Infrastructura

TVlad a scris:

Nu, cea de care se mai discutase e in alta parte, intre Breaza si Nistoresti. E si acum bine mersi.
Dar vad ca nici aici nu le-a iesit prea bine.
In afara de astea mai avem una intre Sinaia si Poiana Tapului, la fel, neschimbata:





Pozele sint din octombrie 2012.

1. Se poate observa ca lungimea acelui "cot" este destul de mare dupa distanta dintre stalpii de electrificare consider ca distanta ar fi undeva la 100m. "Cotul" situat intre trei stalpi de electrificare. Daca va uitati pe partea dreapta apar si hectometri. Astfel va puteti face o idee despre perspecitva pozei.
2. Din cate am inteles poza este realizata in apropierea unei zona cu aparate de cale?!
Daca aceste supozitii sunt corecte pot gasi o singura explicatie logica:

Consider ca acel "cot" sunt de fapt doua curbe cu raze de maxim 12800m (conform I.314) pentru a se face trecerea de la 4,2m (distanta dintre axele caii in aliniament) la 5,00 m pe zona statiilor (pentru introducerea diagonalelor de trecere de pe un fir pe altul). Acest tip de curbe, numite "S" - fara aliniament intermediar, sunt des intalnite in zona statiilor.
Se introduce de obicei pe firul II (ca si in poza).
Revenind la prima supozitie:
Lungimea unei curbe arc de cerc trebuie sa fie" Viteza de circulatie"/3 = 160 km.h / 3 = 53 metri. Astfel Lungimea "S-ului" din poza este de 53 * 2 = 106m.

Consider ca se putea realiza trecere de la 4,20 la 5,00 direct de pe cuprinsul curbei. Dar mai multe explicatii nu pot oferi pentru ca nu cunosc traseul pe zona respectiva.

O seara frumoasa.

Nu, poza nu e facuta in apropiere de vreo statie sau aparat de cale, cel mai apropiat e la peste 1,5km. Intr-adevar poza fiind facuta cu teleobiectiv, planurile sint comprimate si curbura apare exagerata. Ce pot spune cu siguranta e ca din tren se simte cind treci pe acolo.

Se numeste serpuire ..

Cam acestea ar fi fost explicatiile din punctul de vedere al proiectarii, dar fara sa vad un plan al traseului nu-mi pot da seama exact ce este acolo.
Dar daca intr-adevar se mai si simte un disconfort in timpul circulatiei, sigur este o problema ce trebuie rezolvata. Curios, este ca masina de burat nu ar fi putat lasa asa linia asa!
Plus ca s-ar fi putut rezolva problema distanta dintre axele CF de pe cuprinsul curbei.
In fine, tinand cont ca acolo executant a fost PORR (daca nu ma insel), nu mai am altceva de zis decat spor la ripat lucratorilor de la CFR.

adrian78 a scris:

Se numeste serpuire ..

Foarte simpatic. Dar nu este in nici un caz vorba despre pierderea stabilitatii cadrului sine-traverse.

Serpuirea in plan orizontal se produce cu o semiunda, asimetric sau simetric. In poza nu este nici una din variante. Se pot observa clar cele doua alianiamente de pe firul II, ce sunt aproape paralele racordate de "cotul" respectiv.
Acum in luna martie inca mai exista acel cot?
Aveti vreo idee?

Aproape sigur mai este. Cind mai ajung pe acolo (peste maxim doua luni) ma uit si va zic. O sa fac si poze, poate le vede si cine trebuie...

DUAL a scris:

Banuiesc ca tot Pandrol .. Traversele din imagine suport si alte tipuri de incarcari,de asta arata asa.Nimeni nu se mai leaga la cap cu traversele din lemn .. mai ales la CFR unde mententanta proasta face ca acestea sa putrezeasca repede,si sa apara restrictii atat in abatere cat si pe directa la ele..

Totusi sunt anumite zone- unde chiar cu prindere flexibila "Pandol"" daca s-ar introduce- tot ar fi nevoie de traverse din lemn!
Ma refer la liniile cu curbe stranse- cazul Oravita-Anina (raza in curba 100 m) sau Zorleni- Falciu si Cretesti- Husi (raza in curba 120 m), unde chiar presupunand prin absurd ca banii nu ar fi o problema- tot traverse din lemn ar trebui in curbele alea!
Apoi pe poduri si pe podete- pentru o mai buna amortizare a vibratiilor- din cate stiu tot traverse din lemn se folosesc- betonul e prea rigid!
Apoi acolo unde exista joante izolate si capete de sectiuni izolate, pentru o buna izolare electrica a sectiunilor, se folosesc tot traverse din lemn, si eclise din lemn!

Durata de viata normala a unei traverse din lemn- in conditiile unei intretineri corecte (creuzotat, ierbicidat la timp) este de 7 ani din cate stiu! Viteza maxima pe o linie bine intretinuta care are si traverse din lemn este de 100 km/h ?
Centrul de impregnare de la Ploiesti si Suceava mai functioneaza ?

Asta cu "nu ne mai da voie UE sa folosim traverse din lemn"" mi se pare o greseala ca s-a acceptat de catre autoritatile romane! Conditiile de siguranta a circulatiei si exploadare feroviara sunt domenii strict tehnice, in care nu au ce cauta birocratii din UE!

E mai usor de instalat linia in curbe stranse pe traverse de lemn, deoarece in curba ecartamentul liniei e variabil si e mai usor de gaurit o traversa de lemn in functie de ecartament decat una de beton.

Si asta, insa ar mai fi un aspect: o traversa din lemn prezinta o mai mare elasticitate decat una din beton, si amortizeaza mai bine sarcinile suplimentare care apar in curbe stranse! Oricum, probabil exista un stas cat trebuie sa fie raza minima in curba pentru a se permite montarea de traverse din beton, iar sub aceea raza sa trebuiasca obligatoriu traverse din lemn!

Depinde de VS ldh .. pe valea Prahovei unde e 80 ,sunt anumite podete pe structura metalica,care intr-adevar au traverse de lemn.. in rest sunt poduri cu tablier normal peste care vine prisma de piatra si apoi traverse de beton ...Traversele de lemn pot duce VS 120 parca...

Multumesc pentru raspunsuri!

Dr2005 a scris:

Pe M800 în Bucureşti s-au folosit traverse de lemn la macazuri.

In afara de liniile abatute din Baneasa, exista altundeva pe liniile directe macazuri cu traverse de lemn ? (exceptie ram.Pajura)

adrian78 a scris:

Se numeste serpuire

Nu cred ca e serpuire...nu e singura zona unde exista asemenea eroare de executie...linia fiind reabilitata pe bucati, sunt si locuri unde capetele acelor segmente reabilitate "nu se pupa" si iese ceea ce se vede in poza...

Nu cred ca e eroare de proiectare... Sunt admise astfel de chestii si exista si la anumite poduri reabilitate in trecut separat,unde s-a marit distanta intre cele 2 fire.

Eu am specificat: eroare de executie, nu de proiectare...cu atat mai mult cu cat acolo e aliniament si nici macar statie sau pod ma face sa cred ca e "gafa".

Daca este eroare de executie cum s-a receptionat lucrarea? in ce limite de tolerante lucreaza topografii aia daca nu au reusit sa se racordeze exact ca pe firul invecinat? daca a aparut din alte cauze de ce nu se remediaza efectul si sa se inlature cauza? Daca era HSR????