Viaductul Varda - Adana-Turcia

Varda Bridge-Adana- Turkey

Viaductul Varda
Viaductul Varda (turceste: Varda Koprusu), Giaour Dere Viaduct, cunoscut de localnici ca  “Alman Koprusu” (German Viaduct) sau Koca Kopru (Big Viaduct), este un viaduct feroviar situat in satul Hacikiri (Kiralan) din districtul Karaisali, provincia Adana din sudul Turciei. Proiectat si construit de inginerii Imperiului German ca parte a liniei pentru Bagdad ( Haydarpasa Terminal, Istanbul- Baghdad),structura sa de piatra, in arc de cerc,este situata la 63 km de Adana Central Station si la 306 km de Konya.
Proiectarea si constructia
Viaductul Varda face parte din proiectul Imperiilor Otoman si German, de constructie a caii ferate ce trebuia sa lege Berlinul de Basra, care atunci facea parte din Imperiul Otoman, pentru a permite furnizarea directa de petrol, industriei germane.
Terenul cel mai dificil pe aceasta ruta este pe portiunea de traversare a muntilor Taurus intre Konia si Adana, mai précis in jurul regiunii Belemedik, unde pe o distanta de 12 km au trebuit sa fie sapate  un sir de 22 tuneluri, in douazeci de ani.
Finantata de Deutsche Bank din Germania, constructia viaductului a fost comandata la  - Philipp Holzmann & Cie – o companie renumita de constructii din Germania, cu experienta in domeniul lucrarilor majore de infrastructura. Lucrarile de proiectare si inginerie au fost realizate de catre germanul Winkler si grec-otomanul Mavrogordato, care a preluat responsabilitatea de inginer sef, dupa moartea lui Winkler. In 1903 forta de munca in constructii, formata din personalul tehnic german si miile de muncitori de nationalitati diferite,,s-a stabilit intr-o tabara noua infiintata in Belemedik, unde au fost realizate toate facilitatile necesare, cum ar fi: spital, scoala, biserica, cinematograf, teatru si chiar moschee.
Calea ferata a trebuit sa traverseze un canion adanc, format de un parau, numit apoi Ghiaurul Dere (astazi “Cakit Deresi), situat intre satul Hacikiri si orasul Karaisali.Principalele materiale cum ar fi otelul si cimentul au fost transportate la Mersin pe mare, si de aici in continuare prin localitatea Tars, la santierul viaductului, pe spatele camilelor. Initial, inainte de inceperea actualului viaduct, a fost construit peste canion, un viaduct temporar cu o cale ferata ingusta , aproape de viaductul proiectat, pe care s-au transportat toate materialele necesare, de cealalta parte. In urma finalizarii viaductului Varda, viaductul auxiliar a fost desfiintat, ramanand doar stalpii de sustinere.
Constructia a inceput in 1905 iar in 1907,lucrarile principale au fost finalizate.Detaliile tehnice au fost realizate in 1912. Calea ferata de pe viaduct a fost pusa in functiune in 1916.
Structura cu lungimea de 172 m si inaltimea de 98 m se sprijina in totalitate pe unsprezece arce de piatra cioplita. Portiunea centrala este formata din trei arcade de 30 m fiecare, traveele sprijinindu-se pe arcade cu pereti exteriori, si este flancata de o parte si de alta, de 4 deschideri arcuite, avand intr-o parte, una de 6 m si trei de 12 m iar de cealalta parte, patru de 10 m.
Dupa ridicarea stalpilor de zidarie, arcadele au fost construite pe un cadru de otel, ce a format un suport temporar amplasat pe stalpi. Viaductul, care se intinde pe directia nord-sud, este curbat, avand raza de curbura de 1200 m.
Primul oficial otoman de rang inalt care a trecut peste viaductul Varda, a fost ministrul de razboi, Enver Pasa, la 18 februarie 1917. Cu putin timp inainte de sfarsitul primului razboi mondial, podul a fost folosit de trupele germane in retragere.
Amplasare si acces
Statiile de cale ferata de la capetele opuse ale viaductului, Hacikiri si Karaisali Bucagi, sunt inca deservite si astazi de – Central Anatolian Blue train – (turceste: Ic Anadolu Mavi treni). Cea mai apropiata statie de cale ferata, de viaduct, este Hacikiri, care se afla la o distanta de aproximativ 500 m.
Popular in mass-media
Viaductul Varda a fost prezentat in scena urmaririi personajului James Bond in filmul Skyfall realizat in octombrie 2012.
Viaductul a fost prezentat si in filmul turcesc regizat de Ali Aydin, Kuf (Mold) realizat in noiembrie 2013.


Sursa:   https://en.wikipedia.org/wiki/Varda_Viaduct


Cateva imagini:

Varda viaduct in timpul consructiei

Viaductul Varda

Google maps-viaduct Varda

M-am uitat si eu pe Google Earth sa vad cum arata imprejurimile viaductului. Ceea ce m-a impresionat este acel "canion al ghiaurului", deosebit de accidentat, pentru traversarea caruia a fost construit un tunel de apraoape 12km. Asta la inceputul secolului 20. Iar noi ne batem cu caramida in piept ca am construit cu hei rup Bumbesti - Livezeni. Sintem un neam de ca*c*cio*i. Uite, nici macar o locomotiva cu abur nu mai avem in functiune, nici seria 150.000 (din familia celei din filmarea anterioara) nici altceva comparabil.

TVlad a scris:

M-am uitat si eu pe Google Earth sa vad cum arata imprejurimile viaductului. Ceea ce m-a impresionat este acel "canion al ghiaurului", deosebit de accidentat, pentru traversarea caruia a fost construit un tunel de apraoape 12km. Asta la inceputul secolului 20. Iar noi ne batem cu caramida in piept ca am construit cu hei rup Bumbesti - Livezeni. Sintem un neam de ca*c*cio*i. Uite, nici macar o locomotiva cu abur nu mai avem in functiune, nici seria 150.000 (din familia celei din filmarea anterioara) nici altceva comparabil.

La noi în 3 ani debea să făcut un tunel de 600 m la Sighisoara

Sa fiu sincer doar un model de ,,Bumbesti-Livezeni" ne poate scoate din aceasta incurcatura.Un Ilie Verdet la conducerea santierului si poti vedea realizari palpabile in tara asta.600m in 3 ani, e o nebunie ce nu poti intalni intr-o tara cu adevarat capitalista.Nu poti face treaba cu subcontractori, prost platiti si care isi uita zilnic cheful de munca acasa.Sa faci ce, cand doar cativa isi umplu geamantane de bani si multimea de pe santier platita prost.Sunt ingrozit de saracia din zona rurala.Iar culoarul IV trece chiar prin aceasta zona rurala.Cei ce cunosc istoria stiu ce vremuri grele erau in anii 50-60.Bumbesti -Livezeni s-a materializat tocmai momentului potrivit, SARACIA.Acolo au fost angajati,oferindu-le cam tot ce le lipsea acelor oameni.Salariu,educatie (erau printre ei si analfabeti ca in zilele noastre,un teatru,posibilitatea de a citi o carte).Nu mai vorbesc de costuri, mult...mult reduse.Acum prima intrebare a antreprenorului... cat imi iese la afacerea asta.Lacomia unora a condus la dezastrul prezent.Ne minunam cum au realizat altii si cam atat.

Ehee, marea deosebire fata de 1948 e ca acum natiunea e mituita cu ajutoare sociale. Atunci natiunii i s-a dat sansa sa isi cistige banii/ educatia prin munca. Acum saracii aceia de care vorbim se complac in a supravietui cu putinul care "li se da" de catre politicienti din munca antreprenorului ala care inca nu a inchis obloanele.

Si cateva filmulete:

citesc si ma crucesc...
cu cata lejeritate (si,mai ales,ignoranta) sunt elogiate,niste lagare de munca silnica,numite,in timpul stalinismului si ceausismului,"santiere
de munca patriotica". Nu era nici o placere,nici o mandrie ,sa ajungi acolo...
Multora poate sa le para ceva maret,realizarea Canalului Dunare-Marea Neagra,dar nu stiu ca a fost creat ca si un lagar de exterminare a
detinutilor politici si a celor care nu agreau cine stie ce, regimul comunist

Cred ca Bumbesti-Livezeni a fost totusi o actiune cu voluntari, complet diferita de ceea ce s-a intimplat citiva ani mai tirziul la Canal. Eu adusesem in discutie santierul de la Bumbesti Livezeni pentru ca am considerat ca in epoca si mai tirziu i s-a facut o publicitate disproportionata prin comparatie cu alte lucrari din lumea larga, cum ar fi in cazul de fata, aceasta calea ferata din Turcia.

Imi pare rau ca subiectul postat de mine a generat asemenea discutii.Sa revenim la tema subiectului.

Cand am vazut acest viaduct in filmul cu Agentul 007 credeam ca filmarile s-au facut la viaductul Landwasser de pe linia Albula din Elvetia. Recent am descoperit ca se numeste Varda, se afla in Turcia si ca anul acesta constructia a implinit 100 de ani. Amplasat intr-o zona  care nu e ocolita de seisme, e de apreciat ca acesta lucrare a rezistat pana astazi si inca se mai circula pe el.
Cautand la subiectul liniei Albula am constatat ca seamana mult cu viaductul Landwasser, numai ca acesta are doar 136 metri lungime si 65 m inaltime. Asemanarea ar fi ca amandoua sunt in arc de cerc.

Viaductul Landwasser

Tot pe linia Albula se afla si viaductul Solis  care are tot 11 deschideri,  doar una centrala de 42 m, lungimea de 164 m si inaltimea de 89 m

Viaductul Solis

Cele doua viaducte de pe linia Albula au fost construite intre 1901-1903 iar Varda  intre 1905-1907. Indraznesc sa cred ca proiectul a avut ca sursa de inspiratie cele doua viaducte din Elvetia doar ca datorita conditiilor din teren a trebuit sa fie mai lung cu 8 m si mai inalt cu 9 m de cat Solis.
Lucrarea este spectaculoasa- dovada ca a fost folosita in doua filme- doar ca la aniversarea centenarului sau, nu a beneficiat de atata publicitate , nu s-au emis marci postale sau monede comemorative precum s-a intamplat cu suratele sale elvetiene care au ajuns si in patrimoniul UNESCO.