Suceava Burdujeni (500)

Re6/6 a scris:

Dr2005 a scris:

Depinde cui aparţine terenul ăla cu buruieni, că e posibil să nu (mai) fie al CFR S.A..

.......intereseaza pe cineva cui apartine?

banuiesc ca liniile (mai) apartin de statie......m-am referit la vegetatia de la peroane si intre firele caii..

Iluzia optică a fotografiei, realizată pe o rampă de încărcare/descărcare, face ca acel bădădău să pară că e între linii... dar nu e. Acea iarbă a crescut pe platforma de încărcare nemaifolosită de ani de zile. Vina e a mea că nu mi-am ales un alt loc mai bun de fotografiere.

Cateva poze si d ela mine:

Citat :

Gara Burdujeni, una din perlele feroviare ale Bucovinei

Gara C.F.R. Burdujeni din Suceava, pe care o ştim cu toţii, a devenit o necesitate odată cu pătrunderea reţelei de căi ferate în Moldova, fiindcă gara veche, construită din bârne, nu mai corespundea.

http://www.crainou.ro/?module=displaystory&story_id=52543&format=html

Aceste serpuituri au aparut din cauza ca peroane au fost lațite in timpul modernizarii statiei? Daca da, inainte cate linii erau destinate calatorilor?

lonutz a scris:

Ieri 8 iulie am trecut din nou prin aceasta frumoasa gara, din pacate tot dimineata, iar lumina pentru pozat nu a fost cea mai grozava.. Iata cateva imagini

Vedere spre Veresti



si Suceava Nord (Itcani)

O mica corectie: trenurile 382 si 383 au rang IC

Pe infofer are rang IC cand dai cautare tren, iar cand dai cautare rute are rang IR. In cartea MT 2013/2014 este IR si pe tabela din PLoiesti Sud tot IR. Nu poate sa se numeasca tren Intercity cand are in compunere numai 2 vagoane de clasa CFR, si 4 dormitoare rusesti. Poate o fi IC in Bulgaria, Ukraina si Rusia ca in Romania sigur nu este IC.

Grupa de vagoane CFR are rand de IR, vagoanele ruseşti merg ca IC, nesubvenţionate, că oricum nu poţi lua bilet în trafic intern la ele. Trenurile internaţionale şi IC nu beneficiază de subvenţie.

Cioara şi vagonul într-o zi geroasă de iarnă în inima Bucovinei (21.12.2012)
DSCN1469 by Norbi93, on Flickr

(C) Seserman Lidia-loredana, via Bucovina Te Iubesc

In capatul statiei Suceava (sensul spre Bucuresti, mai précis intre cladirea statiei si pasajul rutier denivelat pe care trece Calea Unirii, ce asigura legatura rutiera intre cartierul Burdujeni si centrulorasului), exista doua linii, notate 1S si 2S, electrificate, cu peroane acoperite!

Acele linii par a nu mai fi utilizate de mult timp!

Ce trenuri erau garate la acele linii ?

Cateva date istorice despre gara Suceava- una dintre cele mai frumoase gari din Romania, cladirea de calatori fiind monument istoric si de arhitectura.

La început, la Burdujeni exista numai o simplă haltă pe locul unde se găsea cantonul C.F.R. nr. 283 (fost nr. 2) servind doar pentru urcarea și coborârea călătorilor din comuna Burdujeni. Ulterior, halta Burdujeni și-a mutat sediul într-o clădire mai spațioasă, care s-a aflat pe locul unde sunt astăzi birourile Atelierului CFR.

Din anul 1881 și până în anul 1902, Guvernul Regatului României a închiriat de la guvernul austriac jumătate din stația Ițcani, pentru a o folosi drept gară și vamă românească la vechea frontieră.

Lucrările pentru construcția gării Burdujeni au început în anul 1892 pe un teren pus la dispoziție din moșia Burdujeni, în lunca râului Suceava. Terenul era mlăștinos și a trebuit desecat cu pompe, iar apele au fost captate în drenuri subterane și dirijate spre râul Suceava. Gropile formate au fost acoperite cu pământ și prundiș în cantități mari, iar pentru asigurarea unui fundament mai solid s-au așezat una lângă alta grinzi de stejar de mărimea unui copac.

Lucrările au fost executate de societatea particulară italiană Celesti Construttirice Edilitates Ceretti e Tanfani din orașul Milano după un proiect similar cu cel al gării din orașul elvețian Fribourg. Atunci au fost construite etajul superior și cele două pavilioane laterale. Construirea clădirii a fost terminată în 1898, dar copertina peronului principal și alte instalații auxiliare au fost finalizate abia în 1902.

După Unirea Bucovinei cu România (1918), s-au desființat pichetul de grăniceri și oficiul vamal, iar multe spații ale clădirii au devenit disponibile.

În anul 1920 au fost instalate în spațiile gării mai multe instituții fără legătură cu traficul feroviar: un orfelinat mixt cu numele „Regina Maria” (înființat la 1 aprilie 1920 de Casa Muncii), o grădiniță de copii și o școală primară, ambele mixte. În anul 1923 s-a deschis aici și o școală profesională pentru fete cu specializările rufărie, croitorie, țesătorie, tot pentru copiii de ceferiști. Aceste școli au funcționat în localul gării până în anul 1955 când în clădirea acesteia au început să se desfășoare din nou activități ale administrației feroviare ca urmare a diferitelor procese de reorganizare.

În perioada interbelică, la parter erau birourile CFR (birourile de mișcare, casele de bilete, sălile de așteptare), a oficiului poștal, a serviciului de revizie de telefoane și telegraf, precum și două restaurante. La cele două etaje funcționau Orfelinatul „Regina Maria” și școlile profesională și primară.



După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, guvernul român a hotărât să construiască o nouă linie de cale ferată care pornea dintre gările Suceava (anterior Burdujeni) și Suceava Nord (anterior Ițcani), traversa orașul Suceava pe la vest și trebuia să se conecteze în Păltinoasa la Calea ferată Dărmănești-Câmpulung Moldovenesc. Lucrările de construcție au început în 1951, dar au trebuit să fie suspendate în 1955 din cauza unor probleme financiare și s-au reluat abia în 1959. La 23 august 1964, noua cale ferată a fost pusă în funcțiune. Astfel, Gara Burdujeni a devenit un nod feroviar important.

Ca urmare, Administrația Căilor Ferate Române a efectuat între anii 1956-1961 primele reparații capitale ale clădirii gării, fiind aduse și unele modernizări. Au fost introduse în clădire încălzirea centrală și apa potabilă. De asemenea, după înlocuirea pardoselei de lemn dintre etaje cu planșee și grinzi din beton armat, a mai fost construit încă un etaj destinat activităților de telecomunicații. În anul 1981 a avut loc electrificarea liniilor de cale ferată din statia CFR Suceava, o data cu terminarea electrificarii M500 intre Ramificatia Ploiesti Triaj- Ploiesti Sud- Bacau- Pascani- Suceava- Suceava Nord. Probabil tot atunci statia Suceava este echipata cu o instalatie SCB de tip CED-CR-3.

Gara Suceava a fost închisă în perioada 2000-2006, din cauza efectuării unor lucrări de reabilitare. În acest timp, traficul feroviar a fost redirecționat către Gara Suceava Nord. Prin anul 2005 trenurile au început din nou să oprească în gara aflată în reparații, din cauza faptului că pasagerii localnici trăgeau semnalul de alarmă pentru a opri trenul în dreptul stației. Lucrările au avansat greu din pricina lipsei banilor. Până în anul 2004, fondurile au provenit de la Compania Națională de Căi Ferate Române SA și s-au efectuat doar lucrări de întreținere, consolidare și reparații curente. Începând din 2004, Gara Burdujeni a fost inclusă în programul „Reabilitarea unor importante stații de cale ferată din România”, finanțat de Credit Suisse First Boston International pentru reabilitarea a 16 stații feroviare importante din România. Lucrările au fost încredințate de Regionala CFR Iași, prin licitație, companiei Muha SRL Suceava, proiectant general fiind ISPCF București și proiectant special Consis Proiect.

S-au executat lucrări de consolidare ale clădirii (cămășuiri armate la pereți, schimbarea grinzilor care susțineau acoperișul) și de modernizare (curățarea cărămidei de Ciurea de la fațadele exterioare, fiind completate zonele cu lipsuri și degradări ale fațadei; înlocuirea tâmplăriei vechi cu alta din lemn stratificat și geamuri de tip termopan, placarea cu gresie antiderapantă a holului central, a celui perimetral și a peronului, refacerea copertinei peronului principal, montarea de tablă Lindab pe acoperiș, restaurarea decorațiunilor murale din holul central, montarea unei centrale termice racordate la gaz metan și a unui grup electrogen nou, refacerea canalizătii, înlocuirea racordurilor electrice, a stâlpilor și a lampadarelor ce asigură iluminatul, amplasarea de panouri electronice de informare a călătorilor). Piața Gării a fost refăcută cu pavele de trafic greu, în două nuanțe coloristice.
Clădirea gării Suceava a fost redeschisă publicului călător la 17 noiembrie 2006 în prezența mai multor oficialități: Constantin Dascălu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului, Constantin Axinia, directorul general al Companiei Naționale de Căi Ferate Române SA, Sorin Flutur, directorul Regionalei Căi Ferate Iași, Ion Lungu, primarul municipiului Suceava etc.
În prezent, pe peretele dinspre peron al gării se află o placă de marmură cu un text eronat: „Această gară a fost construită și dată în exploatare la 15 decembrie 1869 cu ocazia deschiderii liniei ferate Suceava-Roman, prima linie din Moldova. octombrie 1969”.
Gara Burdujeni are un aspect monumental cu influențe baroce, din dorința autorităților române ca această gară de frontieră să nu fie mai prejos decât gara Ițcani (gara corespondentă de pe teritoriul Austro-Ungariei). Ea a fost construită după modelul gării din Fribourg (Elveția), într-o plastică arhitecturală ce amintește de eclectismul de școală franceză al vremii.

Clădirea este compusă dintr-un corp central (având în mijloc o sală de așteptare de dimensiuni monumentale, realizată în stil baroc, precum și holuri de acces) și două corpuri laterale cu două niveluri. Fațada clădirii a fost realizată în întregime din cărămidă roșie lustruită, furnizată de Fabrica de cărămizi Ciurea (din apropierea Iașului), care fusese construită în anul 1891 la inițiativa directorului general al Căilor Ferate Române, Gheorghe Duca. Clădirea impresionează și prin peronul acoperit, dar și prin feroneria lucrată artistic de meșterii timpului.

Sala principală a servit inițial ca sală de recepție și oficiu vamal. După Unirea Bucovinei cu România și până prin anii '50 ai secolului al XX-lea, aici se țineau balurile date de CFR și Primărie, cu ocazia diferitelor manifestări. În sala principală a gării, sculptorul Iftimie Bârleanu a realizat macheta din ipsos a statuii ecvestre a lui Ștefan cel Mare, care a fost ulterior turnată în bronz și amplasată în anul 1977 pe platoul Cetății de Scaun a Sucevei. Tradiția organizării balurilor în sala mare a gării a fost reluată după finalizarea lucrărilor de restaurare din anul 2006.


Statia CFR Suceava deserveste si alte unitati de exploadare feroviara: Revizia vagoane calatori (care in 1990 deservea sectiile: Suceava- Putna, Suceava- Cacica- Paltinoasa, Suceava- Vatra Dornei- Ilva Mica, Suceava- Pascani- Bacau, Veresti- Botosani), Revizia vagoane Marfa, Sectia Linii L5 Suceava, Sectia CT (Centralizare-Telecomenzi) Suceava, Regulatorul de circulatia RC Suceava, Magaziile SNTFC-CFR-Marfa, Terminal transcontainere.

Conform “Mersului trenurilor de calatori, valabil pe anul 2017”, prin statia CFR Suceava treceau urmatoarele 11 perechi/zi trenuri IR:

-4 perechi/zi trenuri IR Suceava Nord/Suceava- Bucuresti Nord (unul din ele cu vagon de dormit. Au cate 3 sau 5 vagoane).

-O pereche/zi tren IR Vadu Siretului UZ- Suceava- Bucuresti Nord (cu 3 vagoane; in unele zile are atasat un vagon direct de dormit UZ Kiev Pass- Bucuresti Nord)

-O pereche/zi tren IR Vadu Siretului UZ- Suceava (cu 3 vagoane)

-3 perechi/zi trenuri IR Timisoara Nord- Suceava- Iasi (cu 6 vagoane; doua din ele au si vagoane de dormit si cuseta)

-O pereche/zi tren IR Cluj Napoca- Suceava- Iasi- Galati (cu 3 sau 4 vagoane)

-O pereche/zi tren IR Vatra Dornei Bai hc- Suceava- Bucuresti Nord (cu vagon de dormit).

Astazi, distanta Suceava- Bucuresti Nord se parcurge cu tren IR (1650) in 6 h si 54 minute.