Mari inventatori romani in domeniul feroviar

Ca si in multe alte domenii (aviatie, fizica, chimie, telecomunicatii, constructii, etc),si in cel feroviar, Romania a avut inventatori, de renume mondial.
In fruntea lor se impune Anghel Saligny(la muzeul CFR exista un „colt memorial”, unde se afla biroul sau de lucru), care a realizat: podul de la Cernavoda, folosit si azi, silozurile din beton-armat, din porturile Braila si Galati, a proiectat si construit numeroase sosele si cai ferate (dintre care amintiesc: Targu Ocna- Adjud, Barlad- Vaslui, etc ), a realizat portul modern Constanta, tunelul din portul Constanta, cele 8 poduri metalice mari de pe linia Buzau-Focsani, etc.
De asemenea, amintesc si de: I. G. Duca (inginer, proiectant de sosele si cai ferate), Teodor Dragu (inginer; in 1887 inventeaza primul „injector rational”, pentru incalzirea cazanelor locomotivelor cu combustibil lichid-pacura), George Cosmovici (inginer; inventeaza cutia de ungere, in 1906, si pulverizatorul; ambele inventii se afla expuse la muzeul CFR), Sava Rogozea (inventeaza macazul nederaiabil ), Tache Brumarescu (inventeaza un sistem originar, de cuplare automata a vagoanelor), Elie Radu (inginer; 1853-10 octombrie 1931; studiaza, proiecteaza si construieste, el singur, 475 km de cale ferata, studiaza si proiecteaza 175 km, construiti de alti ingineri, participa la constructia unor linii importante, cum ar fi: Pitesti- Curtea de Arges, Targu Ocna- Palanca, Bacau- Piatra Neamt, Barlad- Galati, cu marele tunel de la Beresti, introduce sina de tip "greu”- 40-46 kg/ml, introduce „stilul romanesc”, la constructia garilor de pe linia Targu Ocna- Palanca, cum ar fi mica si cocheta gara Brusturoasa, etc), inginerul Mihail Ramniceanu (realizeaza linia de pe valea Oltului, elaboreaza „metoda romaneasca de constructie a tunelurilor in soluri argiloase,etc), fara ca lista sa fie epuizata.

Daca mai ai si altii, te rog sa mai postezi... mi se pare interesant subiectul... multumesc...

Eu zic ca aici intra si :

Nicolae Malaxa (n. 10/23 decembrie 1884, orașul Huși, județul Vaslui – d. 1965, New Jersey) a fost un inginer și întreprinzător român, unul din cei mai importanți ai României interbelice.
În anul 1923, construiește din temelii între anii 1923-1927 o uzină lângă Halta Titan. Patru ani mai târziu, industriașul român beneficiază de prevederile unei legi (publicată în Monitorul Oficial nr. 57/13.03.1927) prin care se încuraja dezvoltarea industriei naționale. Astfel, el încheie în același an un contract cu societatea Căile Ferate Române, pentru fabricarea unor locomotive de concepție proprie românească.
De asemenea Malaxa incepe programul de motorizare al CFR incepand fabricatia primelor automotoare avand ca baza vagoane de calatori pe 2 osii, urmeaza fabricarea automotoarelor seria 900 cu cutie metalica , a automotoarelor aerodinamice seria 750 si mandria uzinelor automotoarele seria 1000, cu aceste 2 serii (750 si 1000) a participat la 2 targuri internationale in anul 1937 la Belgrad(*750) și apoi în anul 1940 la Milano(*1000)

George (Gogu) Constantinescu (n. 4 octombrie 1881, Craiova, d. 11 decembrie 1965, Londra) a fost un om de știință și inginer român, deseori considerat a fi unul dintre cei mai importanți ingineri români.
A proiectat și construit Convertorul Gogu Constantinescu, prima cutie de viteze automată, pentru automobile și locomotive, fără ambreiaj și roți dințate, bazată pe efectul inerțial al maselor în mișcare.

Elie Radu

Din lucrarea “Oameni de stiinta si inventatori romani – Edmond Nicolau, I. M. Stefan – Editura Ion Creanga – Bucuresti 1987 am ales doua personalitati:
<< Un distins constructor – Elie Radu ( 1853 – 1931)
Elie Radu a vazut lumina zilei la Botosani in 1853. A urmat gimnaziul din orasul natal si apoi Academia Mihaileana din Iasi. Dupa absolvire, pleaca la Bruxelles, unde urmeaza Scoala Politehnica (1872 – 1877).
Tanarul inginer Radu, intors de la studii, a participat alaturi de Anghel Saligny, in cadrul Ministerului Lucrarilor Publice, la controlul modului in care se realiza calea ferata Ploiesti – Predeal, lucrare inginereasca inceputa in 1878 dar terminata mult mai tarziu. Contribuind direct la numeroase lucrari tehnice, in special la construirea unor linii ferate importante cum ar fi Pitesti – Curtea de Arges, Targu Ocna – Comanesti – Palanca, Galati – Barlad, linii ce includeau lucrari de mare tehnicitate, cu viaducte, poduri, tunele, etc.
El insusi a studiat, proiectat si construit nu mai putin de 475 km de cai ferate si a studiat si proiectat 175 km de linii ferate executate de alti ingineri. Studiile sale au permis introducerea unui nou tip de sina grea, care asigura o siguranta si o rapiditate sporita in circulatia acelor vremi.
In anul 1927 a fost ales membru de onoare al Academiei Romane.>>

Si
<< Un intemeitor al ingineriei romanesti – Anghel Saligny (1854 – 1925)
Nascut in comuna Serbanesti (judetul Galati) in conditiile dramatice ale unei mari inundatii, Anghel Saligny a urmat gimnaziul la Focsani si liceul la Potsdam, dupa care s-a inscris la Universitatea din Berlin – Charlottenburg, pe care a absolvit-o cu success, devenind inginer constructor la numai 20 de ani ( 1874). Intors in tara, intra ca inginer de la 1 ianuarie 1876 la Serviciul Poduri si Sosele. O lucrare importanta era construirea caii ferate Ploiesti – Predeal care urma sa deschida o legatura rapida intre capitala tarii si Brasov. Concesionarea acestei lucrari unei firme straine a necesitat desemnarea unor personae calificate din partea administratiei de stat care sa urmareasca executia.
Tinerilor ingineri Anghel Saligny si Elie Radu le-a revenit aceasta sarcina.
Ulterior, il gasim pe Anghel Saligny proiectand si construind podurile necesare pe linia Adjud – Targu Ocna, printre care si primele noastre poduri combinate de sosea si cale ferata , de asemenea pe linia Barlad – Vaslui.
Cel dintai mare pod proiectat de Saligny, pe cand avea numai 28 de ani, a fost cel de la Cosmesti, peste Siret, pod dublu de sosea si cale ferata de 430 de metri lungime, lucrare care l-a consacrat ca un remarcabil constructor de poduri.
Tot el a executat tunelul din valea Mostistei. Fara indoiala principala opera tehnica a lui Saligny este insa podul de peste Dunare de la Cernavoda, in cadrul marelui complex feroviar Fetesti – Cernavoda.
In anul 1894 a fost numit profesor de poduri la Scoala nationala de poduri si sosele. In 1897 a devenit membru titular al Academiei Romane, conducand apoi ca presedinte inaltul for in doua randuri.>>

In lucrarea – Scurta istorie a creatiei stiintifice si tehnice romanesti – de I. M. Stefanescu si Edmond Nicolau- editura Albatros – Bucuresti 1981, am gasit urmatoarele despre:
<< Dimitrie Frunza (cca 1830 – 1903), cu studii superioare la Scoala Nationala de Poduri si Sosele din Paris. Intr-o perioada cand la noi, realizarea liniilor ferate era incredintata unor firme concesionare straine, romanii avand cel mult sarcini de supraveghere a executiei si uneori de consolidare a portiunilor deteriorate, D. Frunza organizeaza si conduce executia cele dintai cai feroviare infaptuita de cadre tehnice romanesti, pe traseul Buzau - Marasesti ( 1 mai 1879 – 1 iunie 1881). Linia a fost realizata in conditii tehnice superioare cu o apreciabila economie fata de deviz si data in exploatare inainte de termenul prevazut – ceea ce a constituit o importanta demonstratie a capacitatii corpului tehnic roman.>>

<<Alaturi de A. Saligny si E. Radu, inginerul Gheorghe I. Duca (1847 – 1899) poate fi considerat drept cel de-al treilea ctitor al scolii romanesti de constructii.
Director general al Cailor Ferate Romane (1888 – 1895) a avut o remarcabila activitate de creatie in perfectionarea organizarii transportului feroviar, transformand un conglomerat de retele si linii disparate, purtand amprenta eterogena a constructorilor lor straini si romani intr-o administratie unitara, exploatata eficient si rational; in acest scop a infiintat Biroul de Studii si Cercetari al CFR. Aprecierea acestei organizari a facut ca la Congresul International Feroviar de la Londra sa I se incredinteze elaborarea principalului raport, privitor la administratia si conducerea tehnica a cailor ferate in Europa (1895).
Un merit de seama al sau a fost modernizarea in perioada directoratului sau, a Scolii Nationale de Poduri si Sosele, pe care a ridicat-o la nivelul celor mai bune institutii similare din Europa, aici formandu-se ingineri constructori de mare valoare ….
Unul din profesorii de baza ai acestei scoli din vechea generatie a fost Mihail Romniceanu (1852 – 1915), care a proiectat si construit 380 km de cai ferate si a colaborat la construirea altor 820 km.
Linia ferata de munte Ramnicu Valcea – Raul Vadului, construita in conditii de teren dificile, cu profilul adesea taiat in stanca, a constituit punctul culminant al artei constructive romanesti in materie de cai ferate pana la realizarea, dupa 1944 a liniilor Bumbesti – Livezeni si Salva –Viseu.
Este principalul creator al – Metodei romanesti de constructie a tunelurilor in pamanturi slabe – (argiloase), la care construirea zidariei incepe prin facerea radierului ca element de sprijin al viitoarei carapace.
Impreuna cu Alexandru Cottescu (1885 – 1936), director general intre 1908 – 1917, a montat la Buftea cea dintai instalatie de telecomanda centralizata a macazelor si semnalelor dintre statii de la noi, iar ulterior a condus lucrarile de dotare similara pentru alte 60 de statii, devenind astfel un precursor al automatizarii in tehnica romaneasca. >>

<< Descriere

Primul funicular din Romania
Literatura de specialitate din Romania, in marea ei majoritate, il aseaza pe Anghel Saligny pe cea mai inalta pozitie in galeria marilor constructori.
Cea mai cunoscuta opera a sa ramane constructia Podurilor Dunarene (1895), o legatura feroviara fireasca a Dobrogei cu caile ferate din Romania.
Anghel Saligny, Ioan Baiulescu si echipa lor de eminenti temerari constructori au lasat urmasilor poduri, dublari de linii, statii si linii de cale ferata, silozuri si docuri din beton armat.
Dar putini sunt cei care stiu ca Anghel Saligny este proiectantul si executantul primului funicular din Romania - "Teledinamicul de la Targu Ocna".
A fost o realizare de exceptie care a functionat numai 11 ani (1885 - 1896), funicularul fiind inlocuit de o linie de cale ferata industriala pentru transportul sarii de la magaziile salinei Targu Ocna la Halta CFR Salina.
In tot acest timp, "Teledinamicul" - sau "Americanul", asa cum il botezasera locuitorii - a transportat peste deal, zilnic, cam 10 vagoane de sare care nu erau putine pentru acele timpuri.
Caile Ferate de pe Valea Trotusului
Momentul cel mai important: 13 septembrie 1872
Societatea actionarilor CFR inaugureaza "Coloana vertebrala" a Cailor Ferate din Romania: Bucuresti - Ploiesti - Buzau - Galati si Barbosi - Tecuci - Marasesti - Adjud - Roman.
La Roman se face legatura cu linia de cale ferata Suceava - Roman (Pascani - Iasi si Veresti - Botosani), inaugurata la 15 decembrie 1869 de Concesiunea Offenheim - L.C.I.
Datorita bogatiei zacamantului de sare de la Targu Ocna, Austro-Ungaria si Romania sunt interesate sa construiasca o cale ferata transcarpatica prin pasul Ghimes - Palanca, pe Valea Trotusului, care sa faca legatura intre Transilvania si Moldova.
Rezultate:
* inaugurarea de MÁV, la 18 octombrie 1897, a caii ferate Ciceu - Ghimes Frontiera
* inaugurarea de catre Directia Generala CFR:
- la 28 septembrie 1884 a traficului de marfuri pe linia Adjud - Tg. Ocna. Linia este continuata in anul 1896 cu tronsonul Tg. Ocna - Halta Salina (cu linie industriala Halta Salina - Magaziile exploatarii de sare);
- la 27 noiembrie 1898, a liniei Halta Salina - Comanesti - Moinesti;
- la 6 aprilie 1899, a liniei Comanesti - Ghimes Frontiera si legaturii cu linia Ghimes Frontiera - Ciceu. ....>>

Sursa: http://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-15-2004/anghel-saligny-si-lucrarea-sa--mai-putin-cunoscuta-teledinamicul-de-la-tg-ocna_809.html

Theodor Dragu

https://2img.net/h/i397.photobucket.com/albums/pp51/dantm120/sanitar/PC237327.jpg

https://2img.net/h/i397.photobucket.com/albums/pp51/dantm120/sanitar/PC237328.jpg

https://2img.net/h/i397.photobucket.com/albums/pp51/dantm120/sanitar/PC237330.jpg

Salut!
Cred ca acest topic ar trebui mutat la capitolul-CFR -File de istorie -. ar fi mai apropiat de tema.
Desi stiam ca exista l-am cautat de cateva ori  :roll:  cand la Infrastructura cand la CFR file de istorie,pana l-am gasit.
Astept si parerea voastra.   

Cu stima ,
C-tin Filip

Subiectul a fost mutat,are mai mult radacini in istorie,decat in infrastructura.. infrastructura din acel topic se refera la cea curenta.