Aşteptari pentru sec XXI

lovekomotive a scris:

Acelasi lucru as vrea si pt sectia Bacau - Piatra Neamt - Bicaz. Sa nu uitam ca Piatra Neamt este "perla Moldovei" si va ramane, probabil unul din cele mai frumoase orase din tara, si unul din cele mai curate. Turismul s-a dezvoltat in ultimii ani in aceasta zona, urmeaza sa ia amploare in urmatorii ani. La capat de linie, Bicaz, se afla cel mai mare lac de acumulare artificial din Romania, si un impunator baraj, al doilea ca inaltime din tara dupa cel de la Vidraru. Apoi ca puncte de referinta in materie de turism, se numara Masivul Ceahlau, manastirile din zona (Agapia, Varatec, Neamt, Sihla, Secu, Sihastria, Petru Voda, Bistrita, si multe altele) de o mare valoarea istorica dar si spirituala. Nu e nevoie sa intru in detalii de ordin geografic si turistic, pt asta va puteti convinge si voi vizitand zona. Consider ca ar trebui electrificat tronsonul, pt ca se poate, nu exista bariere de ordin geografic care sa nu permita acest lucru, pe langa astea ar trebui refacuta calea de rulare, care e deja intr-un stadiu degradat, pe unele portiuni denivelarile aparute sunt chiar periculoase. O mare parte din gari ar trebui renovate, curatate. Ar fi multe de refacut, si de amenajat pe acest tronson. Cred ca cel mai bun lucru care s-ar putea realiza ar fi electrificarea ei, pt reducerea poluarii, mai ales ca de la Piatra Neamt spre Bicaz, zona devine una montana.

cum prea bine spune mai sus prietenul nostru,electrificarea liniei 509.eu cred ca de acum nu mai e posibil acest lucru fiindca nu mai e Ceausescu.cred ca daca mai traia Ceausescu inca vreo cativa ani si era la conducere linia pana cel tarziu in 2000 era electrificata si trenurile ar fi fost mai dese.si sa nu spun ca mute obiective ar fi, si daca s-ar mai prelungi un pic linia ar fi si lacul rosu un obiectiv frumos,adica ar fi mai putin de mers decat de la bicaz.ar mai fi o sansa cu linia 509 si nu numai.DOAR DACA VREUNUL DINTRE NOI AJUNGE SEF LA CFR SAU MINISTRU AL TRANSPORTURILOR,VISELE NOASTRE AR PUTEA DEVENI REALITATE,INSA PANA ATUNCI VOM CONTINUA SA INFLUENTAM PE CEI MAI MARI PRIN VISELE NOASTRE,POATE POATE S-OR INDURA SI DE CEEA CE NOUA NE PLACE.Toata stima!

deocamdata nu se mai fac electrificari la nicio cale ferata din romania cel putin asa spun sefii de la bucuresti compania sncfr infrastructura motivul este destul de simplu lipsa baniilor ei nu au bani pt motorina (cel putin la sectia simc timisoara unde lucru eu motorina vine cu portia ) daramite pt electrificare
utilajele le carpesc nu au bani pt piese noi iau de pe unul si pun pe altu

fratilor sunt bune si rele in Romania de exemplu sunt lucrari pe linia 501 intre ghimes si lunca de sus intre lunca de mijloc si lunca de sus se circula pe linie nou-nouta adevarat cu 65km/h dar totusi e cv si se vor reface toate podurile si podetele intre aceste statii dar nu stiu daca se vor termina anul asta dar dupa ce se vor termina lucrarile timpii de parcurs vor scadea considerabil insa sunt si lucruri rele apar tot mai multe restrictii pe magistrala 400 si pe altele

Mda...cam multe vreți...Totuși,puneti-va pofta in cui,deoarece NU o sa vedeți nimic din toate astea.Exact cum am văzut ca a spus chiar unul dintre forumisti pe-aici,liniile care vor rămâne vor fi doar magistralele cu 2 zerouri si câteva dintre liniile ce acoperă orașele cu minim 50-100.000 persoane.

P.S.:Nu răspunde dacă nu îți place ce am scris,doar vezi-ți de treaba pentru ca e părerea mea si nu o poți schimba,pentru ca corespunde adevărului.
Sănătate!

Un traseu aflat in proiect in anii 80 si care ar lega mult mai rapid zona Moldovei de Tulcea si Constanta decat actualul traseu prin Fetesti- anume proiectul liniei ferata Braila- Macin- Isaceea- Tulcea marfuri.
Cu ajutorul Google Earth si Wikimapia cel mai scurt traseu ar fi:
Traversarea Dunarii la Braila pe un pod mixt rutier si feroviar, situat in zona portului de cherestea, deoarece aici latimea Dunarii este cea mai mica- cca 500 m. Apoi linia ferata ar urma traseul (ferit si de inundatii): nord Smardan, nord Macin, cu o statie amplasata in partea de nord-est a orasului. Apoi o curba larga spre nord, traversarea "Culmea Pricopanului" (unde ar fi necesara probabil realizarea unui viaduct), apoi est Jijia, o curba larga spre est, apoi sud Vacareni, sud Luncavita. Apoi linia ar urma sa se apropie de sosea, pentru a trece intre Revarsarea si dealul asan, iar apoi realizata o statie in partea de vest a orasului Isaceea. De aici linia ar urma sa coboare spre sud (pentru a evita zona inundabila a lacurilor de la est de Isaceea) . Apoi la sud de aceste lacuri, sud Somova, pe langa cariera Somova si depozitul de bauxita de la Minieri (unde se poate amenaja o statie pentru deservirea acestor obiective industriale), apoi o curba larga spre nord, cu racordare la linia 804 printr-o bretea situata la capul Y a statiei Tulcea- Marfuri, pentru a permite accesul dinspre Braila atat spre Tulcea-Oras cat si spre zona industriala a orasului Tulcea, fara rebrusare in statia Tulcea-Oras.
Ar fi necesar de reabilitat cca 2,6 km de cale ferata existenta intre statia Braila- Ram. Brailita- portul de cherestea.
Si de construit de la 0 cca 1 km de cale simpla in judetul Braila (rampa de urcare pe pod), cca 500 m cale simpla pe podul peste Dunare, iar in judetul Tulcea cca 72 de km de cale simpla. In total cca 74 km de cale simpla, construita de la 0.
Si cel putin 3 statii noi- Macin, Isaceea si Somova.

Ar mai fi necesara si realizarea a 3 racorduri:

-un racord RAM. Promex- Ram. Brailita, in lungime de cca 2,6 km cale simpla, pentru a permite accesul din directia Tecuci-Galati in directia Tulcea-Marfuri, fara rebrusare in statia Braila;
-un racord pentru deservirea zonei industriale si a portului Macin, in lungime de 4,3 km cale simpla, care sa ocoleasca orasul Macin prin partea de est si sud
-un racord pentru deservirea portului Isaceea, in lungime de 3,3 km cale simpla, care sa traverseze orasul Isaceea prin partea de nord-vest.

Din aceasta linie Braila- Macin- Isaceea- Somova- Tulcea Marfuri, urma a se desprinde, de la statia Macin, o alta linie care sa asigure legatura directa a zonei Moldovei cu Constanta si Mangalia- anume linia Macin- Baia Dobrogei, in lungime de cca 76 km cale simpla, pe traseul: est lacul Sarat, vest lacul slatina, vest Greci, est dealul Kervant, est Cerna, est Mircea Voda, vest Atmagea, sud Ciucorova, sud Slava Rusa, Caugagia si racordare la capul Y a statiei Baia-Dobrogei (in zona fostului depou de linie ingusta), cu acces direct spre Medgidia.

In fine, tot in zona Dobrogei, o alta linie ferata- mult mai scurta dar si mult mai dificil de realizat- dar care ar lega direct Istambulul, partea de est a Bulgariei (cu porturile Burgas si Varna) de sudul Ucrainei- si portul Odessa. Anume linia Tulcea Oras- Ismail.
Intre statia Tulcea-Oras si extremitatea nord-vestica a santierului naval Tulcea se poate reabilita calea ferata industriala existenta, in lungime de 2,3 km. Din acele punct insa incepe greul, deoarece noua linie ar presupune traversarea unei zone inundabile, apoi un pod peste bratul Tulcea (pod cu o lungime estimata de cca 800 m. Apoi la est de "ceatalul Ismail", urmand aproximativ traseul soselei Tudor Vladimirescu- Ceatalghiol. Apoi, din nordul localitatii Ceatalghiol, linia ar parasi traseul soselei, indreptandu-se direct spre localitatea Plauru. Aici ar fi necesara realizarea unui alt pod feroviar peste bratul Chilia, in lungime de cca 400 m, pentru a trece in Basarabia, pentru a se racorda la linia ferata industriala ce deserveste portul Ismail.
Lungimea acestei linii Tulcea-Oras - Ismail ar fi de cca 22 km.

Linia de la Braila spre Tulcea chiar ar fi necesara, dar daca nu s-a facut "atunci" (la fel ca Sighisoara - Tg. Mures si altele) azi sau peste cativa ani nicio sansa. Nu vedeti ca domnii de sus - nici n-ar trebui sa le zicem domni da' ma rog - nu sunt in stare sa intretina niste linii care sunt deja construite...dar sa le faca ei de la 0...

Am un coleg la facultate din Izmail si mi-a spus ca in urma cu cativa ani au vrut sa faca un bac Tulcea - Izmail. Romanii ar fi amenajat ceva, dar ucrainienii nu s-au inteles, a mai fost ceva si cu UE si s-a ales praful in cele din urma de proiect. Acum saracul merge cu trenul pana la Galati, apoi merge pana la intrare in Moldova unde sta la ocazie (nu poti sa intri in Moldova pe jos!), dupa ce trece de vama merge pe jos 2 km, trece in Ucraina si apoi iar ocazie/pe jos pana la Reni, apoi autobuz pana la Izmail. Toata povestea asta pentru un amarat de bac.

Oricum o linie de cale ferata Tulcea - Izmail e cam SF. Ar trebui o colaborare foarte buna intre Romania si Ucraina, multi bani pentru 20-30 km si oricum la ce probleme are Ucraina acum numai de construit cai ferate nu-i mai arde. Un bac transfrontalier ar fi cea mai buna solutie.

Linia spre Ismail e fabulatie. Nu doar ca nu si-o permite Ucraina dar nici Romania, si mai e si inutila.

Am cautat traseul propus de la Macin spre Constanta, l-am gasit postat pe wikimapia, probabil tot de ldh80 insa daca ar fi realizat am citeva obiectii:
- linia ar trebui sa mearga de la Macin spre manastirea Izvorul Tamaduirii( nu sa ajunga la ea) si apoi sa undeva la baza Culmii Pricopanului pina la Greci, nicidecum sa se strecoare printre doua lacuri si sa ajunga la 1km de Greci. Ca doar ce este o discutie pe forum despre departarea de localitati a liniilor ferate.
- apoi Cerna si MIrcea Voda, de aici traseul propus e absolut gresit peste dealuri lasid localitatile tot fara linie si dind probabil dificultati de constructie.

de la Mircea Voda traseul ar trebui sa fie, Horia, Closca, Nicolae Balcescu, Turda, Mihai Bravu, Babadag.
pentru a nu intra pe 800 s-ar putea reconstrui la alate standarde linia pina la Sitorman si de acolo o linie pentru a se racorda in 804 undeva dupa Tirgusor Dobrogea, functie de relief.

Dar acestea sint doar discutii din lipsa de subiecte actuale. Nici podul de la Braila nici vreo linie noua de cale ferata nu vor fi construite in urmatorii 20 de ani in tara noastra.

Alte doua proiecte vizau in anii 80' realizarea a doua cai ferate noi:

-O linie Podgoriile Husului HM- Albita CFR- Leuseni CFM- Visterniceni, care urma a scurta considerabil distanta intre Bucuresti si Chisinau, evitand ocolul prin Iasi.
Traseul liniei cel mai scurt ar fi (un cu totul alt traseu decat cel al fostei linii ferate inguste Podgoriile Husului HM- Bucovat, care era foarte sinuos si mai lung): linia ar urma sa se desprinda din zona cap Y al fostei HM Podgoriile Husului, apoi curba destul de stransa spre dreapta, doua podete peste paraurile Sara si turbata, curba usoara la stanga, traversarea la nivel a DC Husi-Duda, iar apoi o linie destul de dreapta, sud Epureni, pasaj peste/pe sub viitoarea sosea de centura a orasului Husi, inca doua viaducte mai mici, linia urmand a trece intre satele Valea Grecului si Duda, nord Soparleni, apoi curba usoara la dreapta, traversarea la nivel a DN28 Albita-Iasi, iar apoi paralel si la nord de actuala vama rutiera Albita urma a fi amenajata statia Albita CFR. Distanta intre pasajul rutier cu drumul spre Iasi si locatia unui viitor pod feroviar peste Prut (tinand cont ca in perspectiva amenajarii raului Prut pentru navigatie, cursul raului va fi indreptat si modificat in zona respectiva) ar fi de cca 1 km. Deci o distanta suficienta pentru amenajarea unei statii de frontiera cu cca 6 linii. Statia Albita CFR va deservi si viitorul port Dranceni la prut. Apoi in Basarabia traseul liniei ar fi: o statie de frontiera Leuseni CFM (unde se pot amenaja si instalatii de translatie a vagoanelor, ori construita linia tot cu ecartament normal pana la Chisinau), traversarea drumului Leuseni-Chisinau, apoi vest Crasnomorscoe, nord Pervomaiscoe (evitand zona de alunecari de teren de la Leuseni), nord Lapusna, nord Sipoteni, nord Stolniceni, nord Vasieni, nord Nimoreni, nord Viile Bostancea, nord Dumbrava, intrarea in Chisinau in zona parcului "Pruncu", pod peste Bac, iar apoi din zona parcului "La Izvor" linia ar merge paralel cu linia ce vine dinspre Ungheni, pana la statia Visterniceni.
Lungimea acestei linii ar fi de 80 km (din care 16 km in Romania pana la Albita CFR, si 64 km in Basarabia), traseu propus prezentand avantajul de a fi si cat mai drept cu putinta, fara serpuiri sau rampe mari.

-Tot in anii 80' in cronologia "Judete patriei" din 1981 se mentiona ca se vor realiza doua noi linii ferate in judetul Vaslui:
-Linia Falciu- Falciu Nord HM (realizata)
-Si "linia Crasna-Husi se va prelungi pana la platforma industriala a orasului Husi"
Din capul Y al statiei Husi (cel infundat), linia urma a fi construita in prelungirea liniei 5, prin spargerea acelui zid de beton si realizarea unui tunel, in lungime de cca 250 m si in curba, care urma sa subtraverseze o zona de case si strada Saca. Apoi linia urma a trece pe langa Combinatul de vinificatie (unde urma a fi amenajat un "Post ajutor Miscare" pentru deservirea combinatului), apoi pasaj la nivel cu Drum Donea si strada Calarasi, podet peste paraul Ochi, apoi linia urma a merge intre paraul Ochi si Fundatura Viilor, pasaj la nivel cu strada Schit, iar apoi un alt "Post Ajutor miscare" pentru deservirea unei centrale termice. De aici linia urma a se indrepta spre sud, a subtraversa Dealul Motoc tot printr-un tunel, apoi podet peste paraul Draslavat, traversarea la nivel a DC Husi-Padureni, demolarea catorva case din cartierul "Plopeni", pasaj la nivel cu strada Locotenent Gavril Teodoru, si apoi pasaj la nivel cu strada A.I.Cuza, in dreptul "Petal SA". De aici linia urma a merge paralel cu strada A.I.Cuza (in aceasta zona urma a fi amenajata si o antestatie pentru "Petal"), iar in dreptul abatorului si a fostului SMA o ramura a liniei urma a merge in depozitele "Petal SA" (unde se gaseste si singura macara tip pod-rulant din Husi), iar alta ramura, traversand un alt podet, urma a ajunge la statia proiectata Husi-Sud, dupa cca 4 km .
Statia Husi-sud urma a fi amenajata paralel cu strada Gradinari.
De aici urmau a se desface 3 ramuri:
-una pentru deservirea ICIL, MAT, un depozit de legume-fructe si a sectiei de prelucrarea lemnului (cantemir SA)
-a doua urma a traversa soseaua Husi-Falciu in dreptul bazei de receptie a cerealelor, iar apoi amenajat o antestatie, pentru deservirea: Husana SA, Marsemar, Enache morarit, Moldotext, Filatura de bumbac, fabrica de conserve, sectia de vinificatie (vincon SA) si Tehnoutilaj.
-a treia ramura urma a trece pe langa cimitirul israilit, statia de epurare a apei si statia de asfalt, in perspectiva aceasta linie existand planuri sa fie prelungita pana la Falciu Nord HM.
Din pacate astazi toate unitatile industriale mentionate ori nu mai exista, ori functioneaza la o capacitate redusa.

Pana in 2020 calea ferata Oradea-Cheresig-Korosngyharasny-Gyoma sa devina functionala.

electrificarea: - magistrala 300 pe portiunea Baciu Triaj - Episcopia Bihor
-magistrala 400 pe portiunea Dej Calatori(Dej Triaj) -Satu Mare
- liniile 310 + 402 (Utvinisu Nou - Halmeu)

Daca e vorba de electrificat trebuie introduse si liniile:
-200 Brasov-Sibiu-Vintu de jos cu modificarea traseului pe relatia Sibiu-Apoldu , ceva mai direct .
-201 Piatra Olt-Podu Olt
-208 Sibiu-Copsa M
-405 Deda-Razboieni
-600 Faurei-Nicolina
-700 Bucuresti-Faurei
-701 Dambu-Slobozia
-802 Slobozia-Ciulnita
-901 Chitila-Craiova
-910 Piatra Olt-Caracal
-902 Chiajna-Giurgiu
-903 Videle-Giurgiu N
Plus cele amintite mai sus 400 Dej-Satu Mare ; 300 Cluj-Oradea ; 310 Arad-Oradea ; 402 Oradea-Satu Mare .

Tot la electrificari se mai pot adauga si cateva sectii secundare unde se poate elimina poluarea de la locomotivele/automotoarele diesel prin schimbarea acestora cu rame Desiro electic , gen 509 ; 511 ; 412 ; 804 ; si inca cateva , normal ca asta inseamna progres doar ca sigur nu va exista asa ceva nici peste 30 de ani , eventual atunci sa avem 50% din liniile de azi inchise si abandonate , totusi sper sa nu fie asa .

Karpaty a scris:

Daca e vorba de electrificat trebuie introduse si liniile:
-200 Brasov-Sibiu-Vintu de jos cu modificarea traseului pe relatia Sibiu-Apoldu , ceva mai direct .
-201 Piatra Olt-Podu Olt
-208 Sibiu-Copsa M
-405 Deda-Razboieni
-600 Faurei-Nicolina
-700 Bucuresti-Faurei
-701 Dambu-Slobozia
-802 Slobozia-Ciulnita
-901 Chitila-Craiova
-910 Piatra Olt-Caracal
-902 Chiajna-Giurgiu
-903 Videle-Giurgiu N
Plus cele amintite mai sus 400 Dej-Satu Mare ; 300 Cluj-Oradea ; 310 Arad-Oradea ; 402 Oradea-Satu Mare .

Tot la electrificari se mai pot adauga si cateva sectii secundare unde se poate elimina poluarea de la locomotivele/automotoarele diesel prin schimbarea acestora cu rame Desiro electic , gen 509 ; 511 ; 412 ; 804 ; si inca cateva , normal ca asta inseamna progres doar ca sigur nu va exista asa ceva nici peste 30 de ani , eventual atunci sa avem 50% din liniile de azi inchise si abandonate , totusi sper sa nu fie asa .

Ceea ce propui tu nu se va realiza niciodata, nici daca se va opri de tot hotia din CFR si nici daca toata populatia tarii va circula cu trenul de 2 ori pe zi...Gandeste-te ca n-am fost in stare sa terminam ce s-a inceput inainte de 1989, calea ferata functioneaza la limita de avarie, trenurile fac mai mult decat acum 30 de ani chiar pe portiuni reabilitate cu zeci de miliarde de lei si euro...Poate peste 20 de generatii cand se va schimba mentalitatea noastra de fiecare pentru el... dar atunci calea ferata va exista pe acest forum doar la rubrica AU FOST ODATA...9 MAGISTRALE!!!
Numai bine!!!