Deschid acest topic pentru a discuta despre instalatiile de centralizare electrodinamica (CED) de la CFR.
Cu ocazia sporirii numarului de linii la Gara de Nord, in anii 1931-1932, la data de 10 iunie 1932, se da in functiune prima instalatie de centralizare electrodinamica a macazelor si semnalelor, produsa de firma franceza „Thomson-Houston”. Aceasta instalatia asigura comanda automata a 95 de macaze, inlocuind munca a 60 de acari, si comanda parcursurile pe cale dubla spre Chitila si Bucuresti-Grivita si pe cale simpla spre Bucuresti-Filaret, „Mogosoaia” (statie situata pe locul actualei gari Bucuresti-Baneasa), si spre Bucuresti-Triaj.
Aceasta instalatie este distrusa partial de bombardamentele americane, din aprilie 1944, repusa in functiune in 1949, si inlocuita, in 1968, o data cu electrificarea liniei, cu o instalatie de centralizare electrodinamica, cu relee, modernizata.
Detalii tehnice despre instalatia CED din anul 1932 a statiei Bucuresti Nord nu am putut gasi (tipurile de relee cu care functiona, tipul electromecanismelor de macaz, tipul semnalelor luminoase, tipul aparatului de comanda de unde era controlata aceasta instalatie, etc).
Era controlata dintr-un "turn CED" , care astazi nu mai exista (a fost demolat probabil prin anii 60) care era situat in apropierea garii Basarab.
Dupa acestea, se fac cateva incercari de introducerea a sistemului BLA (Bloc automat de linie) si pe reteaua CFR, astfel:
-In anul 1936 este pusa in exploadare prima instalatia tip BLA, intre statiile Bucuresti Nord si Chitila, pe cale dubla (in lungime de 9 km). Instalatia a fost bombardata in 1944 , a fost repusa in functiune in 1951 si a lucrat pina in 1968 cind a fost inlocuita cu un bloc automat de linie, cu cod adaptat tractiunii electrice.
-In anul 1938 , intre statiile Fetesti si Saligny Grupa Est, este pusa in functiune prima instalatie tip „BLA semiautomat” de pe reteaua CFR.
Dupa cel de-al doilea razboi mondial incepe introducerea instalatiilor CED la CFR, pe scara larga, initial aceste instalatii avand la baza o tehnologie importata din fosta URSS.
Ar fi existat, dupa al doilea razboi mondial, si o instalatie tip CED-CR-1, montata numai in statia Tecuci. Nu cunosc mai multe detalii despre acest tip de instalatie.
In anul 1952 (sau dupa alte date in anul 1957) este echipata prima statie de pe reteaua CFR, cu o instalatie CED-CR-2, si anume fosta statie Bucuresti-Herastrau.
Aceasta a fost urmata apoi urmata apoi de cateva noduri feroviare mai importante, cum ar fi: Teius (pana in 1959), Razboieni (1960), etc.
Principiul de functionare a sistemului „CED-CR-2” era emiterea unui semnal electric permanent, prin circuitele de cale. Intial, acest sistem a fost importat din fosta URSS, initial fiind realizat in SUA, in anii 30’, de catre firma „Union Switch & Signal”. In anii urmatori, „Electromagnetica” Bucuresti a inceput sa produca relee si alte componente a acestu sistem, sub licenta.
Dupa anul 1960 apar instalatiile de tipul CED-CR-3.
Dupa 1950 sunt introduse si primele semnale luminoase pe reteaua CFR, acestea fiind mentionate in „Instructia de semnalizare din 1955”. Trebuie precizat faptul ca o parte din aceste prime semnale luminoase de pe reteaua CFR aveau o forma si o dispunere a focurilor (becurilor) complet diferita de cea de azi, fiind importate din strainatate (unele din ele fiind asemanatoare cu semnalele luminoase din SUA si vestul Europei). Pe parcursul anilor 60’-70’ sunt inlocuite cu semnale luminoase ca cele de azi.
Dupa inceputurile facute in perioada interbelica cu introducerea instalatiilor tip BLA (bloc automat de linie), si in aceasta perioada eforturile in acest sens, astfel:
-In anul 1951 este repusa in functiune instalatia BLA intre statiile Bucuresti Nord si Chitila, pe cale dubla (inaugurata initial in 1936);
-In anul 1954 este pusa in functiune instalatia BLA intre statiile Chitila si Brazi, cu echipamente tip „VES (Vereignite Eiseenbahn Signalwerke)” importat in timpul razboiului, din Germania.
In 1951, era infiintata Intreprinderea de lucrari de centralizare si telecomenzi (I.L.C.T)- Bucuresti, devenita, din 1971, I.S.A.F. (Intreprinderea de semnalizari si automatizari feroviare). Aceasta va efectua toate lucrarile de semnalizare si comunicatii, pentru CFR, facandu-si debutul in 1958, cu montarea cablurilor de telecomunicatii.
De asemenea, sunt infiintate S.P.I.A.C.- Brasov, Galati si Craiova. (Sectia de Producere a Instrumentelor si Aparatelor de Cale), precum si Intreprinderea de Aparate de Cale Buzau.
Sistemele CED-CR-2 si CED-CR-3(6) functioneaza pe baza releelor gravitationale (de mare siguranta in exploatare, dar cu o uzura mare in functionare, ceea ce implica costuri de intretinere apreciabile) si a circuitelor de cale, cu functionare in regim de impulsuri a tensiunii cu frecventa de 75 Hz.
Introducerea acestui sistem de semnalizare a fost impusa in anii 1965-1975 de trecerea la electrificarea cai ferate. Solutia acelor ani s-a bazat pe generarea electromecanica a codurilor pentru control, iar rezolvarea conflictului dintre conditia de sectionare electrica a liniilor prin joante izolate, necesare delimitarii zonelor controlate a sectiunilor izolate, si conditia de continuitate electrica, pentru sutele de amperi necesari electromotoarelor de tractiune a locomotivelor electrice sau sistemelor de climatizare electrica a vagoanelor de calatori, a fost posibila, prin introducerea la perechile de joante izolate, a unor transformatoare speciale, denumite „bobine de joanta”, care permit inchiderea circuitului electric de retur, de la rotile locomotivelor electrice sau ale vagoanelor de calatori climatizate electric, prin sina, spre sursa de curent.
Daca, initial, acest sistem fusesera importat din URSS, ulterior, o parte din componentele sale sunt asimilate si fabricate de industria romaneasca, iar altele sunt importate de la firme vest-europene.
Astfel, s-au asimilat si produs masiv in tara: bobinele de joanta, filtrele de banda necesari separarii curentilor de control de 75 Hz de cei perturbatori ai tractiunii electrice, contactoarele statice (la S.I.A.C.T.-Craiova), releele de cale tip „neutrofita”, de mare siguranta in exploadare, releele transmitatoare de impulsuri (la „Electromagnetica”-Bucuresti), prizele subansamblurilor, blocurile decodificatoare, ramele, dulapurile si cutiile din apropierea cai, care adapostesc restul aparatajului (transformatoare, reglete, rezistoare, sigurante, etc), la I.S.A.F.-Bucuresti.
Industria romaneasca nu a putut asimila emitatoarele de cod si releele de prag pentru receptia impulsurilor din cale, care s-au importat, pana in 1989, in functie de necesar.
Aceste circuite de cale, denumite cu doua secvente suprapuse produse de emitatorul de cod „KPT-10”, au cea mai mare extindere pe liniile CFR (fiind peste 10.000 de bucati in functiune), desi sunt mari consumatoare de curent electric, genereaza zgomot ridicat in timpul functionarii si o uzura ridicata a contactelor electrice, necesitand si un volum mare de munca pentru schimbarea cablajelor in ramele cu relee, necesitand o intretinere periodica, cu costuri apreciabile. De asemenea, pe timp de iarna, cu temperaturi foarte scazute, apar probleme de blocare a macazurilor automate, fiind necesara utilizarea unor incalzitoare de macaz.
In perioada anilor 1975-1985, sunt introduse noile circuite de cale realizate la I.C.P.T.T.-Bucuresti, care au un sistem de prelucrare statica a informatiei, cu circuite electronice tip „fail-seif”, structuri brevetate la O.S.I.M.
Aceste circuite de cale s-au realizat in doua variante tehnice: prima „CN-75-6”, dedicata liniilor curente dintre statii si liniilor directe din statii; s-au fabricat cateva mii de exemplare (emitatoarele de cod, decodificatoarele electronice, alimentatoarele si releele electronice- la S.I.A.C.T.-Brasov), iar a doua varianta, „CS-24-6”, dedicata liniilor abatute si macazurilor din statii ; s-au fabricat cateva mii de exemplare (generatoarele de cod, alimentatoarele, receptoarele din cale si cele din statii-la S.I.A.C.T-Galati). Aceste circuite electronice de cale sunt proiectate in sistem modular, lucru care face usoara intretinerea si reparatia lor.
Si aceste noi circuite de cale mentin in cale bobinele de joanta si releele „neutra fisa”, ca elemente finale de furnizare a informatiei.
Echipamentele acestor 3 tipuri de circuite de cale (prezentate anterior) sunt alimentate cu curent electric la frecventa de 75 Hz, avand la baza „circuitul logic ferita cu ciclul de histerezis dreptunghiular CHD cu tiristor”, care este elementul fundamental, de prelucrare numerica a informatiilor.
Deoarece tiristoarele sunt din serii speciale de fabricatie, cu curent de deschidere pe poarta atent selectionat, iar feritele CHD au fost importate de la un unic producator vest-european, fabricatia acestor echipamente de serie relativ mica a intampinat dificultati in aprovizionare.
Aparitia memoriilor electronice, bazate pe tehnologia siliciului, a dus la declinul memoriilor magnetice, astfel ca s-a decis abandonarea liniilor de productie a feritelor CHD, si, astfel, s-a ajuns in imposibilitatea continuarii productiei pentru echipamentele pentru circuitele de cale, la cei doi furnizori: S.P.I.A.C.T-Brasov si S.P.I.A.C.T.-Galati.
Dupa 1985, aparitia circuitelor integrate de tip CMOS, cu plaja ridicata de imunitate la zgomot, viteza mare de comutare si functionare garantata intr-o gama mare de temperatura, a permis prelucrare informatiei pentru circuitele de cale alimentate la 75 Hz, prin noua tehnologie a siliciului.
In anul 1990 O.S.I.M.-Bucuresti elibereaza brevetul de inventie „RO-105.793: Metoda si instalatia de control , pentru circuitele de cale cu impulsuri de curent alternativ”, fapt care a condus la realizarea noului circuit de cale
„C-4-64”.
Despre utilizarea acestui nou circuit de cale, pe reteaua CFR, dupa 1990, nu avem informatii.
In privinta semnalelor luminoase, in perioada 1965-1970, vechile tipuri de semnale luminoase (asa cum apar in „Instructia de semnalizare din 1955”), sunt inlocuite in totalitate cu semnale luminoase cu configuratia de astazi.
Dupa inceputurile facute in perioada interbelica si in anii 1946-1959, cu introducerea instalatiilor tip BLA, in aceasta perioada acestea se extind masiv pe reteaua feroviara romaneasca si capata configuratia actuala.
Astfel, in anul 1960, este dat in exploadare, intre statiile Bod si Mureni , primul sistem BLA realizat la noi in tara de catre intreprinderea „Electromagnetica Bucuresti”, dupa o schema originala intocmita de IPCF (Institutul de proiectari cai ferate).
In anul 1966, sistemul BLA inaugurat in 1938 pe sectia Fetesti- Saligny Grupa est este inlocuit cu un sistem BLA de tip nou.
Dupa 1960 vor fi echipate cu sistem BLA in primul rand liniile ferate care urmau a fi electrificate.
In 1969 era dat in exploatare blocul automat de linie, pe sectia Coslariu-Teius-Razboieni si Coslariu- Vintu de Jos, in toamna anului 1961 statia Timisoara-Nord este echipata cu instalatie CED, in anul 1963 se da in exploatare instalatia CED a statiei si triajului Pascani, care asigura comanda automata a 85 de macaze, in 1968 este echipata cu instalatie CED statia Barlad, la 5 decembrie 1975 si gara Iasi este echipata cu o astfel de instalatie, in 1976 linia ferata Suceava-Beclean pe Somes este echipata cu BLA, in 1979 este echipata cu instalatie CED statia Crasna, in 1989 este echipata cu instalatie CED statia Radauti, etc.
De asemenea, statia Videle a fost dotata cu un sistem CED unicat, importat din una din tarile membre CAER pe atunci.
In anul 1968, cu ocazia lucrarilor de electrificare a liniei Ploiesti Vest- Bucuresti Nord. este data in functiune noua instalatie CED a statiei Bucuresti Nord, care o inlocuieste pe cea din 1932. Probabil tot in 1968 este construit si turnul CED al statiei Bucuresti Nord.
In perioada 1952 (sau 1957)- 1990 s-au montat, pe reteaua CFR, instalatii CED intr-un numar de cca 650 de statii si HM-uri, 219 instalatii de bariera automata cu bariera sau semibariera („BAT”), 859 de instalatii de semnalizare automata a trecerii la nivel fara semibariere („SAT”).
De asemenea, existau sisteme de semnalizare tip „bloc automat” („BLA”), introdus pe 3.294 km cale dubla si 1.912 km cale simpla, 19 triaje automatizate cu 100 frane automate de cale.
Toate aceste instalatii preiau informatia privind pozitionarea materialului rulant de la 18.144 circuite de cale, pe liniile electrificate, si 8.551 circuite de cale, pe liniile neelectrificate.
La nivelul anului 1990 existau urmatoarele tipuri de instalatii CED pe reteaua CFR:
-CED-CR-2
-CED-CR-3
-CED-CR-6 (asemanatoare cu CED-CR-3, diferenta fiind faptul ca la CED-CR-6 butoanele nu sunt amplasate pe luminoschema ci pe un pupitru separat).
Primele instalatii CED aveau aparatul de comanda cu pupitru vertical (care se mai gaseste si astazi in statii precum Mogosoaia sau Resita Nord), ulterior (in ce an ?) aparand aparatul de comanda cu luminoschema tip "domino".
Din pacate dupa 1990 au fost abandonate toate planurile anterioare anului 1989 privind echiparea cu instalatii CED a statiilor si cu BLA a liniilor.
Din cate stiu, dupa 1990, au mai fost echipate cu instalatii CED putine statii:
-Targu Mures, Targu Mures Sud, Targu Mures Nord, HM General Nicolae Dascalescu;
-Unele statii dintre Tecuci si Barbosi (statia Liesti, la 16 noiembrie 2010).
Ultima statie echipata cu instalatie CED, pana in prezent, este HM Balotesti, in anul 2020.
Acasa 
Căutare 
Ultimele imagini 
Conectare 
Înregistrare 
Mier 11 Sept 2024, 21:27