Troleibuze- Autobuze Electrice- Autobuze

Un articol din ziarul "Est News" scris de Danut Ciobanu:

"Un nou termen de finalizare pentru depou! Investiția va fi recepționată în luna octombrie 2024

Proiectul privind construcția unui depou pentru transportul public din municipiul Vaslui a fost trecut de pe POR 2014-2020 pe Programul Regional Nord-Est 2021-2027. Autoritățile locale au luat această măsură în scopul finalizării integrale a proiectului. Prin urmare, noul termen de finalizare a etapei a II-a a proiectului este data de 31 octombrie 2024.

Municipiul Vaslui a semnat pe data de 6 aprilie 2020 contractul de finanţare pentru „Proiect de realizare depou pentru transportul public”. Din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții și în sectorul energetic, au fost înregistrate întârzieri în implementarea investiției și a fost necesară o majorare a valorii totale a proiectului.

De altfel, cele două mari proiecte de investiții pe transport au afectat în cursul anului trecut execuția bugetului municipiului Vaslui pe secțiunea de dezvoltare. Este vorba despre extinderea rețelelor de transport și proiectul privind realizarea unui depou.

Din suma de 80 de milioane de lei care reprezintă nerealizări în cursul anului trecut pe secțiunea de dezvoltare, nu mai puțin 55 de milioane revin celor două obiective de investiții."

Link articol https://estnews.ro/2023/12/14/un-nou-ter ... ie-2024/

Deci in octombrie 2024 ar trebui sa fie terminata constructia noului garaj pentru troleibuze si autobuze si extinderea retelei de troleibuze din Vaslui!

Toate cele 26 de autobuze electrice au sosit de la producator, urmeaza ca prin mai sa circule in Valea Jiului, in sfarsit vom avea un transport in comun ok in zona.

Și dispare ZMK de pe Vale?

Cam asa ceva. Si mai mult decat atat vor fi si rute noi - (Banita, Rusu, cartiere) incepand de anul viitor - insa nu chiar din mai ci din toamna/iarna viitoare.

Schita traseelor de transport urban in comun (troleibuze+autobuze urbane) din municipiul Vaslui (inclusiv suburbiile Rediu, Brodoc, Moara Grecilor, Gura Bustei/Viisoara si Bahnari). Schita preluata de pe site-ul oficial al SC Transurb SA Vaslui.

O fotografie cu cel mai cunoscut si raspandit autobuz interurban romanesc si utilizat in Romania, in anii 80 si in anii 90 (utilizat pe traseele interurbane si dupa 2000- aproximativ pana prin 2010)- cunoscutul "RD-111"

Caracteristici: produs intre anii 1977 (sau 1978)- 1994 de catre intreprinderea "Autobuzul" Bucuresti, dupa modelul autobuzului interurban vest-german "MAN-535-HO", echipat cu motor diesel tip "„MAN-D-2156-HM-6-U” (de 192 cp, produs dupa licenta vest-germana, la Intreprinderea de autocamioane Brasov), amplasat in partea din spate, cutie de viteze manuala, suspensii pneumatice pe perne de aer reglabile, servodirectie hidraulica , punte-fata cu brate triunghiulare oscilante, doua grupuri de usi pneumatice, 47 de locuri (in picioare mai incapeau inca cca 10- 15 pasageri), banchete comune cu burete si material textil (sau polivinilin), finisaje cu pal melaminat, viteza maxima 120 km/h (pe bord).
Afisarea traseului se realiza printr-o tabla fixata in bord.
La unele astfel de autobuze interurbane fusesera montate (de catre soferi) si casetofoane si boxe audio, astfel incat pasagerii puteau asculta si muzica in timpul calatoriei.
In anii 80 au fost montate si compostoare pentru bilete (pentru autotaxare, pentru calatorii care-si procurau biletele de la casele de bilete din autogari).

Ca si "puncte slabe" aveea:

-Pernele de aer care initial se spargeau relativ des (datorita cauciucului de proasta calitate din care erau confectionate initial, dar si datorita starii drumurilor pe care trebuiau sa circule aceste autobuze interurbane);

-Sistemul de incalzire , care era subdimensionat (erau tevi si radiatoare, amplasate sub banchete) si care initial functiona prin recircularea apei care racea motorul diesel.
Ulterior pe unele astfel de autobuze s-au montat agregate independente de incalzire de tip "silocou" (agregate care incalzeau apa si functionau cu motorina).
In bord exista si radiator de incalzire pentru sofer.



Fotografie preluata de pe site-ul "Reper 24 Resita".

ldh80 a scris:

Ulterior pe unele astfel de autobuze s-au montat agregate independente de incalzire de tip "silocou" (agregate care incalzeau apa si functionau cu motorina).

Poate sirocou (sau ,,sirocol" cum îi mai ziceau unii) sau ,,încălzitor staţionar" sau ,,agregat auxiliar de încălzire a motorului" cum i se spune în termeni tehnici.

Încălzirea în salon nu făcea faţă, pentru că şoferii demontau instalaţiile şi redirecţionau tot lichidul spre zona lor. Evident, nu punea nimeni antigel în instalaţie, se punea apă distilată care se completa cu apă de la robinet, ceea ce făcea praf radiatoarele... dacă nu crăpau de la gheaţă, crăpau de la calcar.

Nu cred că înainte de 1989 riscă vreun șofer de autobuz, angajat al ITA, să facă astfel de modificări constructive la instalația de încălzire a salonului autobuzului, deoarece riscă desfacerea contractului de muncă sau chiar mai rău!

După 1990 da!

Cred că și înainte de 1989 erau destui șoferi de autobuz ai ITA (pe unii dintre ei i-am cunoscut) dedicați meseriei lor care incercam să întrețină cat mai bine autobuzele și să ofere condiții cât mai bune pentru călători, dar lipsa pieselor de schimb , a unor materiale (nu puneau antigel in instalație nu pentru că nu ar fi vrut ci pentru că pur și simplu nu se găsea antigel și nici nu primeau la șefii de autocoloană), calitatea slabă a bateriilor de acumulatori, etc făcea dificila (mai ales în anii 80) întreținerea și reparația autobuzelor.

Pe vremea respectiva nu exista un sistem de reclamatii, iar in autobaze nu interesa pe nimeni ca ingheata calatorii in interior, mai ales ca majoritatea calatorilor locuiau in case incalzite cu lemne si erau obisnuiti sa se duca la WC in fundul curtii.

Dacă aveți ocazia să discutați cu șoferii care au apucat să lucreze în comunism, o să aflați o groază de lucruri interesante, care s-au practicat și în comunism și în anii de după, cât încă mai exista Rocar. De exemplu cum modificai instalația de încălzire încă din curtea fabricii de când luai mașina în primire (sau câtă șpagă dădeai să ți-o modifice), cum cotiza șoferul titular la atelierul de reparat ca să-i facă mașina „bună”, cum se punea cutie de viteze în 6 trepte de Ikarus pe UDM, cum puneai perne de aer mai groase pe RDTM și rezervor suplimentar „ca să țină la drum lung” și, cel mai interesant, cum porneai autobuzul iarna - luai o torță și o plimbai pe lângă baia de ulei și chiulasă, eventual și pe lângă rezervorul de motorină, iar după ce porneai motorul, repetai operațiunea cu furtunele de frână (cu grijă să nu le coci prea tare) să se dezghețe condensul din ele.
De acumulatori nici nu mai vorbesc, porneai autobuzul cu bancul de start din garaj și nu mai opreai motorul până seara, chiar dacă aveai de stat o oră la cap de linie. La București, în autobazele mari ca suprafață (gen Titan sau Alexandria) erau minim 2 seturi de baterii de start, din care unul era obligatoriu montat pe un tractor, ca să poată fi mutat rapid prin garaj.

Îmi vine greu să cred că într-o întreprindere de transport, fie ea și Autogara Huși, existau 2 autobuze identice și măcar un autobuz „stock”, fără nimic modificat ori de șofer, ori de cei de la întreținere.

Tin minte relatarile unui coforumist (Atamanu parca) ce lucrase ca mecanic uzinal la Sidex Galati, cum ca LDH-urile nu mai aveau niciuna acumulatori, toti acumulatorii buni cu care veneau de la RK de la Remar erau scosi si folositi drept baterii de start, iar loco mergeau continuu.
Sau cum au folosit benzen in loc de motorina, de distrugeau motoarele intr-un an de zile.

Problema asta a pornirii iarna cu "feștilă' (torța) era întâlnită nu numai la autobuze ci în general la toate autovehiculele de dinainte de 1990, echipate cu motoare diesel (autocamioane, autoturisme ARO, autoutilitare TV). Care era cauza tehnica a acestei probleme (dincolo de calitatea slabă a bateriilor de acumulatori) ?

Era vorba și de o calitate necorespunzătoare a motorinei sau de lipsa unui sistem de preîncălzire a motorinei, astfel încât aceasta să ajungă cât de cât calda in cilindri ?

Numai la tractoare nu știu dacă era aceasta problema legata de pornirea iarna a motorului!

Chiar si un motor diesel actual are nevoie de bujii de preincalzire a camerei de ardere, practic niste rezistente; aceste rezistente mai functioneaza o perioada chiar si dupa pornirea motorului. Bujiile respective se ard in timp, ducand la imposibilitatea pornirii motorului cand e foarte frig afara. Bujiile respective sunt comandate de un releu de preincalzire, care releu le tine aprinse o perioada functie de temperatura ambianta. De aceea, la o masina cu motor diesel, este recomandat sa se puna contactul, dar sa nu se porneasca motorul pana nu se stinge martorul bujiilor in bord.

Teoretic, si motoarele diesel din anii 80 aveau asa ceva, dar nu se stie daca sistemele mai functionau, daca bujiile mai erau bune, etc.
Prin urmare, soferii carora nu le porneau motoarele iarna, se apucau sa incalzeasca sistemele de alimentare cu ce aveau. Mai avem aici drept cauza si motorina proasta, amestecata cu apa din condens sau cine stie ce, care apa ingheta pe conducte. Practic aveai mai multe cauze de nepornire la un motor, iar cu incalzitul eliminai mai multe din ele, ca nu se apuca nimeni de demontat conducte sa le dezghete.

Asadar, preventiv, soferii incalzeau cu torta conductele de alimentare, apoi baia de ulei (uleiurile erau mai groase pe vremuri, iar un ulei mai gros face ca demarorul sa invarta mai greu sau deloc, daca e bateria slaba) si aia era, trebuia sa pornesti motorul intr-un fel, mai ales daca se intampla in creierii noptii cand afara erau -25 de grade.
Nu mai vorbim de lipsa antigelului, care ii obliga pe soferi sa goleasca instalatia de racire dupa fiecare cursa; altfel apa ingheta in chiulasa si exista riscul sa crape (chiar Atamanu a descris ca a patit asa ceva la Dacia 1100).

La locomotivele diesel (LDE si LDH) erau acceleasi probleme de pornire a motorului diesel iarna ? Sau motorina primita de CFR era de o calitate mai buna sau locomotivele diesel aveau sisteme mai bune si mai fiabile de preincalzire a camerei de ardere sau/si a motorinei ?

Principiul motorului diesel e acelasi si anume ca aprinde motorina prin compresie, care compresie genereaza caldura in camera de ardere, asa ca ceva grade in plus sunt utile acolo; nu stiu acum daca Sulzerul are bujii de preincalzire, stiu ca ARO are, cert e ca puteai avea fix aceleasi probleme.