M510, M500: Excursie FeRoviaRa Falticeni - Pascani - Bacau [2008]

19 august 2008 -=- M510, M500: Excursie FeRoviaRă Fălticeni - Paşcani - Bacău

Având dorinţa de a admira cât mai multe şi cât mai mult din reţeaua de cale ferată din Moldova, m-am pornit într-o frumoasă dimineaţă de vară către Bicaz… Până acolo trebuia să parcurg 217 kilometri, să schimb 4 trenuri personale şi să circul efectiv cu trenul aproximativ 4 ore. Linia 509, Bacău – Bicaz, cu o lungime de 86 de kilometri va fi prezentată într-un fotoreportaj viitor, urmând ca în continuare să vă relatez despre călătoria până la Bacău.

Din Fălticeni, Trenul Personal spre Dolhasca îşi aştepta călătorii dis-de-dimineaţă. Mai departe, către Paşcani, un alt Tren Personal de la Suceava oprea în Dolhasca. În Paşcani, nod feroviar important în Moldova, multe trenuri plecau spre multe destinaţii. Eu aveam să-l aleg pe cel care pleca spre Bacău, ca de acolo să prind legătura către Bicaz. Dar cum socoteala de-acasă nu se potriveşte cu cea din târg, veţi vedea cum Bicazul a rămas nefotografiat în acea zi şi cum unele locomotive ale CFR-ului nu mai reuşesc să-şi „facă” meseria. Dar până atunci, la drum către Bacău într-o călătorie de 131 de kilometri (Fălticeni - Bacău)!

Locomotiva electrică EA-725 versus Cornul (cam rotund el…) şi Laptele (bătut) unui pasionat FeRoviaR



06:20

La o oră matinală, Trenul Personal Fălticeni – Dolhasca îşi aştepta călătorii dornici de o plimbare până la Dolhasca sau până în satele de pe linia secundară 510.

Semafor mecanic indicând LIBER către Dolhasca


Trenul Personal Fălticeni – Dolhasca



06:30

Dacă în urmă cu câteva zile când plecam spre Iaşi Soarele era puţin mai sus pe cer, iată că pe 19 august 2008 steaua vieţii abia se zărea după dealurile podişului Fălticenilor.

Soarele răsărea la Fălticeni



06:40

În drumul lui spre Dolhasca, trenul oprea în Preuteşti. O salcie bătrână se alinia odată cu linia de cale ferată, iar Soarele tot urca pe cer.

Trenul oprea în Halta Preuteşti



06:50

Atât la Arghira…

Halta Arghira



07:00

Cât şi la Vămeni, clădirile staţiilor erau străjuite de un domn şi, respectiv, o doamnă, care salutau respectuos mecanicul trenului.

Halta Vămeni



07:10

Ei iată că după 45 de minute de mers pe linia 510, Trenul Personal compus dintr-un automotor Desiro ajungea în Gara Dolhasca pe linia 4. O imagine memorabilă este aceea a stâlpilor de susţinere a liniei de contact – deci, linia dublă electrificată pe care circulă trenurile cu locomotive electrice.

Catenara de pe Magistrala 500



07:20

Nu trecu mult timp şi apăru din direcţia Paşcani Trenul Personal Iaşi – Putna. Locomotiva EA1-443 avea în spate 4 vagoane de călători.

Trenul Personal Iaşi - Putna, în bătaia primelor raze ale dimineţii


Cu viteză stabilită, în direcţia Suceava


Trenul Personal Dolhasca - Fălticeni, compus din Automotorul Desiro



07:30

În Gara Dolhasca, pe linia 6 au staţionat, de-a lungul timpului, mai multe vagoane vechi de călători. Acestea s-au transformat în „locuinţe” pentru persoane. Dacă, însă, în prezent, vagoanele nu sunt decât spaţii de locuit, pentru istoria materialului rulant care a circulat pe reţeaua de căi ferate din România, aceste vehicule feroviare remorcate de călători înseamnă foarte mult. Câteva dintre aceste vagoane sunt puse pe boghiuri de tip CA („gât de lebădă”) şi alte câteva sunt susţinute de boghiuri tip prusian.

Boghiu tip CA (STAS 5150-56) (cunoscut sub pseudonimul „gât de lebădă” sau „tanc”) – Mulţumesc, Cătălin!


Roată de osie cu cuzineţi – OC


Cealaltă osie a boghiului fotografiat anterior


Suspensie secundară cu arcuri elicoidale duble şi arcuri în foi


Aparate de tracţiune, legare şi ciocnire


Osie cu cuzineţi, dar cu un alt tip de suspensie


Vegetaţia invada teritoriul boghiului prusian de vagon părăsit de călători


Boghiu prusian


Plăcuţa de identificare a boghiului



07:40

În timp ce aşteptam Trenul Personal 5502, Suceava Nord – Paşcani, prin Gara Dolhasca am văzut că au trecut două trenuri. Unul dintre acestea era Trenul Accelerat 1833/1836, Iaşi – Timişoara Nord. Era format din vagoane albastre de clasa I şi a II-a, iar locomotiva din fruntea convoiului era EA-899.

Trenul Accelerat Iaşi - Timişoara Nord cu EA-899


Cu viteză spre Suceava



07:50

Al doilea tren văzut în Dolhasca în acea dimineaţă era un mărfar cu vagoane Eacs care avea la cupla de tracţiune o locomotivă EA cu schemă de vopsire clasică. Vă invit să-i admiraţi trecerea rapidă prin gară în clipul Youtube.

Mărfar cu vagoane de marfă Eacs tranzita Gara Dolhasca



08:00

La 8 şi 7 minute, Trenul cu care aveam să călătoresc până în Paşcani sosea în Gara Dolhasca. Cele trei vagoane etajate de tip 26-26 ce compuneau trenul erau trase de locomotiva de viteză CFR Călători, EA1-815. După 3 minute de staţionare, se aude goarna locomotivei şi trenul aluneca uşor, ca mai apoi să prindă viteze din ce în ce mai mari…

Trenul Personal Suceava - Paşcani sosea în Gara Dolhasca


EA1-815 cu Trenul Personal Suceava – Paşcani


La revedere, Gara Dolhasca!



08:10

Până la Paşcani mai erau 20 de kilometri, iar staţiile prin care trenul trece şi opreşte sunt: Probota h., Lespezi Hm. Şi Lunca Siretului hc. Nu am realizat fotografii cu fiecare dintre clădirile acestor staţii deoarece am mai făcut asta şi în plimbările anterioare.

Trenul cu 3 vagoane etajate gonea în curbele Magistralei 500




Frumos mai era ce lăsam în urmă…


Am trecut şi de Halta Probota


Cu viteza stabilită şi-n aliniament, către Paşcani


Curba de dinaintea staţiei Lespezi


O veche poartă a unei vechi căi ferate industriale a unui vechi operator economic


Peronul Gării Lespezi



08:20

Ei bine, între Halta Lunca Siretului şi Gara Paşcani există o cale ferată care duce, cred, aproape de malul râului Siret. Cu siguranţă că acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, astfel că în viitor voi efectua prin zonă o plimbare de recunoaştere. Până atunci, însă, nu vă pot oferi decât fotografia de mai jos.

Peronul Haltei Lunca Siretului


Aliniament pe Magistrala 500


O cale ferată industrială ce ducea către râul Siret



08:30

La intrarea în Paşcani dinspre Suceava se află şi liniile de racordare către societatea de reparaţii şi modernizări de material rulant, Remarul Paşcani. În plimbarea din 10 august 2008 către Iaşi v-am mai spus câteva cuvinte despre Trenul cu etaj Acvila.

Liniile Remar Paşcani


Trenul cu etaj Acvila



Proaspăt coborât din Trenul venit de la Suceava, am văzut că din direcţia Iaşi intra pe linia 1 Trenul Personal 6451, Iaşi – Paşcani. Era tractat de EA1-708, o locomotivă electrică cu care m-am mai întâlnit în vara lui 2008 şi a cărei schemă clasică mă impresiona de fiecare dată.

Trenul Personal Iaşi - Paşcani cu EA1-708


EA1-708 in faţa Gării Paşcani


LDH-219 la manevre în Gara Paşcani



08:40

După ce EA1-708 s-a decuplat de la trenul venit de la Iaşi, o altă locomotivă, EC-102, s-a cuplat la trenul de pe linia 1, care a devenit Personalul 5442, Paşcani – Bacău. Cu acesta aveam să mai merg încă 84 de kilometri până în Bacău.

EC-102 se cupla la Trenul Personal Paşcani – Bacău


Trenul Personal Paşcani – Bacău


Două locomotive puternice în Gara Paşcani



08:50

Activitatea FeRoviaRă era în plin apogeu la acea oră în Paşcani. La linia 3 venea din direcţia Iaşi Trenul Accelerat 10857, Iaşi – Vatra Dornei Băi. Acesta era reprezentat din Automotorul Desiro no. 2055. Îmi pare rău să văd că un tren Desiro circulă 254 de kilometri sub linie electrificată consumând carburant…

Trenul Accelerat Iaşi - Vatra Dornei Băi


Automotorul Desiro 96-2055-0


Boghiul Jakobs


Trenul pleca din Paşcani către Vatra Dornei Băi


Siemens 348 cu Trenul Rapid Suceava - Bucureşti Nord



Din partea Bacăului venea pe linia 5 Trenul Personal 5401/5406, Mărăşeşti – Iaşi. Locomotiva de tracţiune era EA1-827, urmând să fie decuplată de la tren, acestuia ataşându-i-se ulterior alte două locomotive în călătoria trenului către Iaşi.

EA1-827 sosea în Paşcani cu Trenul Personal Mărăşeşti - Paşcani



09:00

EA-878 şi EA1-708 erau locomotivele din faţa trenului către Iaşi, numai prima locomotivă fiind activă. În dreptul acestora venise şi EA1-827 cu al său mecanic dornic de o discuţie cu colegul său de muncă de pe EA-878. În timpul acesta, pe linia 2 venea din direcţia Suceava Trenul Accelerat 1838/1839, Timişoara Nord – Iaşi. Locomotiva de tracţiune nu era nimeni alta decât EA-139, pseudotricolora Sucevei, atât de obişnuită cu reţeaua vastă de căi ferate sucevene şi ieşene.

EA-878 se pregătea să plece cu trenul său către Iaşi


EA-139 cu Trenul Accelerat Timişoara Nord – Iaşi


Trenuri... trenuri... trenuri...


EA-139 luând viteză către Iaşi


EA1-827 cu EA-878 stând la „bârfe” în Gara Paşcani



09:10

Ei bine, timpul de plecare al trenului către Bacău a sosit. În scurta staţionare în Paşcani m-am întâlnit cu Gabi, un foarte bun administrator al forumului de vehicule pisti91. Pe această doresc să-l salut şi să-i transmit baftă la liceu şi multă inspiraţie în activitatea pe care o desfăşoară.

Gabi alias electrica675, conducându-mă la tren


Utilaje şi vagoane ale CFR Infrastructură


Mii de traverse de beton


Ramificaţia pe care circulă trenurile venite dinspre Iaşi spre Bucureşti


O linie a vreunui operator industrial de lângă Paşcani



09:20

Prima staţie în direcţia Bacău este Paşcani Triaj h., iar locaţia acesteia spune clar împrejurarea în care mă aflam. Eram cu ochii pe geam dornic să surprind noi şi noi locomotive sau vagoane care erau în Triajul Paşcani.

Vagoane de marfă Gbs în triajul de marfă Paşcani


Halta Paşcani Triaj


Vagoane Rils ale CFR Marfă în Triajul Paşcani


DA-1139 şi biserica lipovenească din Paşcani


EA-883 cu vagoane ruseşti in Triajul Paşcani


Spre Roman. Spre Stolniceni


Un vagon vechi Eacs pe boghiuri de tip H în Triajul Paşcani


Liniile de acces in Triajul Paşcani



Triajul Paşcani era o chestiune de trecut, aveam în faţă multe halte/staţii în care urma să oprească trenul cu care călătoream. Deocamdată, următoarea haltă de oprire era Stolniceni hc., iar drumul de fier până acolo este unul sinuos, cu multe curbe şi declivităţi.

Trenul intra în curbă, iar baliza avertizoare atenţiona mecanicul că urma o zonă neutră


Curbele de la Stolniceni




În zare... se vedea oraşul Paşcani


Peronul Haltei Stolniceni


Clădirea Haltei Stolniceni


Trenul pornea spre Muncel







09:30

Hm. Muncel este o staţie amplasată într-o curbă, mărginită de hale care se foloseau înainte pentru depozitarea a diferite materii prime şi nu numai. Dar acum abia se vedeau liniile secundare ale gării peste care era crescută multă vegetaţie.

Trenul Personal Paşcani - Bacău în Halta de mişcare Muncel


Terenuri agricole între staţiile Muncel şi Mogoşeşti




Porumbul cultivat de pe pământurile din Mogoşeşti



Imaginile de mai jos le văd şi le revăd de zeci de ori de câte ori am ocazia când circul cu trenul pe Magistrala 500. Tabăra de aici de la Muncel a fost loc de odihnă şi (re)creaţie mulţi ani de-a rândul. Tot în 2008 chiar m-am oprit aici şi am aşteptat trenuri aşa cum făceam prin 2003 sau 2006. De data asta nu m-am mai oprit, ci am admirat Campionul şi infinita stradă care duce către multe amintiri frumoase.

Disco-barul din Mogoşeşti


Drumul către Tabăra Muncel din judeţul Iaşi


Călătorii din Mogoşeşti aşteptau să urce în trenul către Bacău


Peronul Haltei Mogoşeşti


Trenul pleca mai departe către Hălăuceşti


Aliniament pe Magistrala 500



09:40

Părăseam zona Taberei Muncel cu o cinzeacă de nostalgie sorbită în cele câteva minute cât am poposit în Mogoşeşti. Trenul nu are amintiri, pentru că dacă ar avea, s-ar opri în fiecare staţie şi-ar plânge sau ar râde cu toţi cei care au călcat vreodată pe un peron de gară. Aşa că Trenul, în general, şi Trenul Personal Paşcani – Bacău, în particular, pleca spre destinaţia-i pentru care a fost pe şine. Trebuia să ajung la Bacău!

Un podeţ


Un zoom puternic către înainte


O curbă strânsă înainte de Gara Mirceşti


Ce vedeam înapoi era frumos...


Macazurile de intrare în Gara Mirceşti


O drezină pantograf în Mirceşti





09:50

Iată că drezina pantograf din Gara Mirceşti era utilajul însărcinat cu vreo probă sau reparaţie la linia de contact din zonă, iar după fotografierea ei locomotiva a şuierat şi trenul a plecat. Mai departe, către Săbăoani, către Roman şi către Bacău.

În zare se putea observa Drumul European E85


Trecere la nivel cu calea ferată de lângă Săbăoani


Trenul intra în Gara Săbăoani


Călătorii şi Gara din Săbăoani


Spre Roman



Vagoanele etajate de călători din curtea Mittal Steel Roman, 5 la număr, prezintă un interes aparte în rândul pasionaţilor de material rulant din România. Au o lungime asemeni vagoanelor 26-26, însă poziţionarea ferestrelor la etaj sunt asemeni vagoanelor 36-17. Cei de pe lokomotiv spun că sunt vagoane construite la Arad, tip 26-47.

Nişte vagoane etajate 26-47 interesante în curtea Mittal Steel Roman



10:00

În apropierea Gării Roman se află Mittal Steel Roman (fosta fabrică de ţevi PETROTUB Roman). De pe liniile care aparţin societăţii s-au putut vedea câteva LDH-uri care manevrau vagoane de marfă.

Vagoane colorate de marfă şi stâlpi înalţi de înaltă tensiune


Un LDH albastru manevrând câteva vagoane de marfă


O veche linie industrială care ducea către un vechi operator industrial de lângă Roman


Calea ferată dinspre Buhăieşti



În Gara Roman se afla un mărfar compus din mai multe vagoane: cazane, vagoane cu pereţi verticali, vagoane de cereale sau chiar un vagon platformă încărcat cu ţevi.

Liniile şi vegetaţia aferentă din Gara Roman


Un vagon de marfă al DB Cargo


Vagon nou-nouţ de cereale Uagps al CFR Marfă


Un vagon platformă cu ţepuşe lungi încărcat cu ţevi


Cazane în Gara Roman



Romanul, acum mulţi, foarte mulţi zeci de ani era capăt de linie. Aici a ajuns calea ferată construită de Concesiunea Offenheim şi dată în exploatare la 15 decembrie 1869. Dar eram în 2008, 19 august şi Gara Roman îşi aştepta şi îşi trimitea călătorii spre şi în ţară.

Gara Roman, văzută din lateral



O surpriză interesantă a acelei zile a fost întâlnirea cu cele două locomotive franceze SNCF din seria 25.200 cumpărate de GFR. Au fost o noutate pentru parcul de material rulant din România şi pot fi văzute în capul trenurilor mărfare ducând şi aducând marfa acolo unde este nevoie. Pentru mai multe detalii despre acest tip de locomotivă găsiţi aici. Vă pot spune, în câteva cuvinte, că viteza maximă pentru care aceste locomotive au fost proiectate să circule este de 160 km/h, au 4 motoare de tracţiune care furnizează o putere totală de 4.130 kW dacă linia de contact are în ea 25 kV şi 3.400 kW dacă linia de contact curentează la 1,5 kV.

Foste locomotive SNCF seria 25.200 în staţionare în Gara Roman


Locomotiva electrică Bo-Bo cu seria 425 224 9


Şi 425 204 1


Vedere laterală a locomotivei franţuzeşti


Locomotivele GFR din Gara Roman


Vedere frontală cu locomotiva franţuzească de la GFR


Trenul se încadra pe cea mai grea curbă de pe magistrala 500


Curbe succesive la intrarea în Gara Roman dinspre Bucureşti




Spre Bacău


Râul Moldova văzut de pe Magistrala 500


Ce era înainte...


Şi ce lăsam înapoi


Am ales să merg... înainte!



10:10

Odată plecat din Roman, mai aveam să călătoresc încă 44 de kilometri până a ajunge în Bacău. Staţiile în care trenul avea să oprească erau Trifeşti hc., Săcuieni Roman, Galbeni, Şerbeşti Bacău hc. şi Iteşti. Tot mergând spre Bacău ne-am întâlnit cu un mărfar tras de locomotiva electrică CFR Marfă EA-900.

Trenul a oprit „puţin” şi în Ramificaţia Trifeşti


EA-900 cu un mărfar între Bacău şi Roman


Iată şi coada trenului mărfar


În apropiere de Halta de mişcare Săcueni Roman


Impiegatul dispozitor de mişcare din Halta de mişcare Săcueni Roman


Clădirea Haltei Săcueni Roman

10:20

Linia se prezenta foarte bine, iar trenul atingea viteze de 90-100 km/h. La Galbeni staţionau două vagoane de marfă, unul pentru ciment şi unul pentru piatră. Ele pot fi văzute în fotografiile ce urmează.

Spre Galbeni


Aliniament pe Magistrala 500




Se zărea intrarea în staţia Galbeni


Un vagon de marfă Faccpps


Un alt vagon de marfă Ucs antic şi de demult


Ieşirea din Gara Galbeni



10:30

Zoom-ul camerei foto a fost exploatat destul de serios în această călătorie. Am vrut cu tot dinadinsul să mă bucur de vederea „telescopică” ce mi-o putea oferea un Canon din generaţia A. Şi uite aşa tot mergând ajunsesem la Şerbeşti Bacău, o haltă amplasată în curbă. Şi mai mult decât atât, peronul era secţionat de un pasaj care era amplasat fix în mijlocul distanţei de desfăşurare a dalelor de beton pe care coboară călătorii. Interesant, nu? Aţi mai văzut pe undeva aşa ceva?

Spre Şerbeşti Bacău




Halta de călători Şerbeşti Bacău


Vedere spre Nord, spre Roman, Paşcani, Suceava, Vicşani, Moscova


Peronul Haltei Şerbeşti Bacău



Pe la 10 şi 35 de minute vedeam în fotografiile cu zoom maxim o siluetă de locomotivă. După vreo 2 minute de aşteptare, iată că mă întâlnisem cu EA1-588 care avea în spate vagoanele moderne ale Trenului Intercity 551, Bucureşti Nord – Suceava Nord.

Se vedea un tren! Se vedea un tren!


EA1-588 cu Trenul InterCity 551, Bucureşti Nord - Suceava Nord


Semnale luminoase de ieşire din Halta Iteşti


Schimbătoare de cale de la ieşirea din Iteşti



10:40

În apropierea Bacăului, în râul Siret se varsă râul Bistriţa. Da, da, spuneam bine, în apropierea Bacăului, deci trenul se apropia tot mai mult de Gara în care aveam să cobor. Aşteptam asta cât mai repede să-mi iau ceva de ronţăit şi să mă pot concentra mai departe la misiunea FeRoviaRă pe care voiam să o îndeplinesc.

Spre Bacău


Podurile FeRoviaRe peste râul Bistriţa




În apropiere de Gara Bacău









10:50

Deşi aşteptam cu nerăbdare momentul când BoBica 102 avea să şuiere de trei ori în Gara Bacău, trenul înainta foarte greu cu o viteză nu mai mare de 5 km/h. Puteam surprinde în detaliu activitatea ce se desfăşura la intrarea în Gara Bacău – înlocuirea unor cupoane de linie şi a unor macazuri. La o mică depărtare de şantierul de lucru se vedea şi locomotiva fotografiată mai dedemult – LDH125-121. Tot aici se regăseau macarale şi vagoane platformă încărcate cu traverse şi linii ferate care urmau să fie montate pe infrastructură.

Trenul intra domol pe teritoriul Gării Bacău


Vagon de marfă special UWRs




Un cupon de cale ferată vs. Trenul Personal Paşcani – Bacău




O echipă de meseriaşi la calea ferată lucra pe firul I Bacău – Roman


Forfotă mare la intrarea în Bacău


Un vagon macara de transportat şi amplasat calea ferată


Vagon de marfă special UWRmms încărcat cu cupoane de cale ferată



Eram la 131 de kilometri de casă. Teritoriul staţiei Bacău îmi aparţinea şi aştepta să fie explorat de paşii mei curioşi. Locomotivele care făceau manevre sau aduceau trenuri de prin Moldova sau din ţară au fost fotografiate şi publicate în cele ce urmează. Fie ele de la CFR Călători, CFR Marfă, Cargo Trans Vagon sau Servtrans, mă bucuram că le vedeam şi le admiram în toată splendoarea lor.

EC-102 proaspăt sosită în Bacău cu Trenul Personal de la Paşcani


EA-663 în Gara Bacău


EA1-646 în Gara Bacău


DA-1343 în Triajul Bacău


DA-1654 apărea în vederea către Sud, către Bucureşti


Gara Bacău apărea în vederea către Nord, către Suceava


Linia 1 din Gară, supusă unor lucrări de reparaţie



11:00

Deşi părţile laterale ale locomotivei cuprind numele de „Softrans”, aceasta aparţinea operatorului Cargo Trans Vagon. De altfel, această afirmaţie este dovedită de faptul că după alte câteva minute, o altă locomotivă a CTV urma să se cupleze la EA-725.

EA-725 de la Softrans tranzita Gara Bacău



11:10

[i]Dragii mei cititori, poate ştiţi sau aflaţi acum, dar un pasionat FeRoviaR care umblă toată ziua (şi nu neapărat un pasionat, ba chiar CFR-ist sau pur şi simplu în slujba căii ferate) are nevoie de mâncare serioasă. Mersul pe jos şi atenţia sporită sunt activităţi care solicită corpul uman. În acea zi, o parte din baza de calorii mi-a fost sprijinită de iaurtul şi cornul cumpărat de prin alimentarele vis-a-vis de gara Bacău.

Trei locomotive electrice care mai de care în Gara Bacău


EA-725 aparţinând de CTV


Vedere laterală a locomotivei „Softrans”


Hrana obişnuită a unui pasionat FeRoviaR aflat în exerciţiu



11:20

Aşa cum spuneam ceva mai devreme, lângă locomotiva electrică EA-725 se cuplase locomotiva diesel-electrică de clasă 69, DHE, cu seria 69-0051-8. Între timp, o altă soră de-a ei, LDH-363, făcea manevre prin gară cu câteva vagoane de călători.

Locomotiva diesel-electrică 69-0051-8


Locomotiva CTV se cupla la EA-725


LDH-363 manevra vagoanele Trenului Personal Paşcani - Bacău în Revizia Tehnică Bacău



11:30

De pe pasarela Gării Bacău se puteau observa atât liniile din care se compunea complexul FeRoviaR Bacău, cât şi zonele de podiş de-a lungul râului Bistriţa. Dar până a ajunge să vă povestesc mai multe despre Bistriţa, mai aproape era locomotiva diesel-electrică DA-1343 observată puţin mai devreme.

Plugul de zăpadă din Gara Bacău no. 8


Complexul de linii Bacău, văzut de pe pasarelă


DA-1343 la manevre în Gara Bacău



11:40

După câteva instantanee cu Gara Bacău în „pielea” personajului principal, am pornit la plimbare prin împrejurimile FeRoviaRe ale Bacăului. Aşa cum v-am mai spus, lângă Gară există un complex de vreo 15 linii folosite pentru gararea trenurilor de marfă. Îi voi spune, generic, „triaj”, deşi nu cred că se încadrează în acest tip de organizare. În fine, în acest triaj am văzut mai multe tipuri de vagoane de marfă, pe care vi le prezint şi dumneavoastră mai jos.

Gara Bacău


Liniile de garare a trenurilor de marfă din Gara Bacău


Un vagon de marfă Zas încărcat cu amoniac în soluţie lichidă


Un vagon de marfă Zagkks încărcat cu amoniac anhidru


Locomotiva diesel-electrică DA-294



11:50

Din punct de vedere al densităţii activităţii FeRoviaRe de marfă, Bacăul este un centru important de primire/expediere vagoane. Astfel că diversitatea lor este însemnată. Într-o singură zi am putut observa vagoane de cereale, cisterne de diferite tipuri sau vagoane acoperite. Toate acestea erau sub veghea clădirii multi-etaj a Gării Bacău.

Peisaj FeRoviaR cu vagoane de marfă


Linie dezafectată din Bacău


Vagonul de marfă Zagkks


Două vagoane de marfă Gbs


Cazane Zas pe una dintre liniile Gării Bacău


Un utilaj al CFR Infrastructură


Linia 10



12:00

Am avut ca scop în acea zi să ajung la borna kilometrică nr. 300, astfel că am părăsit zona de „triaj” a Bacăului şi am intrat pe teritoriul liniei curente a Magistralei 500.

Catenară susţinută de un ansamblu complex


Linia pe care circulă trenurile mărfare compuse pe liniile Gării Bacău


Vedere către liniile de triere


Intrare pe teritoriul liniilor Gării Bacău


Spre Bucureşti




Borna kilometrică no. 301 de pe Magistrala 500



12:10

Tot mergând de-a lungul căii ferate pe care se poate circula cu o viteză de până la 120 km/h, am observat câte o linie părăsită de o parte şi de alta a magistralei. Una dintre ele era dezmembrată în totalitate, iar cealaltă încă mai dovedea existenţa unor foşti operatori industriali. La un moment dat, ajung la o trecere la nivel cu calea ferată, iar lângă acest reper, o linie neelectrificată neruginită şi cu urme de exploatare se arăta în faţa mea. Curios din fire, am urmat traseul acestei linii.

Vedere către Bucureşti


O linie industrială părăsită paralelă cu Magistrala 500


Către Bacău


Semnal pitic de manevră, veşnic albastru...


Tot înainte spre Bucureşti pe linia părăsită




Trecere la nivel cu calea ferată


Vedere către Bucureşti de la nivelul trecerii la nivel


Vedere spre Bacău


Calea ferată dinspre Zona Industrială şi de Depozitare





12:20

Linia industrială era destul de lungă, iar după 10 minute de mers m-am oprit şi m-am întors către magistrală. La întoarcere am văzut chiar şi un sabot roşu de deraiere care era în poziţie de liber, de trecere. Dacă mai aşteptam câteva zeci de minute, poate aveam să surprind vreo locomotivă de manevră.

Semnal luminos de manevră


Linia ferată industrială




Sabot de deraiere pe liber


Alte linii industriale


Un elicopter făcea zboruri de exerciţiu deasupra Bacăului




12:40

Dar n-am mai aşteptat şi m-am încadrat cu paşii mei din nou pe Magistrală. Bineînţeles că după câteva minute de la părăsirea liniei industriale, am auzit un fluier de locomotivă DA şi după alte câteva minute chiar şi un convoi de marfă ieşind pe acea linie. Asta a fost să fie, nu am fotografiat manevra, însă eram în faţa bornei kilometrice cu numărul 300 de pe Magistrala 500! Nu poţi prinde doi iepuri dacă fugi după amândoi odată!

Un inductor de cale, vedere către Bucureşti


Bornă hectometrică 300+2


Alt inductor de cale, tot vedere către Bucureşti


Borna kilometrică 300 a Magistralei 500



12:50

După ce mi-am îndeplinit dorinţa cu cifra 300, am mers cale-ntoarsă către Gara Bacău, de unde aveam să iau trenul spre Bicaz. Dar tot spre Bacău fugea şi Trenul Personal 5433, Mărăşeşti – Bacău. Acesta era compus din două vagoane etajate şi două obişnuite şi erau trase de locomotiva electrică pe 4 osii, EC-85.

Trenul Personal Mărăşeşti - Bacău tras de EC-85


Trenul circula glonţ către Gara Bacău


Linia de transport marfă către Zona Industrială a Bacăului


Dinspre linia industrială, vedere către Gara Bacău



13:00

Da, spre Bacău mergeam şi înfruntam multă verdeaţă care creştea nestingherit printre căile ferate. Orice pasionat FeRoviaR ştie că explorarea unei/unor linii de cale ferată implică urzicături sau uşoare zgârieturi. Dar merită tot efortul!

Spre Bacău


Paletele de semnalizare a locurilor unde se efectuau lucrări la linie


Tot înainte, către Gara Bacău


Catenara, văzută dintr-un munte de vegetaţie



13:10

Harnică încă de dimineaţă, locomotiva diesel-electrică DA-1343 împingea câteva vagoane de marfă în Gara Bacău.

DA-1343 la manevră cu vagoane de marfă



13:20

Ei bine, după cum vă spuneam şi mai devreme, pe liniile triajului din Bacău se regăseau vagoane de diferite tipuri. Unele aflate în exploatare, altele ieşite, poate, la pensie.

Un vagon de marfă Tals


Un vagon de marfă Uagps


Vagoane de marfă Zas şi Uagps


Gara Bacău şi pasarela văzute de pe liniile 7-8


Caracteristicile de tonaj ale ramei de tren cu etaj


LDH-363 manevra vagoane de călători în Gara Bacău


Trenul cu etaj no. 82 cu destinaţia Bicaz


Vagonul de clasa I a Trenului cu Etaj



13:30

După o plimbare prin împrejurimile Bacăului, am ajuns în gară. Aici mi-am văzut trenul cu care urma să călătoresc către Bicaz. Am avut la dispoziţie vagoane etajate, cu geamuri culisabile prin care puteam fotografia liniştit împrejurimile Văii Bistriţei.

DA-1291 cu Trenul Personal Bacău – Bicaz



În Gara Bacău mai erau câteva trenuri, dintre care unul dintre ele era proaspăt sosit din capitală. Era Trenul cu Ordin Special 11653, Bucureşti Nord – Bacău, compus din vagoane etajate modernizate la Remarul Paşcani.

EA1-606 vs EA1-646


Un vagon de călători care a circulat pe ruta Bucureşti Nord – Bacău



Sfârşitul acestui fotoreportaj este aici, însă începutul reportajului liniei secundare 509, Bacău – Bicaz, este iminent şi va putea fi accesat în câteva zile. Sper că v-a plăcut călătoria din Fălticeni până în Bacău, cu toate peisajele, locomotivele, vagoanele, semnalele, gările şi haltele prin care am trecut. Vă aştept cu sugestii, critici, cu părerile voastre despre tot ce aţi văzut sau doriţi să vedeţi în articolele următoare despre Căile Ferate Române.

Vă mulţumesc sincer pentru atenţie şi răbdare!

Mishu, extraordinar !! Am "savurat" acest reportaj ! Mai ales că locuiesc în Bacău, ăsta e principalul motiv. Linia 509 e preferata mea, am fost iarna asta, din păcate, până la Bicaz sunt 2 legaturi, la 6 dimineaţa şi la 14, la prânz. Aştept continuarea! Bacău, municipiul Bacău, are multe linii industriale, unele au rămas în paragină, defapt, unele, toate au rămas, doar una de la CET mai funcţionează .. acolo e şi un triaj, la ieşire din Bacău spre Bucureşti ..

Baftă, superb !!

VeV a scris:

Mishu, extraordinar !! Am "savurat" acest reportaj ! Mai ales că locuiesc în Bacău, ăsta e principalul motiv. Linia 509 e preferata mea, am fost iarna asta, din păcate, până la Bicaz sunt 2 legaturi, la 6 dimineaţa şi la 14, la prânz. Aştept continuarea! Bacău, municipiul Bacău, are multe linii industriale, unele au rămas în paragină, defapt, unele, toate au rămas, doar una de la CET mai funcţionează .. acolo e şi un triaj, la ieşire din Bacău spre Bucureşti ..

Baftă, superb !!

Mă bucur mult că ţi-a plăcut! Continuarea va apărea în câteva zile, este în lucru. Cât despre liniile industriale... ar fi interesant de văzut dacă mai sunt LDH-uri părăsite pe liniile vechi industriale. Apropos, locomotiva aceea de la Diana Forest ştii cumva ce număr are? Mulţumesc încă o dată pentru aprecieri, mult succes şi ţie în activitate!