Forumul pasionatilor de trenuri din România

Acest forum a fost creat pentru cei care iubesc cu adevarat trenurile din Romania!
 
AcasaAcasa  CăutareCăutare  Ultimele imaginiUltimele imagini  ConectareConectare  ÎnregistrareÎnregistrare  

 

 Funicularul Schiel - Busteni

In jos 
3 participanți
AutorMesaj
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeDum 12 Ian 2014, 15:21

Nu stiu la ce capitol ar putea fi deschis subiectul asta pentru ca nu prea are legatura cu calea ferata dar m-am gindit sa il pun pe forum pentru ca poate se mai gasesc si altii interesati de asa ceva.
Pentru cine nu stia deja, fosta fabrica de hirtie din Busteni isi asigura la inceputuri materia prima dintr-o suprafata forestiera concesionata pe Valea Ialomitei, dincolo de masivul Bucegi. Pentru transportul lemnelor, la inceputul secolului al XX-lea a fost construit primul funicular din acesti munti, in lungime de 16km. Nu stiu exact cind a fost scos din uz pentru ca nu a fost un subiect care sa ma intereseza in mod deosebit insa recent am gasit pe Panoramio niste poze cu pilonii care au mai ramas, pe zona de abrupt a Bucegilor si chestia asta mi-a trezit curiozitatea. Urmele traseului se vad si acum in zona alpina, urmind o cale dreapta catre sud-vest de la cantonul Schiel (jepi/naturalistilor cum e el cunoscut). Traseul era aproximativ rectiliniu insa la un moment dat, aproape de Busteni, avea un cot (sau un unghi, in germana "winkel" iar in romaneste "vinclu"). Asa se explica denumirea acelui loc, trecut pe hartile turistice ca "la vinclu".
Ei bine, am facut rost prin amabilitatea unui coleg de o fotocopie a unui ziar din Busteni (numit "BUCEGII" numerele 6 si 7 din iulie/august 1911) unde sint prezentate mai in detaliu informatii despre aceasta "cale ferata aeriana", cum spun ei. Am transcris acest articol semnat de un anume I. Vasiloiu si am pastrat pe cit a fost posibil forma initiala, cu grafia vremii dar si cu stingaciile de exprimare ale autorului. Iata, in premiera in mediul digital, aceste rinduri scrise in vara lui 1911:

"CALEA FERATĂ AERIANĂ
Busteni-Valea Breteiului
Din instalaţiunile industriale care se afla pe Valea Prahovei acea care atrage mai mult antentiunea publicului este Calea Ferată Aeriană, construită de către Fabrica de Hârtie C. et S. Schiel S-sorii şi care, unind Buştenii cu pârâul Valea Breteiului din Dâmboviţa, are o lungime de 17 km.

Construierea acestei căi ferate a necesitat aproximativ un capital de un milion şi jumătate lei; însă munca intelectuală ce a depus-o iniţiatorul acestei instalaţii valorează netăgăduit mai mult, având în vedere porţiunile foarte accidentate peste care a trebuit să se construiască, ceia ce pe mulţi i-a făcut să se îndoiască de o bună reuşită căci, după cum se ştie, este construită peste munţii Bucegi cari au, cred, o înălţime de 2000 de metri, aproape, deasupra nivelului marei şi care fac parte din grupul celor mai prăpăstioşi munţi din lanţul Carpaţilor.

Cred că, chiar dintre d-nii acţionari ai fabricei de de hârtie, n’au fost mai mulţi ca 5-6 la început, cari să fi fost siguri de bună reuşită a intreprinderei şi cu toate acestea iniţiatorul ei, d-l Samuel Schiel, al II-lea membru fondator al fabricei şi Administratorul ei delegat, nu s’a descurajat ci, după un studiu profund de mai mult timp, ca unul ce posedă întinse cunoştinţe tehnice, asigurându-se de reuşită, începe lucrarea în luna Aprilie 1908. Această lucrare a durat pe distanţa Busteni-Ialomita (Bolboci) până la 10 August 1909 când a venit în Buşteni primul vagonet încărcat; iar pe distanţă Ialomita-Valea Breteiului a durat până în Octombrie acelaşi an. Din acest timp, se exclud lunile de iarnă Decembrie-Martie, în care nu s’a putut lucra nimic din cauza marei cantităţi de zăpadă ce a căzut în regiunea muntoasă şi a gerului care era în Noiembrie de 25 l. Construirea acestei linii a executat-o casa I. Pohlog din Cöln a R. Germania, trimeţând materialul necesar gata, pentru a cărei montare au venit un inginer şef, cu mai mulţi monteri, tot dela această casă, oameni care de şi de meserie şi instalaseră asemenea linii în toate continentele, aproape, se mirau de înălţimile şi prăpăstiile peste cari erau siliţi să lucreze.

Socotind că nu voi plictisi pe Onor. Public cititor, găsesc necesar să dau câteva mici desluşiri asupra modului de construcţie şi funcţionare al acestei linii, în raport bine înţeles cu cunoştinţele mele.
Părţile esenţiale din care se compune aceasta C.F. sunt: picioarele sau stâlpii şi sârmele.

Picioarele sunt în număr de 207 din care 94 sunt făcute din lemne rotunde de brad iar 113 din fier, aşezate după forma terenului, adică în locuri bune cele de lemn iar pe înălţimi şi locuri accidentate cele de fier.
Aceste picioare nu şed pe pământ, ci au toate postamente de beton de care sunt fixate cu şuruburi mari, spre a nu fi mişcate din loc. Lucrarea postamentelor a fost încredinţată antreprenorului de lucrări al fabricei d-l Pietro Dreossi care a executat-o cât se poate de bine, ceiace’i aduce laude.
Înălţimea picioarelor variază între 3-26 metri, după ondulaţia terenului şi depărtarea dintre ele care este de la 30-675 m; astfel dela piciorul No. 21-22 la muntele Zănoaga, care este de 610 m, de la piciorul No. 82-83 la muntele Nucetu este de 675m şi de la piciorul No.190-191 la Urlătoarea este de 660m.

Pe aceşti stâlpi sau picioare sunt aşezate cele trei sârme: două fixe mai sus, groasă de 30-35 mm, iar alta umblătoare, mai jos, groasă de 26 mm, toate de oţel. Sârmele fixe sunt sprijinite pe picioare având subt ele nişte bucăţi scobite de oţel care permit alunecarea lor iar la capete au legate greutăţi de beton sau putini cu piatră care permit întinderea sau lăsarea în raport cu greutatea care se afla pe ele. Pe aceste sârme merg roatele vagoanelor.

Sârma umblătoare se sprijineste la picioare pe roate mişcătoare şi, cu toate că este o singură bucată, este formată din mai multe, unite la capete prin împletire, cu atâta măiestrie în cât chiar monterului care le-a împletit îi este greu să găsească locul. Aceasta sârmă transportă vagonetele care, fiind împinse cu forţa din staţiune în timpul când linia merge, se prind cu ea prin ajutorul unui aparat automat aşezat la ele şi în staţiunea unde trebuesc descărcate se desprind singure, prin o mişcare contrarie a aceluiaşi aparat.

Pe toată întinderea acestei C. F. sunt trei staţiuni principale, luate după importantă şi anume:
Staţiunea de mişcare Ialomita-Bolboci, situată pe malul drept al răului Ialomiţa, la o distanţă – pe linie – de 12 km de Buşteni. În această staţiune este aşezată o maşină cu abur (semi-stabila Ventil Steuerung) sistem Lenz Germania cu o forţă de 150 H. P. care mişcă toată linia. Pentru transportarea acestei maşini a trebuit aproape un an de zile însă datorită priceperii d-lui Carl Gaugert, Directorul General al Exploatărilor de pădure ale Fabricei, a fost dusă intr’un timp relativ scurt şi cu spese nu tocmai mari în raport cu locul şi mijloacele de transport. Pe loc în Ialomiţa a fost montată de mecanicul-lacatus Stelian Mateescu, din atelierul Fabricei.
Modul de funcţionare al statiunei de mişcare este ingenios prin simplicitatea lui dar nu-l pot descrie ca să fiu mai scurt posibil în expunere.

A doua staţiune este cea din Valea Breteiului, numită staţiune de încărcare pentru ca acolo se încarcă acum buştenii în vagonete.
Încărcarea se face în mod lesnicios cu ajutorul unor maşini speciale şi pe două vagonete, câte unul la fiecare cap al buştenilor se pun 1-5 buşteni după grosime cu un cubaj de 1-2,20 m. c. ceiace ca greutate ar fi cam 600-1350 kilograme.
Cantitatea medie de buşteni ce se transporta zilnic cu această C. F. este de 400 m3 şi iuţeala cu care merge este de 12 km. pe oră, astfel că unui vagonet, pentru a veni din Valea Brateiului la Buşteni şi înapoi, îi trebuesc 2 ore şi 50.

A treia staţiune este cea din Buşteni, numită staţiune de descărcare, unde dau jos buştenii din vagonete cu ajutorul unor maşini speciale, aşezându-se în stive după lungimi şi grosimi, de unde în urmă se distribuesc fabricilor de cherestea şi celuloză, după valoarea materialului lemnos. Timpul cât funcţionează linia anual este de 7 luni, Mai-Decembre, iarna fiind imposibil din cauza zapezei care împiedică circulaţia personalului însărcinat cu îngrijirea şi astupa unele taeturi făcute în munţii pe unde trece.

Personalul necesar pentru funcţionare se compune din: un Mecanic şef de staţie, un controlor, doi şefi de staţie, un focar, 16 lucrători în staţiuni pentru prinsul şi darea vagoanelor pe linie, 32 lucrători la încărcarea şi descărcarea vagonetelor şi 5 ungători cari îngrijesc linia şi supraveghează bunul mers al ei, aşezaţi la anumite puncte. Mecanicul, controlorul, şefii de staţie şi focaru sunt salariaţi lunar şi pe tot timpul anului, căci iarna când linia nu merge, se ocupă cu reparaţiunile ce trebuesc făcute.

Lucrătorii sunt recrutaţi dintre acei cari au lucrat la instalare că monteri germani şi sunt plătiţi cu 3-3,5 lei pe zi, primind în plus 1 kgr. mălai şi beneficiind de înlesnirile acordate de casa de bolnavi şi ajutor a fabricei pentru cazuri de accidente şi boala în schimbul sumei minime de 2 la sută a li se reţine din salarii.

Scopul pentru care s’a făcut această mare instalaţie industrială care a cerut sacrificii destul de mari este ca să se poată transporta materialul lemnos ce se găseşte în pădurile seculare numai de molift din valea Ialomiţei şi Breteiului. Trebue ştiut însă că deşi sunt destule păduri acolo, costa foarte mult metrul cub de buştean adus aici căci porţiunea ce s’a luat de la stat în întindere de 490 Ha 2000 m. p. costa lei 2200 Ha. Aproximativ şi având în vedere că maximul de producţiune al unui Ha. este de 460 m. cubi, costa m. c. de buştean brut – în picioare – aproape 5 lei.

La această sumă adăogând fasonarea şi aducerea lor la staţia de încărcare 5 per m3, partea din anuitatea anuală de amortisment – care este de 210.000 – la metru cub 5 lei, personalul de mişcare, materii pentru uns şi reparaţiuni încă 2 lei ne dă un total de 17 lei costul unui m. c. buştean adus jos şi cu toate acestea materialele prime ce se scot din aceşti buşteni se vând cu preţuri destul de convenabile.

Cu această C. F, pe lângă buşteni şi lemne de foc, se transporta şi alimentele necesare personalului – în vagonete speciale – şi are şi un vagonet cu o pompă de ulei care unge zilnic sârma fixă şi care de multe ori cere ca să meargă în el controlorul spre a observa buna funcţionare a pompei şi starea liniei.

Pentru personalul de serviciu trebue neapărat permisiune din partea patronilor ca să călătorească cu linia şi aceasta se acordă numai în cazuri excepţionale şi pe răspunderea persoanei care solicită permisia. Pentru persoane streine este oprită cu desăvârşire şi şefii de staţiuni au ordine severe pentru aceasta.

Mulţi dintre Dv. se vor întreba, cum este cu putinţă să facă un om un asemenea voiaj? Cu toate acestea – ca unul ce l’am făcut de 5-6 ori – sunt în măsură să vă spun că nimic nu poate fi mai plăcut ca o călătorie cu linia aeriană din Buşteni la Bolboci sau Breteiu căci modul cum este construită şi cum funcţionează inspiră destulă încredere unui om cu curaj ca să meargă fără teamă.

Nu se poate asemăna cu nimic în frumuseţe vederea panoramică ce coprinde cineva cu privirea, găsindu-se intr’un vagonet pe linia aeriană, la o înălţime de 3-100 metri dela pământ şi la mijlocul unei distanţe de 5-600 metri între doi stâlpi şi care vedere îl face să nu se gândească de fel că este suspendat la o aşa mare înălţime, pe o simplă sârmă de unde pădurile ce acoperă pământul i se arată ca o grădină cu arbuşti. Mie cel puţin mi-au făcut o aşa impresie voiajurile cu linia aeriană şi dacă vre-unul dintre Dv. stimaţi cititori şi cititoare, se indoesc de cele spuse, vă invit să faceţi un drum de probă, dar sunt sigur că nu veţi putea, căci este oprit şi prin urmare nu va rămâne de cât să vă închipuiţi că fiind în locul meu l-aţi făcut, gustând plăcerea unei asemenea călătorii.

I. Vasiloiu "

Iata si reconstituirea aproximativa a traseului in Google Earth:

Funicularul Schiel - Busteni Ge

Sint o multime de alte poze interesante pe internet insa nu le mai pun aici ca sa nu se irite genul ala de persoane "autori" ale caror drepturi sint incalcate.

Se pare ca era si un traseu folosit de angajatii funicularului dar nu stiu in ce stare mai e. O sa ma interesez si eventual sa parcurg cit mai mult din el pentru a vedea ce a mai ramas, a carta si fotografia (cind si vremea o va permite).
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeMier 22 Iun 2016, 15:10

Iata ca in sfirsit am reusit sa parcurg o parte din acest traseul de sub funicular. El nu e altul decit renumitul "Jepii Mari", marcat cu triunghi albastru. Din pacate am fost cam contra cronometru si nu am putut sa fotografiez si sa explorez cum trebuie tot ce doream dar macar data viitoare stiu unde sa caut. Cele mai interesante obiective sint linga Busteni.
Atasez din nou imaginea din Google Earth cu traseul complet al acestui funicular:

Funicularul Schiel - Busteni Traseu_zpsfxzbeuxj

Ca sa vedeti detaliile din imaginea satelitara de pe tronsonul central (Bolboci - Piatra Arsa - Cantonul Schiel (alias Jepi/ casa naturalistilor) - La Vinclu) e suficient sa porniti de la acest reper 45°23'4.97"N/25°29'46.14"E si sa urmariti directia de 226,3° spre Bolboci respectiv 46,3° catre Busteni. Acel reper e locul unui fost pilon mai solid, dotat cu o instalatie de reglare a tensiunii in cablu, cu contragreutati.

Se pot vedea niste deblee in apropiere de Bolboci, linii de brazi mai tineri si o multime de fundatii de stilpi.

Iata si citeva poze de pe traseu. Aici avem o fundatie tipica, de beton, in apropiere de Busteni:

Funicularul Schiel - Busteni 200620163353_zpsafz98js9

Tot pe acolo, in zona numita "La vinclu", se gasesc citeva structuri atipice si niste gropi cu aspect de fintina, cu bordaj din zidarie de piatra. Nu sint fintini ci erau facute pentru a permite miscarea verticala a contragreutatilor folosite pentru reglarea tensiunii in cablu. Contragreutatile sint inca acolo, facute din piatra, in forma de disc si cu diametrul comparabil cu al "fintinilor". Nu am facut poze pentru ca ma grabeam sa il prind pe colegul de drumetie care are bunul obicei de a ma lasa in urma... Nu-i nimic, o sa mai merg odata special, preferabil singur si eventual toamna, sa nu ma incurce frunzisul des.

In apropiere de punctul numit "la mese" apare acest stilp:

Funicularul Schiel - Busteni 200620163356%20-%20la%20mese_zpsttqqtxdh

Si urcind putin, ajungem in golul alpin unde gasim acesti stilpi:

Funicularul Schiel - Busteni 200620163359_zpsretcyctj

Funicularul Schiel - Busteni 200620163360_zpsnbsvpojy

Urcind in continuare, pe portiunea numita "la scari", ajungem in zona de jnepenis si aruncam o privire in jos. Acesta e tronsonul cel mai periculos din traseul turistic si pentru protectie au fost instalate cabluri de otel (recuperate de la funicular) fixate de stinca prin intermediul unor bucati de sina de cale ferata.

Funicularul Schiel - Busteni 200620163371_zpszflkbftk

Dincolo de cantonul Scheil e numai platou si jnepenis, nu a mai ramas in piciare nici un stilp, sint numai fundatii. Oricum, cred ca aici erau stilpi de lemn dupa cum spune si autorul textului din 1911.

Pe traseul pina aici am mai intilnit si vechile cabluri, atirnate prin copaci. Sint intr-adevar de doua tipuri: unul cu suprafata neteda, cu toroane de forma speciala (nu mi-am dat seama daca era triunghiulara sau poligonala) si celalalt cu suprafata rugoasa, cu toroane de sectiune circulara. Cel neted banuiesc ca era fix si folosit drept cale de rulare pentru rotile vagonetelor si era montat sus, pe cele doua patine de pe stilpi iar cel "tip funie" era cablul de tractiune, conectat de fiecare vagonet. Vagonetii treceau prin spatiul dintre acele roti de pe stilp cu "fluturasi" si patinele de sus. In momentul in care vagonetul era la mijlocul distantei intre doi stilpi, cablul de tractiune se lasa sub actiunea propriei greutati si ar fi frecat necontrolat de stilp. De aceea s-au prevazut acele roti cu "fluturasii: de ghidaj. Am gasit o poza cu un funicular similar din Suedia ca sa vedeti cum functiona sistemul:

Funicularul Schiel - Busteni Kalklinbanan-Granhammar_zpszbwgvw1h

Jos in Busteni, in apropiere de actuala statie de telecabina, era un spatiu unde bustenii adusi cu funicularul erau triati si transportati mai departe catre fabrica pe calea ferata ingusta, cu celebrele locomotive electrice.

Iata cum e figurata aceasta cale ferata pe hartile 1:25.000 (cu negru):

Funicularul Schiel - Busteni Busteni_zps7mtesvhf

O parte din cladirile de acolo:

Funicularul Schiel - Busteni 200620163347_zps2xpxsitv

Funicularul Schiel - Busteni 200620163348_zpshkpucaog

Linga aceasta cladire se mai vedeau pe alocuri traverse de lemn. Urcind de pe strada Telecabinei catre Manastire, interceptezi fostul traseu al acestei cai ferate. Nu e evident, dar cu putina atentie se poate observa. Alta relicva, tot de prin zona este aceasta, locul unde era fixat un stilp de lemn pentru linia telefonica:

Funicularul Schiel - Busteni 200620163343_zpsyirl6wyi

Cum va spuneam, o sa mai merg pe acolo si o sa revin cu un reportaj mai coerent.
Sus In jos
c o r v i n
V.I.P Member
V.I.P Member
c o r v i n


Numarul mesajelor : 3759
Varsta : 47
Localizare : Hunedoara
Reputatie : 8271
Data de inscriere : 16/10/2013

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeJoi 23 Iun 2016, 00:05

Foarte frumos şi foarte interesant! Cool Felicitări, aşa prezentare..., mai rar pe aici în ultima vreme!! Smile Să ai spor şi la următoarea ta incursiune în această zonă!! Smile
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeJoi 23 Iun 2016, 11:30

Multumesc abere
Ma intreb daca or fi pe undeva intr-o arhiva planurile acestei instalatii. Ar fi interesant sa faca cineva care se pricepe o copie la scara - functionala - si sa o expuna pentru a fi vazuta de public.
Au demolat fabrica dar cred ca s-ar mai putea amenaja o mica sectie de productie artizanala a hirtiei, vizitabila, un fel de fabrica/muzeu. Ar fi un punct de atractie, un motiv in plus pentru a vizita Busteniul si o dovada de respect pentru activitatea care a dat nastere orasului si l-a tinut in viata timp de un secol.

Cred ca sint destui oameni in tara asta interesati de istoria industriala si un lant de muzee de acest tip pe Valea Prahovei ar avea destui vizitatori. Mai sint cladiri interesante in Azuga (fabrica de produse refractare, postavaria), in Sinaia (Mefin, uzina electrica) si in Comarnic (ce a mai ramas din fabrica de Ciment).
Sus In jos
dan tm
V.I.P Member
V.I.P Member



Numarul mesajelor : 8742
Reputatie : 12408
Data de inscriere : 16/07/2014

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeJoi 23 Iun 2016, 11:50

Ma gindesc cu ce greutati au intins firele pe coclaurile alea.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeJoi 23 Iun 2016, 15:22

Sint criminal de grele, am miscat unul si parea de plumb. In plus, mai e si rigid. Cred ca instalarea s-a facut cu un fir de lansare, mai subtire si mai flexibil, lansind cablul purtator de la statia de sus, de la 2000m. Ma intreb cum au transportat rola de cablu pina acolo, cu mijloacele vremii.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeSam 19 Noi 2016, 23:39

Iata ca dupa doua drumetii la Busteni, am in sfirsit citeva fotografii mai bune si detalii interesante despre funicular si calea ferata industriala de acolo.

Cum va spuneam, pe platou nu mai exista decit fundatiile. Aici sintem aproape de punctul de care va vorbeam, stilpul cu instalatie de tensionare aflat linga cantonul Schiel. Se observa prin jnepenis traseul funicularului, pe directia 226,3° spre Bolboci. In dreapta e cabana Piatra Arsa:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163690_zpsoejdyjxw

Aici ne uitam in partea opusa, spre Busteni:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163691_zpsmtpkaqc1

In locul acela incadrat de mormanele de pamint se gasea punctul de tensionare:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163692_zps7blinfww

Spre deosebire de omologul lui de jos, greutatile de aici sint mai simple, adica niste pietre puse intr-o galeata mare:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163694_zpsw09fgxii

Citiva pasi mai incolo, spre canton:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163695_zps1ctixlpc

In aceasta excavatie nu mi-am dat seama ce a putut sa fie. Judecind dupa resturile de lemn de acolo, as zice ca ar fi fost o mica platforma facuta din busteni:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163698_zpsvzwsodtx

Funicularul Schiel - Busteni 280820163699_zpsrxbj3yhw

Se arata si cantonul Schiel:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163701_zpsih2ieedo

Trecem de el si incepem coborirea:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163702_zpsakbc0yx1

Funicularul Schiel - Busteni 280820163706_zpsxruh4g5e

Funicularul Schiel - Busteni 280820163707_zps67gzgo90

Funicularul Schiel - Busteni 280820163708_zpsgi01m5ec

Ajungem si "la scari" unde va spusesem ca pentru siguranta turistilor s-au instalat cabluri refolosite de la funicular. Acesta era cablu de tractiune:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163713_zpsmwd20zrd

Funicularul Schiel - Busteni 280820163714_zpsippi2go2

Funicularul Schiel - Busteni 280820163710_zpsqdz9uesw

Evident, cablul e fixat in niste stilpisori facuti din ce altceva decit sina ( ST. I. B.):

Funicularul Schiel - Busteni 280820163711_zps9a1bd7eg

Oare unde o fi fost fabricata? Initialele acestea nu imi suna cunoscut. Sina e recuperata - banuiesc - de la calea ferata a fabricii. E destul de firava, pe masura sarcinilor transportate:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163712_zps3vallhhs

Traseul pare infricosator in poza dar in realitate nu e chiar asa:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163716_zpsym5ytcio

Ca fapt divers, si pe traseul vecin - Jepii Mici - exista sina pe post de stilpisori:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163651_zpsthgu7kqv

Funicularul Schiel - Busteni 280820163652_zpsqt5nzpdj

Nu sint singurele locuri din Busteni unde sina a fost folosita si pentru altceva. Iata si aductiunea de apa de la Urlatoare:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164011_zpswywxf2dd

Nu ar fi de mirare pentru ca sistemul de alimentare cu apa al orasului este - cred - construit chiar de Fabrica Schiel. Mai corect spus ar fi ca orasul a ajuns sa se alimenteze de la fabrica si nu invers pentru ca fabrica a creat orasul.

Inchid paranteza.

Ajungem si la stilpii pe care i-am fotografiat si in excursia anterioara dar de data asta avem lumina mai frumoasa:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163718_zpsqcrwf3jy

Funicularul Schiel - Busteni 280820163719_zps4swpb4ct

Funicularul Schiel - Busteni 280820163728_zpsjvupjex4

Iata si cablul de sustinere de care va povesteam ca are suprafata exterioara neteda fiind alcatuit din toroane cu profile diferite:

Funicularul Schiel - Busteni 280820163729_zps3ih6b91f

Funicularul Schiel - Busteni 280820163726_zpsv3mbpw7t

Funicularul Schiel - Busteni 280820163723_zpsxbimwmsh

Funicularul Schiel - Busteni 280820163725_zpszux71cof

Funicularul Schiel - Busteni 280820163724_zpshxupj93j

Pina jos nu am mai intilnit nimic ce sa nu va fi aratat deja in afara de "fintinile" pentru greutatile sistemul de reglaj al tensiunii in cablu de "la Vinclu".

Funicularul Schiel - Busteni 280820163731_zpsm3wyoqmr


Ultima editare efectuata de catre TVlad in Dum 20 Noi 2016, 00:09, editata de 1 ori
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeDum 20 Noi 2016, 00:05

Cum spuneam, funicularul nu ducea direct la fabrica si se oprea pe un platou amenajat putin mai sus de actuala statie de telecabina. Aici probabil ca bustenii sufereau niste prelucrari suplimentare si erau pe urma transportati jos in oras pe calea ferata ingusta.

Funicularul Schiel - Busteni 021120163999_zpsmuk4fyro

Funicularul Schiel - Busteni 021120163995_zpsu1yw7lo5

Pe acest platou nu am reusit din pacate sa gasesc fundatia ultimului stilp al funicularului. Sint doi candidati dar nici unul nu m-a convins:

Asta e unul:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164009_zpsrk91esks

Si celalalt:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164002_zpspqfalvg9

Mai e ceva aici dar par sa fi apartinut de punctul termic, sa fi fost fundatiile pentru un cos de fum:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164004_zpsc4o9gjrl

Cladirea ce cred ca gazduia birourile conducerii:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164003_zps0h666u6p

Funicularul Schiel - Busteni 021120164001_zpsknvwrbbp

Era frumoasa si bine construita, e pacat de ea. Ar putea fi usor restaurata.

Muncitorii stateau in aceste constructii mai modeste, modificate intre timp de fiecare, dupa posibilitati:

Funicularul Schiel - Busteni 021120164005_zpsr1dkvwjy

Acum sa pornim in jos, pe traseul caii ferate. Traseul marcat pe harta militara e imprecis:

Funicularul Schiel - Busteni Busteni_zps7mtesvhf

In realitate e asa:

Funicularul Schiel - Busteni GE_zpsnvabmiyx

Prima portiune a traseului e ocupata acum de o conducta de apa:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163989_zpsx9uatmvr

Putin mai jos gasesc un rest dintr-un stilp de lemn pentru catenara:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163987_zpsu4jrmxyu

Pe fostul terasament este acum poteca:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163985_zpscpdzacil

Alt rest de stilp:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163984_zpsjw80oqnj

Si o traversa:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163983_zps7z0gdg7t

Funicularul Schiel - Busteni 021120163980_zpsfdu7acda

Are chiar si crampoane:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163982_zpsoybxy8es

Ma apropii de intersectia fostului traseu cu poteca ce duce la manastire:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163979_zpsuvlswids

Privire in urma:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163978_zpsfnozcrbz

Funicularul Schiel - Busteni 021120163977_zps2itcq6wu

Intersectia:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163976_zpskrtwcacx

In curba strinsa spre stinga este inca un rest de stilp:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163973_zpstozqxbjz

Coborirea continua:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163972_zpsrrpg1e69

Privind in urma:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163971_zpsmkz5j5td

Intersectez iar poteca de la manastire:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163970_zpsbou1smhz

Mai departe:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163967_zps9b50rgoo

Urmeaza o noua curba, spre dreapta:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163965_zpsbbeiwrfc

Mai departe:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163962_zpsxuuajnvs

Funicularul Schiel - Busteni 021120163960_zpscnxhands

Privind inapoi, in sus:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163959_zpsiip7mslr

Funicularul Schiel - Busteni 021120163952_zpsxmokbkds

Paralel cu calea ferata exista si o conducta de apa si o retea de hidranti. Stiam ca proprietarii fabricii se fereau de incendii si de asta au folosit locomotive electrice dar nu ma gindisem ca au dotat cu hidranti chiar si linia ferata. Este un model frumos, facut de cunoscuta fabrica Rieger din Sibiu.

A treia si ultima intersectie cu poteca manastirii:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163951_zpsm2niuqzd

Funicularul Schiel - Busteni 021120163948_zpstpr7oaaa

Aici terasamentul a fost rupt de o ploaie mai abundenta:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163950_zpsa9yxpzcu

Mai departe:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163946_zps8g12ojak

Inapoi:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163942_zpslw40hfkm

Si in final:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163943_zpsh0urjedc

Asfaltul drumului national are niste discontinuitati in dreptul portii fabricii, semn ca a fost turnat probabil peste blocurile de beton instalate acolo pentru calea ferata:

Funicularul Schiel - Busteni 021120163939%20fosta%20cale%20ferata%20ingusta_zps2hhc8lhr

Poarta cu o borna "CFR":

Funicularul Schiel - Busteni 021120163938_zpswrxug810
Sus In jos
c o r v i n
V.I.P Member
V.I.P Member
c o r v i n


Numarul mesajelor : 3759
Varsta : 47
Localizare : Hunedoara
Reputatie : 8271
Data de inscriere : 16/10/2013

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeDum 20 Noi 2016, 21:19

Dacă da prima prezentare spuneam că e foarte frumoasă şi interesantă..., acestea din urmă ating şi trec (de) pragul excelentului!!Cool
Felicitări!!Smile
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeLun 21 Noi 2016, 13:22

Multumesc pentru aprecieri Smile
In ultimii ani nu am mai avut timp pentru reportaje, fiind prins cu alte treburi, mai de familist Smile dar profit de cea mai mica pauza pentru a recupera.
Sus In jos
TVlad
V.I.P Member
V.I.P Member
TVlad


Numarul mesajelor : 2818
Localizare : Bucuresti
Reputatie : 8174
Data de inscriere : 16/01/2010

Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitimeLun 23 Oct 2023, 18:01

Dupa citiva ani de la ultima incursiune de explorare am ajuns din nou in zona, cu idei proaspete si cu forte proaspete, cu un prieten si cu copiii nostri, acum capabili sa se deplaseze si sa isi poarte singuri de grija. I-am adus sa se bucure de frumusetea naturii si sa descoperim impreuna vestigiile altor vremuri.

Asadar, prima etapa e de documentare si Google Earth ne furnizeaza primele indicii privind tronsonul Bolboci - Valea Brateiului. Aici, in saua Lucacila, se contureaza niste structuri de piatra si niste brazi spatiati si aliniati in mod suspect:

Funicularul Schiel - Busteni 111

Zoom:

Funicularul Schiel - Busteni 212

Ajungem motorizati la cariera de calcar Podu cu Florile si observam locul unde vom merge sa cercetam mai indeaproape:

Funicularul Schiel - Busteni 310

Iata in stinga fundatiile foarte bine conservate ale unei case iar in dreapta o structura menita sa adaposteasca galetile cu greutati necesare tensionarii cablurilor purtatoare:

Funicularul Schiel - Busteni 710

Funicularul Schiel - Busteni 510

Funicularul Schiel - Busteni 610

Printre fundatiile fostilor stilpi au crescut brazi. Acestia sint cei mai aerisiti:

Funicularul Schiel - Busteni 410

O fundatie a unei constructii mai mici se gaseste catre Valea Brateiului - vizibila aici in partea dreapta. Pilcul de brazi din stinga este crescut tot in jurul fundatiei unui stilp:

Funicularul Schiel - Busteni 1210

Un mic rezumat:

Funicularul Schiel - Busteni 911

In Valea Brateiului - in punctul terminus - ar fi trebuit sa fie resturile unui canton sau ceva asemanator. Am fost pe acolo intr-o excursie acum vreo 5 ani dar era o vreme ploioasa si nu am avut timp sa caut mai bine. La prima vedere nu a mai ramas nimic.

Din cariera Podu cu Florile se distinge insa urma funicularului in padurea de pe versant. Daca stii unde sa privesti, se poate vedea traseul prin acea portiune rectilinie de padure mai rara. Dupa atitia ani, memoria naturii inca mai pastreaza amintirea funicularului:

Funicularul Schiel - Busteni 1010

Funicularul Schiel - Busteni 1110

La iesirea in golul alpin exista doua deblee si probabil un numar de fundatii de stilp. Pe acolo inca nu am ajuns dar urmeaza; sper sa nu treaca inca 7 ani Smile
Sus In jos
Continut sponsorizat





Funicularul Schiel - Busteni Empty
MesajSubiect: Re: Funicularul Schiel - Busteni   Funicularul Schiel - Busteni Icon_minitime

Sus In jos
 
Funicularul Schiel - Busteni
Sus 
Pagina 1 din 1
 Subiecte similare
-
» Filmari SMDS
» Buşteni (300)
» Utilaje CFR
» LOCOMOTIVE CLASA 40 (Vol. I)
» LOCOMOTIVA ELECTRICA DE ECARTAMENT INGUST BO-BO NR. 1524/1913 BUSTENI

Permisiunile acestui forum:Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum
Forumul pasionatilor de trenuri din România :: DIVERSE :: DISCUTII LIBERE-
Mergi direct la: