La 50 de ani de la creearea actualului judet Vaslui

In 1990 in judetul Vaslui existau un numar de 26 statii si HM-uri (halte de miscare) de pe reteaua CFR:

-Statii: Tutova, Barlad, Zorleni, Banca, Rosiesti, Crasna, Munteni, Vaslui, Balteni, Buhaiesti (M600), Epureni, Murgeni, Falciu (linia 603), Cretesti, Husi (linia 604), Negresti-Vaslui, Bacesti (linia 605)

-HM-uri: Dragalina, Barzesti, Rebricea (M600), Horga, Falciu Nord (linia 603), Oltenesti, Podgoriile Husului (linia 604), Rafaila (linia 605) si Docaneasa (linia 703).


Dintre acestea:

- 10 erau echipate cu instalatii CED (Tutova, HM Dragalina, Barlad, Zorleni, Crasna, Munteni, Vaslui, Balteni, Buhaiesti, HM Rebricea)

- 12 erau echipate cu instalatii tip SBW si semnalizare mecanica (Banca, Rosiesti, HM Barzesti, HM Horga, Epureni, Murgeni, Falciu, HM Falciu Nord, HM Oltenesti, Cretesti, HM Podgoriile Husului, Husi)

- 4 erau "puncte de sectionare in linie curenta", deservite de cate un revizor de ace pe tura: HM Docaneasa, Negresti-Vaslui, HM Rafaila si Bacesti.


Circulatia se desfasura :

-In sistem BLA intre Tutova- Barlad- Zorleni si Buhaiesti- HM Rebricea

-In sistem BLAS intre Crasna- Munteni

-In sistemul intelegerii telefonice a caii libere intre Zorleni- Crasna si pe liniile secundare 603 si 604

-Sectii cu conducere centralizata din judetul Vaslui erau liniile 605 si 703


Statii cu birouri de informatii erau numai Vaslui si Barlad.

Agentii de voiaj CFR erau la Vaslui, Barlad si Husi.


Conform planurilor, urma ca pana cel tarziu in anul 1995 intreaga M600 intre Tecuci si Iasi sa fie dublata, electrificata si echipata cu BLA si VS ridicata la 120 km/h pe intreaga distanta Tecuci- Grajduri.

Astfel si judetul Vaslui ar fi beneficiat de cale ferata electrificata.



In domeniul transportului interurban auto, ITA Vaslui aveea autogari si autocoloane de transport Marfa la Vaslui, Barlad si Husi.

Unele curse de autobuze interurbane plecau si soseau in si din Murgeni.



In domeniul transportului urban in comun, IJTL Vaslui aveea autocoloane la Vaslui (unde erau 5 sau 6 linii de autobuze urbane), Barlad (unde erau doua linii de autobuze urbane 1 IRB- Gara si 2 IRB- Liceu) si Husi (unde erau doua linii de autobuze urbane 1 Gara- Zona industriala si 2 Cartier Corni- Zona Industriala).

In perspectiva, era planificata introducerea tramvaiului la Vaslui si a troleibuzului la Barlad si Husi (unde era in plan o linie de troleibuze pe traseul Camping Dobrina- Statia Meteo).



Judetul Vaslui urma a beneficia si de transport naval, prin amenajarea raului Prut pentru navigatie, in aval de barajul Stanca-Costesti, urmand a fi realizate doua porturi in judetul Vaslui- la Dranceni (langa Albita) si la Falciu.

Și după 53 de ani de la înființare
https://estnews.ro/2021/03/03/nu-scapam-devreme-de-drumurile-de-cosmar-vasluiul-primeste-sume-derizorii-pentru-reabilitarea-infrastructurii/
@ldh80 ai cuvântul

Sau, ca sa il parafrazam pe nemuritorul Iliescu: "are cuvintul tovarasu'...aaaa...domnu' ldh80!"

ldh80 n-are ce sa spuna, e victima sistemului care perpetueaza aceasta stare. Firesc ar fi fost ca tocmai zonele extrem de sarace ale tarii sa bneficieze de investitii care sa le aduca la un alt standard.

Din pacate principalul motiv pentru care investitorii evita judetul Vaslui este lipsa infrastructurii moderne de transport, care sa lege acest judet de vestul tarii si mai departe de centrul si vestul Europei, atat in privinta infrastructurii feroviare cat si a celei rutiere!

In acest sens un mare avantaj pentru judetul Vaslui ar fi daca ar beneficia de o linie de cale ferata moderna, electrificata si cu o VS de 140 sau 160 km/h (M600 de la Tecuci la Iasi), dar si de reconstructia/redeschiderea liniilor secundare 603 si 604, pentru atragerea de investitori in zonele respective!

Pe plan rutier o autostrada Ploiesti- Buzau- Tisita- Tecuci- Barlad- Crasna- Husi- Vama Albita (si spre Chisinau)- Raducaneni- Iasi ar fi un mare avantaj pentru judetul Vaslui, pentru a lega pe autostrada judetul Vaslui de Bucuresti, Chisinau si Iasi si mai departe de vestul tarii (prin viitoarea autostrada Iasi- Targu Mures- Cluj Napoca)! Traseul cel mai logic al unei autostrazi Bucuresti- Iasi si Bucuresti- Chisinau ar fi evident via vama Albita, cel mai mportant punct vamal rutier, din estul Romaniei!

De asemenea si realizarea centurilor ocolitoare a Barladului (aflata in stadiu de executie) si Husului (din pacate- asa cum a spus primarului Ioan Ciupilan- taiata de pe lista de prioritati a CNAIR de fosta guvernare USL) ar fi foarte importanta, aceste doua orase aflandu-se pe traseul drumului european E 581 Tisita- Vama Albita- Chisinau- Odessa, cu un trafic rutier destul de intens!

In privinta potentialului economic al judetului Vaslui acesta este evident in domeniul agriculturii si industriei alimentare si usoare!
Judetul Vaslui, fiind lipsit de resurse de petrol, gaze naturale, minereuri , nu are potential de dezvoltare a unei industrii grele- metalurgice sau chimice. Unitatile industriale din ramura metalurgiei sau industriei chimice, construite inainte de 1989 in judetul Vaslui, au fost realizate oarecum fortat, fara a se tine seama atunci de potentialul si specificul zonei- poate si asta a fost unul din motivele disparitiei lor dupa 1990.

In schimb sunt absolut necesare investitii in lucrari de irigatii- in special in valea raurilor Prut si Barlad, putand fi irigate peste 30.000 hectare de teren arabil, de imbunatatiri funciare, etc. Ceva ceva s-a mai facut- cei de la ANIF au repus in functiune vreo doua statii de pompare din sistemul de irigatii Albita- Falciu, dar este foarte putin fata de potentialul irigabil din lunca Prutului, unde exista un mare potential pentru legumicultura de exemplu!

Judetul Vaslui are un mare potential pentru cultura porumbului, floarea-soarelui, legume, fructe, vita-de-vie si pentru cresterea ovinelor si porcinelor. Insa trebuie atrasi investitori care sa realizeze fabrici moderne de prelucrare si industrializare a produselor agricole.
Dupa 1990 au aparut doua firme "de top" in domeniul industrializarii carnii la Vaslui- "Vascar" si "Safir".
De asemenea de remarcat realizarile omului de afaceri Constantin Dulute cu "Domeniile Averesti", in domeniul viticulturii.
In urma cu mai multi ani mari terenuri agricole in arenda aveea si celebrul Adrian Porumboiu.

De remarcat si ce a facut Toader Dima la Berezeni! In 1989 acesta era presedintele CAP-ului din Berezeni. In 1991, cand s-a dat legea 18, Toader Dima i-a convins pe taranii din Berezeni sa nu distruga CAP-ul de acolo, ci sa lucreze in comun pamantul, transformand fostul CAP Berezeni intr-o astazi prospera societate agricola- "SC Agroind Srl Berezeni", la Berezeni fiind singura comuna din judetul Vaslui, care nu a distrus fostul CAP, ci l-a transformat intr-o moderna si prospera societate/asociatie agricola.