Linii industriale in Bucuresti!

Are cineva poze vechi cu trenul de pe linia din apropierea depoului militari?

Am sa incerc sa fac o lista cu toate liniile industriale din interiorul Bucurestiu-lui si rog pe colegii de forum care sunt din Bucuresti sa precizeze daca aceste linii mai sunt utilizate, mai exista in teren, sau daca si când au fost desfiintate

1. De la statia Bucuresti-Baneasa

-linia situata in spatele Casei Scanteii, ce deservea rampa de incarcare a acesteia (paralela cu strada Tipografilor)
-linia ce deservea terminalul RADET- Casa presei
-linia ce deservea o fosta betoniera (situata la marginea complexului comercial Flora
-linia ce traversa strada Baiculesti, iar apoi in zona Caminelor Poligrafiei, se ramifica in doua- o varianta traversa
Intrarea Straulesti, si deservea Poligonul ACR si Depozitele Petrom, iar o a doua varianta traversa Bdul. Poligrafiei,
strada Dridu si deservea Depozitele Jiului si fabrica de paine Pajura.

Grupa de marfa a statiei Bucuresti-Baneasa are (sau aveea) 8 linii.

2. De la Ram. 2 Baneasa

-panificatia Baneasa
-betoniera Pipera (pe wikimapia- Fabrica de ciment)
Ambele obiective fiind situate in interiorul cartierului Aviatiei probabil vor disparea. Tot in aceea zona cred ca ar fi utila prelungirea strazii Avionului spre nord, realizarea unui pasaj al acesteia cu M800, si prelungirea acestei strazi pana in cartierul Henri Coanda.

3. De la Ram. 3 Baneasa

-platforma industriala Pipera, cu- Combinatul de prelucrarea lemnului (acum Pinum SA), Electronica TV, Intreprinderea de cinescoape/Rocin, betoniera Holcim.
-întreprinderile situate la sud de strada Dimitrie Pompei (Connect, Fabrica de calculatoare Felix) nu au avut nicioadata cale ferata industriala

4. De la statia Pantelimon

-Danone SA
-Intreprinderea de tevi sudate Helitube

5. Din linia curenta Pantelimon- Bucuresti Obor apare a se ramifica o linie industriala, ce traverseaza satul Fundeni si ajunge in zona statiei Electrica Fundeni! Nu stiu ce deservea.

6. De la statia Bucuresti-Obor

-Electronica Industriala (producea si aparate de radio)
-Optimead
-Mobilux
-Depozite Frigocom

-Fabrica de pompe Aversa
-Protplast

-Prin liniile ce traversau Soseaua Electronicii- Vinalcool, depozite materiale de constructii, etc

-Prin linia ce traversa strada Ziduri Mosi si parcul Pasarari- Halele Obor.

7. De la HM Titan Sud

-Farmavet SA, Fabrica de paine Titan, Filatura Titan. Apoi linia industriala traversa Soseaua Morarilor.
-Paralel cu Bdul. Basarabia exista o grupa de triere cu 4-5 linii, ce deservea Fabrica de sticla Stiteh, iar, dupa strada ion Șahighian, CET Titan, Granitul si Prodplast
-la iesirea din HM Titan Sud spre Titan, o alta linie industriala deservea o fosta betoniera

8. De la Titan (Bucuresti Sud/Catelu) Grupa Calatori

-Statia are 7 linii si pana prin 2006 era si electrificata!

-Statia transcontainere
-Depozite Strauss Romania si o fosta sectie a Policolor (printr-o linie industriala ce merge paralel cu linia curenta)
-ICME
-o fabrica (printr-o linie ce traverseaza Soseaua Garii Catelu)

9. De la Titan Grupa Marfuri

-Statia avea 17 linii si pana prin 2006 era electrificata!

-Prin Antestatia Faur (altadata cu 7 linii!)- Comat Met, ICME, Comat Electro, platforma 23 August-Republica
-Prin Antestatia Policolor (altadata cu 4 linii)- Isovolta si platforma Policolor (cu Policolor SA, Sin SA, Anticoroziv, Stirom, Chimopar, Sicomet, Romcarton)

-CET Sud Vitan si SC Utilaje de Transport

10. De la Ram. Abator

-O rampa pentru materiale de constructii, SC Protan SA, Centrul Logistic Massa
-Exista o linie ferata ce mergea paralel cu Dambovita si deservea fostul Abator

11. De la statia Popesti-Leordeni (cu 5 linii altadata)

-platforma Danubiana
-o serie de alte fabrici mai mici
-depozit pentru situatii de urgenta
-Guzuchim si Viscofil
-Depoul Metrorex IMGB

12. De la statia Berceni (cu 6 linii)

-Admeb
-Depozit Remat
-prin Antestatia IMGB (cu 6 linii)- platforma IMGB si VULCAN (cea mai mare platforma industriala din Bucuresti, a carei constructie incepe in 1966)

13. De la statia Jilava (cu 6 linii)

  -Bumbacaria Jilava
  -Depozite Petrom

14. De la Ram. 1 Jilava

 -Arteca  (pana in ? in fata acestei fabrici era si capatul tramvaiului 29)
 -CET Progresul (prin Antestatie)

15. De la Ram. 3 Jilava

 -Linia pentru ce urma sa fie portul Bucuresti- 1 decembrie. Nu stiu daca au apucat sa circule vreodata trenuri pe aceasta linie spre viitorul port.

16. De la Ram. Magurele

-Linia pentru Institutul de Fizica de acolo

17. De la statia Varteju (cu 10 linii)

-Depozit a DGJMB
-Complex agroindustrial si fosta centrala termica Bragadiru
-Somic Bragadiru

18.  De la statia Bucuresti-Vest (fosta Ciorogarla, cu 9 linii)

-platforma Industriilor/IREMOAS (situata la vest de strada Valea Cascadelor) cu- Comat Auto, CET Vest, Urbis, Cesarom, Coca-Cola, Valplast, Prefabricate Vest, Setum, Valrom, Victoria si depoul metrorex Industriilor

19. De la statia Chiajna (cu 6 linii)

-

20. De la statia Chitila (cu 11 linii)

-Unitatea Militara Constructii Cai Ferate Chitila (probabil singura unitate militara cu acest specific din tara)
-Baza de aprovizionare CFR-SA

21. De la statia Mogosoaia (cu 8 linii)

-BDP
-Depozit LACKNER & Schvartz
-Depozit Rompetrol

-printr-o linie industriala, ce merge paralel cu M700 (si este de fapt o portiune din fostul traseu al caii ferate de centura dintre statiile Chitila si Mogosoaia pana in 1970), traverseaza DN1A, apoi se desparte de M700, traverseaza soseaua de centura, traverseaza pe podul rosu lacul Straulesti, dupa care se desprinde in mai multe linii pentru- fabrica Bere-Bauturi, depozit Romtrans, foste constructii a aerodromului Chitila si o revizie de utilaje a CFR-SA

22. De la statia Otopeni (cu 5 linii)

23. De la statia Constantin David/Voluntari (cu 7 linii)

-Siloz Voluntari
-Depozit Remat

24. De la Ram. Loulis

-Fabrica de paine Loulis

25. De la statia Pasarea

-Neferal si Acumulatorul

26. De la statia Bucuresti-Progresul (cu o grupa de marfuri ce avea 9 linii)

-CET Progresul
-Fabrica de placi de beton-armat
-Fabrica de stalpi de beton-armat

27. Din linia ce traverseaza (sau mai bine zis traversa) Bucuresti-ul, intre statiile Bucuresti-Progresul si Cotroceni si Bucuresti Vest

Traseul acestei linii este

-traverseaza Soseaua Giurgiului (si linia de tramvai), strada Alexandru Anghel (cu tramvai), strabate cartierul Ferentari, traverseaza strada Toporasi si Bdul. Pieptanari (intre acestea doua se afla fosta uzina Rocar/Autobuzul. Pana aici trenuri de marfa probabil au circulat pana in anul 2002), apoi trece pe langa ghetourile din Zabrauti, iar inainte de a face curba spre stanga, pana in noiembrie 1960, exista Ram. Filaret (de unde se ramifica linia dinspre fosta gara Bucuresti Filaret).
Acest prim sector de linie a fost inaugurat in octombrie 1869.
Linia ar mai exista in teren, dar nu cred ca mai este circulabila (ma mir cum de nu a disparut complet, avand in vedere ce zona strabate).

Al doilea sector a fosta inaugurat in decembrie 1872, si pornesti de la fosta Ram. Filaret, traverseaza strada Veseliei, dupa care merge paralel cu Soseaua Progresul, deservind (prin linii ce se ramifica in stanga si dreapta) Industria iutei, tesatoriile reunite, Tanara Garda, apoi traverseaza strada Spatar Preda, deserveste Uzina Comet, fabrica de ciocolata Excelent, depozite situate langa Liceul Motoc, traverseaza strada Nasaud, apoi Calea Rahovei, ajungând la fosta CFU Vulcan, prin care erau deservite uzina Vulcan, Electromagnetica si Alumil. Apoi linia traverseaza Calea 13 Septembrie, si deservea Titan Marmura (demolata in februarie 2011), depozite UJECOOP (cooperatia de consum) si Ventilatorul.
Apoi traverseaza intersectia Razoare si ajunge la fosta Ram. Panduri (de unde pana in anii 1963-1969 se ramifica linia spre Gara de Nord)

Al treilea sector incepe de la fosta Ram. Panduri si a fost inaugurat in anii 1950.
Traverseaza Bdul. Vasile Milea (fost Ho Chi Minh) si ajunge la fosta statie Cotroceni Militari. Aceasta era pe vremuri o statie importanta, cu cca 7 linii si instalatie tip SBW, deservind

-platforma industriala cuprinsa intre Bdul. Vasile Milea (Ho Chi Minh), Bdul. Timisoara (Emil Bodnaras), Bdul. Iuliu Maniu (Armata Poporului) si strada lujerului, cu Intreprinderea de diamante industriale (UM 0920), Electrotehnica, o betoniera, Faberom, Apaca, fabrica de paine Lujerului, rampa Cora Lujerului si rampa de pacura a CET Grozavesti (doar acesta din urma mai este folosita astazi)
Desi majoritatea unitatilor industriale cuprinse in acest perimetru (intre strazile amintite mai sus) au disparut, trebuia ca acest intreg perimetrul sa fie cumparat de CFR-SA, fiind un loc ideal (cu spattiul destul) pentru mutarea muzeului CFR.

-prin linia ce pana in 1987 traversa la nivel Bdul. Armata Poporului, iar dupa 1987 mergea prin pasajul Lujerului, apoi paralel cu strada Fabricii, iar la intersectia cu Calea Apeductului se desprindea spre uzina Pumac (prin parcul din zona), spre uzina Semanatoarea, respectiv spre mini-triajul de la Ciurel (cu 4 linii), unde se realiza legatura cu linia metrorex ce intra in subteran (si se racorda la reteaua Metrorex in subteran, intre statia semanatoarea si depoul Ciurel)

-alte unitati situate la vest de strada Lujerului- unitati MAI, Frigocom, Comet, Radox.

28. De la fosta CFU Vulcan, se desprindea o linie ce traversa Soseaua progresul, deservea Tricotajul Rosu, apoi traversa Soseaua Tudor Vladimirescu, deservea Vama Antrepozite, traversa Calea Rahovei si se oprea in incinta Fabricii de bere Bragadiru

Tot din linia paralela cu soseaua progresul, o alta linie traversa Soseaua Progresul, strada Tudor Vladimirescu, Calea 13 Sepembrie si se oprea in zona actualului hotel Mariott. Pe timpul constructiei Casei Poporului aici era o mare betoniera, unde sosea singurul tren dotat cu cupla automata din Romania ( o naveta de vagoane UCS modificate, de la fabrica de ciment Fieni).
Pana la începerea lucrarilor de constructie a Casei Poporului in 1984, linia se continuua pana la fosta cazarma Alexandriei.

29. De la statia Bucuresti- Basarab

-linii industriale pentru Ascensorul/IFMA, Depozitul postal Giulesti, fabrica de bere Grivita.

30. Portiunea de linie fosta Ram. Panduri- Gara de Nord, inaugurata in decembrie 1872.

Intre fosta Ram. Panduri si CET Grozavesti a fost desfiintata in anii 1963-1969, din motive de sistematizare urbana. Aceasta traversa Bdul. Geniului, trecea prin spatele Palatului Cotroceni *unde era situata fosta gara regala Cotroceni), traversa Soseaua Cotroceni, apoi strabatea Gradina Botanica (tersamentul ar mai exista) si ajungea la CET Grozavesti.

In anii 1985-1987, cu ocazia sistematizarii raului Dambovita in interiorul municipiului Bucuresti si a desfiintarii podului feroviar de la Grozavesti, portiunea de linie cuprinsa intre CET Grozavesti si intersectia Calea Giulesti/Calea plevnei/Soseaua orhideelor, este desfiintata.

De la intersectia sus-amintita, pana prin 2007, a mai existat o linie industriala, ce ocolea actualul Carefour Orhideea, deservea fabrica de paine Plevna si posibil depozitele Baduc, trecea pe langa caminele de la Grozavesti si ajungea la fabrica de paine Spicul.

Tot de la intersectia sus-amintita o alta linie mergea paralel cu Bdul. Regiei, pentru a deservi Tutunul Romanesc.

31. De la statia Bucuresti-Grivita

-Uzinele Chimice Grivita si Remarul Grivita

32. Din linia industriala de dupa podul Constanta

-Fosta Companie industriala Grivita (ce realizeaza primul autobuz in 1997)
-Betoniera Grivita
-Romexpo

-Tot aici (unde este acum cartierul ANL) se afla si garajul de autocare al ITTA (Intreprinderea de Transporturi Turistice Auto)

33. De la Ram. Laromet (situata pe linia de racord intre HM Pajura si statia Chitila)

-Laromet (printr-o linie ce traversa cartierul si Soseaua Chitilei si mergea paralel cu Bdul. Laminorului)

34. De la statia Bucurestii Noi/16 Februuarie 1933

-Cariera de piatra a CCCF
-Magaziile si terminalul de transcontainere

35. De la Ram. Pajura

-Rio Bucovina (fabrica de sucuri)
-o fosta fabrica abandonata
-Sectia de Intretinere Mecanica a Caii SIMC Bucuresti (remiza pentru trenurile de lucru)


36. Din fosta linie Ram. 1 Baneasa- Herastrau- Bucuresti Obor, desfiintata in anii 1985-1987, cu ocazia realizarii cartierelor de blocuri Aviatiei si Tei

Linia se desprindea din M800 intre fosta bariera nordului (ar trebui reinfiintata) si pasajul Baneasa, traversa strada Nicolae Caranfil (Scoala Herastrau), traversa actualul cartier Aviatiei, paralel cu Bdul. Aviator serbanescu, traversa strada Avionului si Soseaua pipera, mergea la vest de Bdul. Barbu Vacarescu si ajungea la fosta statie Herastrau (prima statie de pe reteaua CFR echipata cu o instalatie tip CED-CR-2 in 1952). De aici linia traversa strada Fabrica de Glucoza (si deservea fabrica cu accelasi nume), traversa lacul Tei, traversa Bdul. Barbu vacarescu, apoi strabatea cartierul Tei, traversa strazile Ramuri Tei, Bdul. Lacul Tei (si deservea si fosta fabrica de caramizi Tonola),, apoi strada Lizeanu, deservea URAC si manutanta comunala Colentina, traversa soseaua Colentina si ajungea la statia Bucuresti-Obor.

37. In fine, o ultima linie (si ea desfiintata in anii 1963-1969), pleca din statia Bucuresti-Obor, traversa strada Fantanica si apoi Soseaua Pantelimon, deservea Electroaparataj, traversa Bdul. Chisinaului (strada Socului) si ajungea in incinta Farmavet (unde este accea locomotiva abandonata). Din acest punct si pana la HM Titan sud a mai fost mentinuta ca linie industriala pana prin 2007.
Desfiintarea acestei portiuni de linie in anii 1960 a fost neinspirata, pentru cativa kilometri de linie lipsa (intre Bucuresti Obor si Farmavet) trenurile de Oltenita fiind obligate la un ocol apreciabil pentru a ajunge la statia lor de domiciliul si la revizia de vagoane.

Felicitari ldh80 pentru aceste mesaje. Sunt foarte utile, iar eu cel putin am aflat cateva lucruri de care nu stiam. Din pacate majoritatea liniilor au fost scoase iar cele ramase sunt ori necirculate ori cu trafic foarte redus.

Eu doresc sa vin cu cateva completari pe marginea acestor linii industriale:

La Depozitele Jiului se gasea o locomotiva albastra un LDHM45 care a stat pana la scoaterea liniei. Posibil ca locomotiva sa fi fost  un LDE130 iar eu fiind prea mic, nu le diferentiam.

La Betoniera Pipera chiar si dupa scoaterea liniei de legatura, a ramas o locomotiva LDH70 de culoare bleu care a fost taiata.

Si la Fabrica de paine Baneasa a ramas o locomotiva mica de tot, o pozase LanceR pe undeva, nu mai stiu topicul. Locomotiva era atat de mica, avea numai cabina pe doua roti mici.

In toate intreprinderile Platformei Industriale Pipera erau numai locomotive LDH70. Imi amintesc ca in C.I.L.Pipera erau doua, una rosie iar alta albastra, la ,,Carpati'' era una albastra care am vazut cu ochii mei cand a fost taiata.

Linia dintre Pantelimon si Obor care ducea la Electrica Fundeni taia intreg satul Fundeni, pana aproape de Lacul Fundeni. A fost scoasa acum vreo 15 ani dar tot nu mai era functionala de mult timp. Aici veneau rar vagoane cu aparatura si transformatoare pentru a fi inlocuite cele vechi.

La Mobilux exista o locomotiva seria 96 (88) o si pozasem. Cei de acolo nu au reusit sa o vanda, era functionala si pana la urma au taiat-o.

La Fabrica de Mase Plastice existau doua locomotive. Una galbena seria 96 (88) si alta mov care nu prea circula seria 95 (20xxx). La Obor pe Sos. Electronicii existau doua depozite de lemne si carbuni care erau aprovizionate pe calea ferata. Sos. Electronicii era taiata de 5 linii ferate care duceau in diferite intreprinderi. Undeva unde este o fabrica de medicamete existau doua locomotive LDHM45 albastre. Unde se afla acum sediul si garajul celor de la C&I sau CDI mai nou existau linii ferate.

Linia care taia Str Ziduri Mosi ducea in Halele Obor. Aici se aflau doua linii pe care veneau vagoane cu produse alimentare, legume fructe. Liniile mai exista si azi dar unele bucati au fost astupate. Inainte ca linia din Ziduri Mosi sa intre in Parcul Pasarari se mai desfaceau doua linii care au fost scoase prin anii '70. Aceste doua linii duceau pe o strada situata intre Piata Obor si Halele Obor.


Linia care ducea langa Complexul studentesc Grozavesti la Fabrica de paine Spicul trecea exact prin supermarketul Carrfour Orhideea, pe atunci nu exista. Cei de la fabrica de paine manevrau vagoanele cu un tractor pentru ca nu aveau locomotiva de manevra. Acolo se aflau doua linii si tractorul iesea uneori cu vagoanele in sosea ca sa manevreze vagoanele de pe o linie pe alta a fabricii


O mica precizare, linia ferata Baneasa - Herastrau - Lizeanu nu a fost scoasa din cauza blocurilor care s-au ridicat in cartierele Tei si Aviatorilor, ci pentru ca asa a ordonat Ceausescu. Pe Calea Floreasca   pe malul Lacului Floreasca trecau tramvaie si autoturismele. Iar pe malul celalalt al Lacului Floreasca in Cartierul Primaverii se afla una din vilele lui Ceausescu si chiar daca statea doar de cateva ori pe an, il deranja zgomotul produs de tramvaie si masini, cu toate ca lacul este destul de lat. Iar cum paralel cu Calea Floreasca  la o distanta de vreo 600 de metri exista aceasta linie ferata, a fost scoasa si in locul ei s-a facut o sosea cu linie de tramvai pe mijloc iar Calea Floreasca a fost inchisa definitiv atat trafcului rutier dar si a tramvaielor liniilor 5 si 50 care au fost deviate in locul liniei ferate. Mari pagube s-au facut atunci. S-a desfiintat gara Herastrau care avea cam 15 linii. S-a scos podul feroviar peste Lacul Tei in locul acestuia facandu-se podul rutier. B-dul Barbu Vacarescu a fost latit de la o banda pe sens la doua benzi pe sens plus linia de tramvai pe mijloc. Sau scos firele de troleibuze pe care circula linia 90, s-a desfiintat capatul I.T.B. din Str. Verdi unde intorceau troleibuzele liniei 90 si ale autobuzului 135 s-au desfiintat doua stadioane de fotbal, Automatica Bucuresti si I.C.S.I.M. Bucuresti, s-a demolat Biserica Doamna Oltea, aceasta fiind ridicata din nou dupa revolutie. Toate acestea pentru ca nu avea cum sa fie latita artera Barbu Vacarescu.Iar multe intreprinderi au ramas fara linii ferate, de ex. Fabrica de Glucoza, U.R.A.C., Fabrica de ulei de la Lizeanu, si altele.


Acestea sunt cateva aspecte care mi le amintesc, cred ca va sunt utile.

Ultimul tren pe care l-am vazut ce a traversat strada Zetari, a fost la finele anului 2008, un LDH 1250 tragea un vagon DB Hbis, veneam de la faculate si norocul a fost, ca autobuzul 220 sa astepte la trecere, imediat dupa nu s-a mai vazut activitate in zona.
Iar de la Gara Filaret, era o linie de tren ce mergea pana mai incolo de rondul de la Libertatii, erau niste fabrici si depozite langa parc, acum e ansamblu de blocuri de locuite pe locul respectiv, linia a fost scoasa odata cu desfintarea Garii Feroviare Filaret, dar fabriciile si depozitele au ramas pana prin 2005.

Iar dupa cum arata alianiamentul, pe strada Butucani, Bulevardul Constructorilor, strada General Petre Popovat, pare sa fi fost o linie ce deservea Semanatoarea(sau ce inteprindere era acolo), probabil desfintata odata cu construirea cartierelor de locuite din zona.

Iar eu in anul 1995 am vazut cum au fost aduse tramvaie Rathgeber albastre iar la Str. Zetari au inchis circulatia, au desfacut firele de curent ale tramvaielor iar cu macaraua erau coborate de pe vagoane tramvaiele si puse pe linia de tramvai. Apoi erau preluate de magari (vagoane V56 galbene) si duse la Depoul Giurgiului numai ca ocoleau prin Sura Mare si reveneau intrucat la Zetari nu era linie spre dreapta spre Sos Giurgiului.
Pacat ca linia a fost desfiintata, pentru ca putea fi utila cand nici nu te asteptai.

Salutari

Va prezint cateva poze cu linia industriala din zona Theodor Pallady.

Trecerea la nivel cu bulevardul Theodor Pallady, cu intrarea in fostul Chimopar:



Linia e plina de tufisuri, ici-colo se mai vede cate o sina:



Inca 2 linii industriale ce ies din Stirom:



Se vede ca una dintre ele inca este folosita, iar macazul parea curatat relativ recent.



Si o trecere la nivel in care se vede sus linia dinspre Chimopar, peste care s-a construit si un trotuar si mai jos linia ce vine dinspre Stirom.

Problema este ca in Bucuresti nu exista (si nici un primar sau consiliul general nu a reusit sa impuna asta) un plan urbanistic general, care sa delimiteze si sa precizeze clar care sunt zonele rezervate pentru industrie, pentru transport, pentru constructii de locuinte, pentru zone comerciale, pentru cladiri vechi de patrimoniu, si mai ales care sa fie respectat la sange, iar autorizatiile de constructie sa se dea strict dupa un astfel de plan urbanistic (de exemplul intr-o zona care in planul urbanistic ar fi rezervata strict ca zona industriala, sa nu se dea autorizatii de constructie decat pentru unitati de productie industriala).

Ca tot e vorba de zona industriala amestecata cu una rezidentiala, am trecut azi pe la Policolor - Stirom.


Curtea Stirom pare destul de activa.


Toate liniile au luciu pe ele

Tot am asteptat sa prind locomotiva la manevra, dar am plecat pana la urma ca ma coceam in soare, dar am trecut aproximativ 2 ore mai tarziu si ... am ratat manevrele

Linia Policolor arata rau

Am avut noroc si am prins un tren la manevra la Stirom plus plecare spre Bucuresti Sud


Cei de la ansamblul rezidential au amenajat o traversare