuită din grinzi cu inimă plină.

Viaductul peste pârâul Șcheia


Calea ferată 502, Ilva Mică - Suceava, la podul peste pârâul Șcheia


Pârâul și pădurea Șcheia



13:30

După ce am traversat apa Șcheii, ne-am cățărat pe alt delușor de unde am obținut o imagine frumoasă cu linia 502, Suceava Vest – Suceava Nord (sau Burdujeni). Tot de aici am observat și viaductul în curbă despre care am menționat anterior, viaduct construit până în 1955. Traseul Ițcani – Păltinoasa a fost inaugurat la 23 august 1964 ca fiind o variantă mult mai eficientă din punct de vedere al consumului de combustibil decât Ițcani – Dărmănești – Cacica – Gura Humorului.

Toamna in Pădurea Șcheia



14:40

După ce am petrecut timpul fotografiind plantele câmpului și ascunzându-ne de liniorii care supravegheau linia, văzând că trenurile nu aveau de gând să ne facă deliciul vreunui cadru feroviar, ne-am îndreptat către stația Suceava Nord (Ițcani)

Borna hectometrică ce indica distanța până în stația Suceava



15:00

Încet-încet am traversat podul rutier peste râul Suceava, încet-încet am trecut pe lângă pădurea cu arbori plantați simetric din Ițcani. Deja se auzeau goarne de locomotive, nu mai era mult și ajungeam în Ițcani.

Pescari pe râul Suceava


Arborii simetrici de pe malul râului Suceava



15:10

În gară erau mai multe trenuri, dintre care Personalul de Ilva Mică, Intercity de București sau Personalul de Iași.

Trenul Personal 5703, Suceava Nord - Ilva Mică


Diverse trenuri și vagoane (etajate 26-26) în Gara Suceava Nord – Ițcani


Vagon Express de Intercity aproape gata de plecare către București Nord



15:20

89-0587-9, o locomotivă capabilă de manevră grea, dar deloc fricoasă de tractarea trenurilor de călători pe distanțe scurte, ieșea din Depoul Suceava Nord și se îndrepta către Suceava Burdujeni.

O locomotivă diesel-hidraulică ieșea din Depou pentru efectuarea de manevre



15:30

Ei bine, la ora sus-menționată se întâmplă și o mică mare premieră. Am văzut pentru prima dată o locomotivă diesel-hidraulică modernizată la Remarul 16 Februarie, vopsită într-o schemă interesantă alb-portocaliu, cu capote noi, cu cabină de conducere nouă, cu motor nou. Era la tracțiunea Personalului de Putna, iar mecanicul care o conducea părea că e mândru că, în sfârșit, s-a gândit cineva și la condițiile lui de muncă. Dacă ne referim la condițiile de muncă de pe un H vechi sau la un LDE vechi, sunt pur și simplu ucigătoare la căldurile și la gerurile din zilele de astăzi.

Trenul Personal 5602, Putna – Iași, sosit în Ițcani cu o locomotivă proaspăt modernizată la Remarul 16 Februarie


LDH 82-0452-1 cu motor Caterpillar de 1360 CP


Locomotiva electrică 060-EA de la CFR Marfă 40-0744-9



15:40

Ne-am minunat, am admirat și… cum călătorului îi stă bine cu drumul, am plecat din Gara Ițcani către Burdujeni. Dar, după cum v-am obișnuit, nu înainte de a realiza o fotografie cu gara și cu ansamblul liniilor.

Impresie de final din Stația Suceava Nord – Ițcani


Drezine și un plug de zăpadă aflate în stația Suceava Nord


I se mai spune ”portocală hidraulică”, consumă puțin și e aproape nou-nouță



15:50

În imaginile următoare vă prezint câteva modele de vagoane de călători ”trase la gard”. Priveliștea generală este tristă, însă în aceste imagini apar vagoane care acum (2012) nu mai există în Revizia de Vagoane Suceava. De la clasa I cu 19-57 și până la dimitroave 29-22, aceste vehicule remorcate aveau revizia expirată și așteptau ori autogenul, ori mutarea lor într-un centru de reparație/recondiționare.

Vagon de călători clasa I seria 19-57


Vagon de călători clasa a II-a seria 20-47




Un vagon clasa I 19-57 și borna kilometrica 448


Vagoane de călători aflate în stare de conservare în încinta Reviziei de Vagoane Suceava


Număr de identificare UIC de pe un vagon de călători 20-47



16:00

Aceste vagoane verzi și cu o schemă de vopsire deloc urâtă au fost retrase toate din circulație din cauza lipsei de piese, tehnologiei foarte depășite a sistemului de rulare, precum și din cauza confortului foarte scăzut (scaunele erau confecționate din material plastic). Acum transportul feroviar de călători a intrat în concurență acerbă cu autocarul sau cu avionul, așadar confortul trebuie să reprezinte un factor de primă importanță în proiectarea unui vagon de călători.

Vagon Dimitrov seria 29-22


Numar UIC de identificare al unui vagon Dimitrov seria 29-22


Vagon de călători cu reviziile RTI expirate


Un alt vagon Dimitrov, seria 29-22 031


Cândva, vagon de primă clasă. În prezent, primul pe lista de casare


Vagon 26-16 din curtea Reviziei de Vagoane Suceava


Vagon cu care au călătorit bunicii noștri, bun de fier vechi pentru vagoanele cu care vor circula copiii noștri


Locomotiva diesel 60-1236-3 pe o cocoașă de triere din Suceava


Coada Trenului Personal 5570, Suceava Nord – Botoșani



16:10

Și în fine, după ce ne-am întâlnit cu o locomotivă diesel-electrică aflată în zona cocoașei de triere din capătul Y al stației Suceava Burdujeni, am ajuns și în gară. Aici era un mărfar mixt de la CFR Marfă care urma să plece în direcția Pașcani. Componența lui era diversă, de la Habis-uri, Zaes-uri și până la Res sau Rmms.

Vagon Rmms cu materiale feroase de construcție


Vagon Res cu cărămidă în stația Burdujeni


Vagon Habis în componența unui mărfar mixt din Suceava Burdujeni


Și s-a dus... mărfarul mixt



Nu înainte de a pune punct acestei relatări, vă invit să urmăriți și un scurt clip FeRoviaR dedicat zilei de 23 septembrie 2008, o zi în care deși am plănuit să fotografiez trenuri în zona Șcheia și nu am reușit acest lucru, m-am întâlnit alături de Ionuț cu locomotiva modernizată de la Remarul 16 Februarie Cluj-Napoca. Interiorul acesteia aveam să-l cunosc mai îndeaproape în octombrie când urma să aibă loc Zilele FeRoviaRe 2008, însă impresia făcută de exteriorul acesteia a fost una foarte plăcută!