Infrastructura

adrian78 a scris:

Sabot de deraiere in statia Vintu de Jos spre Kronospan Sebes

Un sabot din asta care este blocat exista in Craiova cu prima ocazie cand mai ajung pe acolo ti l fotografiez e pe o linie industriala care este istorie sabotul a ramas inca intact

Linia industriala spre Ford?

Nu este la iesire din gara Craiova catre Filiasi,este la intrarea in fosta Inteprindere Legume Fructe ,in zona aia am copilarit eu si cunosc tot ce e pe acolo de CFR,chiar exista si un tunel pe sub M 900 cam la 1 km dupa ce iesi din gara catre Filiasi trec niste tevi nu stie foarte multa lume de existenta lui.

Fostele linii industriale ce mergeau in orasul buftea ... acum parasite totalmente

cristi_tgv a scris:

Nu este la iesire din gara Craiova catre Filiasi,este la intrarea in fosta Inteprindere Legume Fructe ,in zona aia am copilarit eu si cunosc tot ce e pe acolo de CFR,chiar exista si un tunel pe sub M 900 cam la 1 km dupa ce iesi din gara catre Filiasi trec niste tevi nu stie foarte multa lume de existenta lui.

Din pacate am fost acolo si l au scos
Poza este din statia Varciorova HM pe defileul Dunarii M 900 sens de mers catre Craiova
[img][/img]

As avea cateva intrebari:

-sinele noi de tip 60 sau 65 kg/ml de cale ferata folosite la liniile reabilitate sunt importate ? In Romania din cate stiu combinatul de Resita nu a produs niciodata sine mai grele de 49 kg/ml, si din cate stiu astazi nici nu mai exista! Cand a fost produs ultimul cupon de sina la Resita ?
La Calarasi stiu ca urmau sa fie produse sine de cale ferata de tip greu, insa nu a apucat sa intre in productie acel combinat sau daca a produs sine de cale ferata a produs pentru o perioada scurta!
Din cate stiu, si inainte de 1990 s-a importat sina de cale ferata de tip greu (54, 60 si 65 kg/ml) din Austria, Polonia sau URSS!
Care este durata normala de exploadare a unei sine noi tip 60 sau 65, in conditiile unei exploadari corecte (cu respectarea tonajelor si a vitezelor maxim admise, in functie de panta caracteristica si razele in curba a liniei), pe o linie cu trafic mediu spre intens ? Estimez sa fie in jur la maxim 25-30 de ani de la data montarii in cale!

-Din cate stiu durata normala de exploadare a unei traverse din lemn, de esenta tare (stejar sau fag), daca este intretinuta corespunzator (creuzotarea si ierbicidarea efectuate la timp) este de maxim 7 ani ? Cele doua centre de impregnare a traverselor din lemn, de la Ploiesti si Suceava, mai functioneaza astazi ? Sunt anumite puncte- in curbe stranse si pe poduri si podete, unde este necesara (chiar si cu utilizarea prinderii flexibile "PANDROL"), folosirea traverselor din lemn, datorita elasticitatii mai bune a acestora!

-Traversele din beton folosite la linii reabilitate par a fi de alt model decat cele "clasice"" T-13! Par a fi mai late, iar prinderea placii de reazem pe ele din ce am vazut in poze se face cu cate 4 tirfoane si nu cu cate doua! Aceste noi traverse din beton sunt produse tot la Pitesti sau Aiud sau sunt importate ? Care este denumirea lor tehnica ?
Care este durata maxima de utilizare a lor ?

-In privinta sistemelor de prindere flexibila aparute dupa 1990, acestea ar fi:

-"Pandrol"" cu placa de reazem. Introdus prima data in 1994 pe M800 (de aici si acei timpi foarte buni de 2 h si 10 minute fara oprire pe care le facea IC-urile din 1996/1997 intre Bucuresti si Constanta! Oare a sa mai vedem asemenea timpi de mers pe M800 vreodata ?! Ma intreb atunci cum de nu furau tiganii din Straulesti cabluri ?!). Acest sistem de prindere ""Pandrol cu placa de reazem"" are avantajul ca poate fi folosit si la traversele din lemn, asa cum am vazut ca s-a introdus si la metroul bucurestean!

-""Pandrol E-clip"" si ""Pandrol fast clip""". In Romania nu stiu daca se foloseste. Are dezavantajul ca poate fi folosit numai la traverse din beton.

-"""voslohh"". Consta practic in inlocuirea clestelui K cu o clema flexibila tip ""fluturas"". Se mentine bulonul vertical, care asigura prinderea clemei flexibile de placa de reazem.

- Ar mai exista un sistem (nu stiu cum se numeste) folosit pe poligonul de la Faurei! In zona prinderii sinei, traversa de beton prezinta niste "santuri""!

Pandrol cu placa de reazem te referi la Pandrol FD 1301(Pandrol fast clip)... Daca nu scrii seriile nu imi dau seama la care dintre ele te referi.
Pandrol FD 1301 ,este folosit in Romania in momentul de fata pe zona Campina.

Nu, ma refeream la cel folosit pe M800, nu stiu exact seria! Cum era intr-o poza postata pe acest topic cu un macaz din statia Bucuresti-Baneasa (are accea clema elastica de culoare verde)

Pe m800 se foloseste sistem prindere Vossloh,gaseste poza cu macazul si posteaz-o aici,si vedem daca e Pandrol

Razvan Tudor a scris:

M 800, km 7+300 (Baneasa-Herastrau)

De prinderea asta ziceam

Acesta e un Pandrol E clip cu placa prindere tip L.P.
http://www.progressiverailroading.com/railproducts/type/Tie-Plates--818

multumesc de raspunsuri! Acest tip are avantajul ca poate fi folosit si la traversele din lemn!

Traversele din beton din imagine de ce tip sunt ? Par a fi mai late decat cele obisnuite! Sunt produse la noi in tara (Pitesti, Aiud) sau importate ?

Banuiesc ca tot Pandrol .. Traversele din imagine suport si alte tipuri de incarcari,de asta arata asa.Nimeni nu se mai leaga la cap cu traversele din lemn .. mai ales la CFR unde mententanta proasta face ca acestea sa putrezeasca repede,si sa apara restrictii atat in abatere cat si pe directa la ele..

DUAL a scris:

Nimeni nu se mai leaga la cap cu traversele din lemn ..

Pe M800 în Bucureşti s-au folosit traverse de lemn la macazuri. Aşa că e ditamai limitarea de 15 km/h în abatere pentru că traversele au putrezit.

Acum ne obliga UE sa nu le mai folosim... Pentru M800 planurile erau facute inainte de legea asta.. de altfel si Sinaia are pe cap Y astfel de macaze.. tot din acelasi motiv.
Referitor la M800 ,aceasta magistrala imi provoaca o scarba deosebit de acuta.Acolo e o gropa fara fund efectiv.. Doar sa se scurga bani firmelor partidului.. Asta e M800... e ca si Bucuresti-Pitesti ,care a supt la bani de ne putem face inca 6 casi ale poporului cu cati bani s-au investit in ea.
De acum se folosesc traverse de lemn doar pe abatutele care oricum au VS mic,dar niciodata pe directe.Gen cazul unei statii in care IV si V sunt directe,iar 1 se ramifica din 2 intr-o curba stransa,2 care are un macaz cu traverse din beton la ramificatia cu IV.