O calatorie la Bazias

Pai bine ma srazvi si nu puteai sa spui?ca am eu aparat, sau mai bine nu ne spune ca ai umblat pe acolo daca nu ai o poza ceva.

Adevarul este ca toata lumea vrea sa circule pe Oravita - Anina si nu mai cauta si continuarea spre Iam.
Nu vad insa ce legatura au Portile de Fier 2 cu linia.
Nivelul apei a crescut din cauza Portilor de Fier 1

E nasol mersul, daca ai unde dormi in Oravita(eu noaptea am stat la un chef, o zi de nastere a unui amic venit in vacanta din Germania) ai posibilitatea sa vezi si prima cale ferata din actualaul teriotoriu al Romaniei:
Oravita 7:15 - Iam Hm 8:07
Iam Hm 9:47 - Oravita 10:39
Baziasul a decazut mult de cand nu mai are legatura feroviara, poate un proiect bun ar fi fost pe vremea lui Ceausescu sa se regandeasca linia Iam-Bazias pe teritoriul nostru, daca atunci nu s-a facut, acum nici o sansa, astia doar fura si dau linii la fier vechi

Cateva imagini de la Bazias de la campania "se poarta verdele" din toamna anului trecut, din cate stiu pe acolo a trecut calea ferata(am paticipat o zi la campanie mai mult cutand resturi ale liniei dar n-am gasit nici macar gara, era deja ruina tot )http://www.sepoartaverdele.ro/gallery-3.htm

Gara a fost demolata.

Am gasit o descriere a liniilor de tren ce plaeca din Oravita, acolo e si cea spre Bazias(35 km pe treitoriul tarii noastre acum):
http://www.oswego.edu/~giukin/oravita/railroad.htm

myster2008 a scris:

Inainte de a ajunge in Oravita venind de la Moldova Noua , m-am gandit sa ma bag pana la Bazias sa descopar daca a mai ramas ceva din prima cale ferata din Romania , ORAVITA-IAM-BAZIAS.
Inainte de a ajunge la Bazias la circa 1km am dat de resturile terasamentului...

~~~~~~~~

~~~~~~~

Inainte de intrarea in localitate , calea ferata traverseaza soseaua...

~~~~~~~

~~~~~~~

~~~~~~~

Resturi de terasament...

~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~

~~~~~~~~~

~~~~~~~~

La un moment dat terasamentul se ridica deasupra soselei...

~~~~~~

Singura chestie ce a mai ramas cat de cat in picioare este fostul turn de apa....

~~~~~~~~

~~~~~~~~~

~~~~~~~~

In locul acesta gol , din cate mi-au povestit localnicii era rampa de intoarcere a locomotivelor...

Dupa iesirea din Bazias calea ferata trece din nou langa Dunare....

~~~~~~~~~~

O opera de arta...

Resturi ale caii ferate...

~~~~~~~~~~

~~~~~~~~~~~

Calea ferata isi continua drumul catre granita cu Serbia..

Malul Dunarii s-a consolidat enorm de tare, ganditi-va ca din 1860 si pana astazi , nu s-a miscat o piatra din consolidare

Continuam drumul catre sarbi....

~~~~~~~~

~~~~~~

~~~~~~~~

~~~~~~~~~~

~~~~~~~~

Aici intra Dunarea in tara....



Inainte de a intra in localitatea Socol rambleul se departeaza de sosea si este din ce in ce mai greu dde zarit...

~~~~~~~~~~

~~~~~~~

Am ajuns in localitatea Socol si am incercat sa ajung la podul ce trecea peste raul Lisava si mai apoi la vecinii sarbi..
Am aflat ca nu se poate ajunge deloc cu masina dar o expeditie de cativa km pe jos nu o sa strice in viitor
Un ultim lucru ce l-am aflat de la localnici a fost faptul ca prin anii 60 s-a facut o reparatie capitala la linie , iar dupa moartea lui GH. Gheorghiu Dej din 1965 , linia a fost scoasa de tot.
Astept de la voi cat mai multe informatii despre aceasta linie..

Am mai gasit ceva imagini feroviare legate de aceasta cale ferata si m-am gandit sa le postez la acest subiect mai vechi pentru iubitorii de istorie feroviara.

Viaduct in Oravita spre Iam cu un tren de marfa:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=348782378575187&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Jasenovo -statie CF pe aceasta linie:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=346700078783417&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Locomotiva ce a tractat trenul Romantika pe aceasta linie:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=346695132117245&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Cladirea garii Bazias 1912:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=347613738692051&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Strada din Biserica Alba -1911:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=347611028692322&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Viaductul din Oravita spre Iam -detaliu:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=341723279281097&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Trenul Romantika de pe aceasta linie:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=338494382937320&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Vechiul pod peste care trecea aceasta cale ferata:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=323631937756898&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Dunarea la Bazias -2012:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=355246267928798&set=a.186439971476096.40703.182478101872283&type=1&thea

Gara Bazias:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366755703437443&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366755493437464&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

Si o bucata din linie la intrarea in Jasenovo:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366756046770742&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366756243437389&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

Si vechea gara Jasenovo:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366755226770824&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

Ruinele hotelului din spatele garii Bazias:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366756243437389&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

Intrarea Dunarii in tara la Bazias:

https://www.facebook.com/photo.php?fbid=366756360104044&set=pcb.366761580103522&type=1&theater

:shock: :shock: :shock: Semnal Banovici!! Si nu e la muzeu!

...Baziaş - prima poartă dunăreană a României.
Prima linie de cale ferată pusă în funcţiune pe teritoriul românesc a fost cea între Baziaş şi Oraviţa.
Prima locomotivă a pornit de aici spre Oraviţa, la 1 noiembrie 1856.
Pentru prima dată, la 6 mai 1866, pune piciorul pe pământ românesc viitorul rege la României, Carol I.
Baziaşul devine, începând cu anul 1795, port la Dunăre.
Localitatea a fost vizitată de numeroase personalităţi politice ale vremii: împăratul Austriei, Josef al II-lea; împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916, Wilhelm de Hohenzollern.
Aici se găseşte o mănăstire ortodoxă sârbă......

....În anul 1847, la Baziaş au început lucrările la prima cale ferată din România; linia Oraviţa-Baziaş. După o scurtă întrerupere cauzată de evenimentele din revoluţia de la 1848, lucrările sunt reluate şi duse la bun sfârşit, astfel că primul tren din Baziaş a plecat la data de 1 noiembrie 1856.
În anul 1860 Oficiul vamal din Palanca este mutat la Baziaş, fapt ce determină importanţa economică a aşezării să crească şi mai mult. Primul conducător al acestui oficiu vamal a fost Iosif Brandstetter, un prosper om de afaceri. Un timp a ţinut sub chirie şi "restaurantul" mănăstirii din Baziaş, a fost şi proprietarul hotelului ale cărui ruine se văd şi astăzi.
Deschiderea lucrărilor la drumul Baziaş-Moldova Veche în anul 1884, cât şi a celor de la construcţia căii ferate, face ca la Baziaş să se stabilească mai mulţi lucrători, astfel că şi numărul locuitorilor a crescut mereu, atingând maximul populaţiei în anul 1880.
În acel an Dunărea s-a revărsat din albia sa şi a cauzat multiple pagube aşezării, cât şi portului şi căii ferate. Mulţi din locuitorii Baziaşului se stabilesc la Orşova.
Baziaşul începe să-şi piardă din importanţa sa economică odată cu deschiderea şi intrarea în funcţiune a căii ferate Timişoara-Orşova, cât şi a amenajării unui nou port, în anul 1897, la Moldova Veche.
Odată cu aceste schimbări Baziaşul îşi pierde treptat din importanţa sa economică iar locuitorii încep să pără-sească aşezarea, astfel că în ziua de astăzi Baziaşul nu este decât un mic cătun format din câteva familii de pescari......
..... Desfiinţarea oficiului vamal, mutarea portului, precum şi închiderea căii ferate au făcut ca populaţia aşezării să se mute în alte părţi astfel încât astăzi Baziaşul este un cătun. La aceasta a contribuit în mare măsură şi regimul comunist care, pentru a împiedica exodul de populaţie în alte ţări, a ţinut această zonă în strictă supraveghere şi pază.
În vremurile sale bune, viaţa în acest colţ de ţară a fost asemănătoare unui adevărat oraş. Aici veneau oameni din toate colţurile ţării pentru a se recrea. O încercare de reconstituire a situaţiei din trecut se semnalează în vremurile noastre. În acest sens se poate menţiona existenţa unei cabane "Apus de soare" construită în anul 1995, a cărei proprietari sunt Bălăuţă Ion şi soţia sa Ecaterina Bălăuţă.
În vremurile sale de glorie, Baziaşul a fost vizitat de multe personalităţi ale timpului. Astfel în anul 1862 la 16 iulie precum şi în 26 octombrie 1869, împăratul Austriei Iosif al II-lea s-a oprit aici fiind întâmpinat cu mare fast.
În anii 1866, între 6 şi 9 mai, Baziaşul a găzduit pe primul rege al românilor, Carol I, care a ajuns aici cu trenul în ziua de 6 mai. Viitorul rege al românilor care venea de la Budapesta a călătorit cu un paşaport fals care dovedea că

cetăţeanul Carol Hettingen din localitatea Thal călătorea în chestiuni de afaceri spre Odesa. Cu acelaşi tren au sosit şi însoţitorii regelui: Sergiu Lens locotenent în armata română, consilierul Werner şi baronul von Mayenfisch. Aceştia s-au întâlnit cu Ion Brătianu care venise de la Paris, după care au continuat drumul incognito până la Severin unde începea teritoriul românesc.
În anul 1909, Baziaşul este vizitat de împărăteasa Elisabeta, iar în anul 1916 de împăratul Wilhelm de Hohenzollern.
Astăzi Baziaşul este o localitate mică formată din câteva familii de pescari. Vechile clădiri aflate în stare de degradare (Hotelul Brandsteter, turnul de alimentare cu apă a locomotivelor) parcă suspină după strălucirea de altă dată şi parcă aşteaptă cu o răbdare de fier reînvierea vremurilor de altădată. Poate că această carte va ajunge să fie citită de cei care pot face ceva pentru acest frumos colţ de ţară şi prin demersurile lor să ridice această aşezare la strălucirea de altădată.

_____________________________

* Din monografia "Mănăstirea Baziaş"
de iereul Vasa Lupulović şi prof. Borislav Đ. Krstić
apărută în 1998, la Editura Uniunii Sârbilor din România

sursa: http://www.banaterra.eu/romana/toponimii/b/bazias/index.htm

Gara Bazias la 1900:

http://images1.okr.ro/auctions/2008/12/08/17713661-1-500_500.jpg

Portul Bazias la 1902:

http://images7.okr.ro/auctions.v3/700_700/2010/09/09/4/5/247319007-72501-700_700.jpg

O carte de vizita a unui medic din Oravita ce contine si schita acestei vechi cai ferate:

http://istoriabanatului.files.wordpress.com/2011/09/375214_292938970737778_153470188017991_961221_1232983228_n1.jpg

Gara Bazias la 1907:

http://images9.okr.ro/auctions/2008/12/08/17714329-1-500_500.jpg

Gara Bazias la 1912:

http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/carti/I/ivanescu/bazias_gara_cf.gif

si la 1916:

http://www.banaterra.eu/romana/files/images/biblioteca_banat/carti/I/ivanescu/bazias_gara_cf_2.gif

O alta istorisire despe aceasta cale ferata:
(Mircea Rusnac – Cea mai veche cale ferată din România actuală: Oraviţa-Baziaş

La jumătatea secolului al XIX-lea, Banatul intra în circuitul rutelor feroviare europene, care nu încetaseră să se extindă către răsărit până au atins şi regiunea noastră. Conform unei lucrări foarte bine documentate, scrisă de Şerban Lacriţeanu şi Ilie Popescu, Istoricul tracţiunii feroviare din România, vol. I (1854-1918), Bucureşti, 2003, Banatul deţine prioritatea între regiunile româneşti care au beneficiat de căi ferate (1854), fiind urmat de Transilvania (1858), Dobrogea (1860), Bucovina (1866), Vechiul Regat (1869-1875) şi Basarabia (1871). (p. 65)

Căile Ferate Maghiare de stat (M.Á.V. – Magyar Államvasutak) au fost înfiinţate abia în 1868. Până atunci funcţionaseră pe teritoriul Ungariei din 1846 o serie de căi ferate private. La fel s-a întâmplat şi în Austria, unde St.E.G. a deţinut căile ferate până la 1 iunie 1891. (p. 65) În Banat primele planuri de construcţie au apărut în 1847 şi tot în acel an (după alte variante în 1846) s-a început lucrul la linia Baziaş-Biserica Albă-Iasenova-Iam-Răcăşdia-Oraviţa, prima de pe actualul teritoriu al României.

Construită sub conducerea inginerului Bach şi folosind cu începere din 1851 şină laminată la Reşiţa, linia Oraviţa-Baziaş a fost finalizată în 1854, având o lungime de 62,5 km. La 20 august 1854 a început circulaţia trenurilor de marfă, iar la 1 noiembrie 1856 cea a trenurilor de călători. Cărbunii proveniţi din împrejurimile Aninei erau încărcaţi în portul Baziaş pe vapoarele marilor companii de navigaţie dunărene, dintre care cea mai cunoscută a fost D.D.S.G., înfiinţată în 1829. În 1855 St.E.G. a preluat linia Oraviţa-Baziaş de la statul austriac, această companie fiind cea care a deschis, un an mai târziu, şi traficul de călători pe traseul ei. (p. 68)

În primii ani, între Oraviţa şi Baziaş circula o singură pereche de trenuri mixte pe zi, după cum reieşea din “Mersul trenurilor mixte pe linia Oraviţa-Baziaş, valabil de la 15 noiembrie 1857″, publicat la 18 aprilie 1858 în ziarul Temesvarer Zeitung. Trenul pleca din Oraviţa la ora 7.00 şi sosea la Baziaş la 10.02. De la Baziaş pleca la 13.30, ajungând înapoi la Oraviţa la ora 16.38. Viteza sa medie era de 20,6 km/oră. Tracţiunea era efectuată la început de către locomotive construite în 1852 de firma Günther din Wiener Neustadt, urmate din 1855 de locomotive produse la fabrica St.E.G. de la Viena, activă din 1840. Printre primele locomotive repartizate depoului Oraviţa s-au aflat nr. 125 RESICZA şi nr. 126 ORAVICZA, preluate de St.E.G. în 1858. (p. 69)

În decursul timpului, această cale ferată a fost profund marcată de evenimentele politice din partea noastră de Europa. După primul război mondial, când Banatul a fost împărţit între România şi Serbia, un segment de 28 km din totalul de 62,5 a rămas pe teritoriul sârbesc. Circulaţia trenurilor a fost reluată la 15 iulie 1922, însă numai pe sectorul românesc Oraviţa-Iam (26,9 km). La Baziaş se mai putea ajunge, până în 1950, numai pe linia Timişoara-Jebel-Voiteg-Stamora Moraviţa-Vârşeţ-Iasenova-Biserica Albă-Vračev Gaj. În 1950, datorită conflictului dintre Stalin şi Tito, circulaţia trenurilor pe teritoriul Iugoslaviei a fost sistată, iar porţiunea Baziaş-Socol-(Vračev Gaj) şi Podul Nera-(Iasenova)-Iam au fost desfiinţate. (p. 69-70) Din vechea linie au mai rămas doar porţiunile Oraviţa-Iam în România (27 km) şi Vârşeţ-Biserica Albă în Serbia (34 km), cu câte trei perechi de trenuri de călători pe zi. (p. 70)

Neutilizată aşadar din 1950, monumentala clădire a gării Baziaş a fost demolată după 1960, când se credea că locul respectiv va fi inundat de ridicarea nivelului Dunării odată cu construirea barajului de la Porţile de Fier. Locul vechii gări se află însă acum chiar pe mal, fiind ocupat de cabana “Apus de soare”. În schimb, cea mai mare parte a terasamentului fostei linii între Baziaş şi graniţa cu Serbia a fost inundată de apele fluviului.

Aceasta a fost trista poveste a primei căi ferate care a străbătut şi actualul teritoriu românesc. Ea a existat timp de aproape un secol (1854-1950), iar acum circulaţia se mai face doar pe unele porţiuni. Însă apariţia şi existenţa ei în acest spaţiu reprezintă momente de referinţă şi practic orice lucrare serioasă referitoare la căile ferate româneşti nu are cum să o omită.)
Sursa - http://istoriabanatului.wordpress.com/2011/09/06/mircea-rusnac-cea-mai-veche-cale-ferata-din-romania-oravita-bazias/

Iata si pensiunea Apus de soare - construita pe locul fostei gari:

http://www.allturism.ro/poze-cazare/pensiunea-apus_de_soare-bazias-8f47gveb5j4m.jpg

Sa ne continuam calatoria in timp in zona Baziasului. Iata cum aparea in - The illustrated London news- la 29 iulie 1876 un tren pe malul Dunarii in zona Bazias.

http://www.old-print.net/MAR1003/MAR1003323.jpg

si explicatia acestei ilustrate:
(6 - Antique Print of 1876 East War Danube Widdin Bazias Railway Train Print
Old Antique Historical Victorian Prints Maps and Historic Fine Art ----------. 1876 East War Danube Widdin Bazias Railway Train Print One Page From The Illustrated London News C1850-1899)

Sursa: http://www.prints-4-all.com/cgi-bin/category.cgi?&category=6&start=830