SZ-Slovenia

Au modernizat si ei o linie.

http://www.elok2016.si/en/

dan tm a scris:

Au modernizat si ei o linie.

http://www.elok2016.si/en/

De 160km/h si care duce la granita cu Ungaria(coridor Trieste). Si din nou sunt incantat de calitatea finisajelor, a se vedea lucrarile de arta, pana si panourile fonoabsorbante... Deci cam 4 mil E/km linie simpla.

Sa vedem cu cat scad timpii pe Budapesta - Ljubljana..
Oricum si ungurii au in plan lucrari de modernizare pe acest coridor

Ljubljana

Zona gării Ljubljana - foarte multe grafuri date peste tot, dar e curat pe jos și relativ sigur dacă nu te prinde noaptea pe-aici.




Ex-franțuzoaică; face serviciu la trenurile de marfă în Slovenia. Stătea așteptând ora de plecare din gara Ljubljana.



Vagoane 39-70 neclimatizate, așteptând manevra pentru a forma un IC către Serbia.




Vagon 20-70...



Un 59-80 (cușetă) sârbesc.



Și un 20-70 sârbesc climatizat.



Cimitir pentru rame electrice scoate din uz.



Și un mic vagon istoric...

Locomotive diesel în așteptare după peroanele gării Ljubljana.


Șobolan electric, care urma să plece ca tren suburban spre un orășel din zona metropolitană a Ljubljanei.



Boghiu motor


Boghiu purtător


Ăsta urma să meargă ceva mai mult, vreo oră și ceva până într-un orășel vecin.


Ca impresii generale:
1) gara este mult mai curată, îngrijită și sigură ca marea majoritate a gărilor din România (dacă nu cumva ca toate, excepție Galați unde au adus 6-7 polițiști care stau non stop în ea).
2) trenuri muuulte, multe rău; cam la fiecare 5 minute trecea ceva, marfă sau călători
3) nu prea se omoară cu mersul cadențat - aviz Dr2005
4) pe-afară, trenurile sunt pline de grafitti dar înăuntru sunt ok, și geamurile sunt curățate.
5) liniile din gară sunt praf, cam la fel de chinuite și exfoliate ca cele de la Făurei - Buzău, doar că în gara asta toate intrările se fac în abatere deci oricum nu contează, cu excepția IC-urilor sau trenurilor de viteză.

Dupa aproape 1 an de pauza la acest topic, a venit timpul pentru un update . Am fost acum 10 zile in Slovenia si am facut ceva poze prin Ljubljana. Nu am apucat sa vad chiar cat mi-am dorit, de aceea planuiesc sa ma reintorc curand.


Gara Centrala Ljubljana








Cateva Regio-uri












Marfa

Pacat ca trenul Ljubljana-Beograd si retur de noapte nu circula tot anul cum circula anul trecut, am vrut sa fac un drum in fosta Yugoslavie dar ma lovesc de lipsa acestui tren de noapte, circula doar acum in sezon, Iulia-August si in Septembrie dispare, nu am avut timpul necesar acum in sezon plus faptul ca trenurile Romania-Serbia au disparut apoi se adauga si legatura Beograd-Sofia de noapte care nici aia nu mai este, sa vin Beograd-Sofia-Bucuresti iar e anevoios ca seara din Sofia spre Romania nu este nimic, era bun Bulgaria Exp. chiar minunat dar nu mai este, nici ala de 23 Sofia-Budapesta care te aducea in Craiova nu mai e, foarte prost la legaturile feroviare prin Balcani.
Ar mai fi o varianta faina Bucuresti-Brusseles-Ljubljana cu avionul dar trebuie sa stai in Brusseles 23 de ore iar ca pret poti prinde ceva frumos, Brusseles-Ljubljana cu Wizz e 10 euro. Pe partea feroviara Budapesta-Zagreb au aparut oferte cu 10 euro, Zagreb-Ljublaja e 10 euro, Ljublaja-Rijeka 10 euro, deci nu e chiar mult dar lipsesc legaturile. Nu mai zic ca Zagreb-Sarajevo a disparut, sa ajungi in Bosnia e aproape imposibil.

Karpaty, din pacate pe aceste rute transportul feroviar nu mai poate tine piept celui rutier. Am stat vreo 2 ore in fata garii din Ljubljana ca sa astept autocarul care venea de la Zagreb si trebuia sa ma duca in Frankfurt si am vazut autocare gen Beograd-Ljubljana, Niš-Ljubljana, Saravejo-Ljubljana -(Italia), Sofia-Ljubljana-(Italia) + multe alte combinatii gen Zagreb-Roma etc. Din pacate lumea a plecat de la tren pe aceste rute si nici cu oferte nu cred ca ii mai poti aduce cumva inapoi. Am calatorit pe intern in Slovenia cu EC Frankfurt-Zagreb, dar majoritatea calatorilor erau cu InterRail, adica clienti ocazionali. Concurenta transportului rutier a devenit foarte foarte ridicata.

Diesel pentru manevre




Electrice pentru marfa






Desiro electrice pentru trenuri Regio










EC 212 ``MIMARA`` Zagreb-Ljubljana-Villach-Frankfurt am Main HBF




Bled Jesero (cea mai apropiata gara de lacul Bled) + Regio Jesenice-Nova Gorica (recomand linia asta cap-coada, se numeste Bohinj Railway - Transalpina si este o linie foarte frumoasa, plina de tunele si viaducte: https://en.wikipedia.org/wiki/Bohinj_Railway )

~ultima parte~

Continuam cu poze din Bled si Ljubljana.
Se circula decent, frecventa trenurilor este destul de buna, avand in vedere ca este o tara foarte mica, trenurile sunt foarte curate, la fel si garile, plus toata lumea, inclusiv personalul de tren foarte foarte amabila.


Bled










ICS Pendolino Ljubljana-Maribor










Bilete: 1. Ljubljana-Bled Jesero / 2. Bled Jesero-Ljubljana + supliment pentru EC

Se va relua legatura feroviara de pasageri cu Italia.

http://railcolornews.com/2018/09/06/si-etr-563-for-friuli-venezia-guilia-in-slovenia/

Compania Slovenske Železnice a fost înființată în 1991, după ce Slovenia și-a proclamat independența față de Iugoslavia. Sediul este în capitala țării, Ljubljana.
Lungimea totală a căilor ferate din Slovenia este de 1229 km, din care 331 de km de linie dublă și 503 electrificată. Spre deosebire de celelalte țări ale fostei Iugoslavii, Slovenia utilizează sistemul de alimentare în 3 kV CC întâlnit în Italia, preferat deoarece deja fusese instalat de italieni pe linia Sežana-Pivka-Ilirska Bistrica-Šapjane. Preluând semnalizarea italiană (la începuturi), slovenii circulă pe firul din stânga al căii duble deși, după ce au devenit parte a Iugoslaviei, semnalizarea nouă s-a instalat pe partea dreaptă a căii ferate.
Aflată la intersecția coridoarelor V și X Pan-Europene, Ljubljana este inima sistemului feroviar sloven. Micul oraș, cu o populație de doar 300.000 de locuitori, este tranzitat de sute de trenuri în fiecare zi. Sistemul lor feroviar este deosebit de performant, deși încă este primitiv din punct de vedere al semnalizării (se folosește BLAS pe majoritatea liniilor duble) și ne arată cum ar fi putut arăta calea noastră ferată dacă-i păsa cuiva de ea.
Volumul de trafic este pur și simplu ridicol. Norocul a făcut că blocul în care am stat se afla la câteva sute de m de calea ferată Ljubljana - Zidani Most, așa că am putut vedea trenurile trecând printre case, hale și alte blocuri. Uneori trecea câte un marfar la fiecare 3-4 minute, iar trenurile de călători sunt extrem de dese, în special cele Regio. În Ljubljana, pleacă și sosesc cam 20-30 de trenuri de călători pe oră, stația fiind tranzitată și de numeroase trenuri de marfă. Deși au o populație totală mai mică decât cea a Bucureștiului, la nivel național circulă zilnic sute de trenuri de pasageri.
Legăturile internaționale sunt bine dezvoltate. Există trenuri către Zurich, Viena, Praga, Budapesta, Belgrad, Zagreb, Rijeka și multe alte destinații, care oferă condiții ireproșabile, punctualitate și prețuri ridicole pentru cât sunt de bune.

Exteriorul unui vagon compartimentat seria 20-70 din compunerea trenului MV 246 Budapesta - Ljubljana





Interiorul unui compartiment sloven. Așa ar putea să arate și vagoanele de lung parcurs de la noi. Mai avem de visat. Fotoliile comode sunt și reglabile, la fel și tetierele, încălzirea funcționa perfect, la fel și termostatul (termostat funcțional la CFR n-am prins în ultimii 4 ani), iar culorile creează o atmosferă plăcută, agreabilă. Tapițerie curată lună, fără pete, doar tocită parțial. Culorile sunt alese perfect; în plus, pe culoar, sunt colanțate scene din meciurile de fotbal ale unei echipe slovene. Budele sunt cu descărcare între șine, dar sunt impecabile și nici nu miroase urât în ele.


















În Slovenia, se circulă pe firul din stânga al căii duble. În imaginile următoare, se observă și discul verde ce semnifică sfârșitul unei limitări temporare de viteză. La ei, nu există limitări permanente pentru că vitezele stabilite nu sunt constante între 2 stații, variind în funcție de profilul liniei. Vitezele stabilite sunt anunțate mecanicului prin indicatoare speciale; există 3 viteze stabilite: una pentru ramele cu cutie înclinabilă, una pentru trenurile de călători cu cutie fixă și una pentru marfare. Viteza maximă este de 120 km/h. Nici nu ar avea rost să investească sumele colosale necesare pentru a o crește, din motive demografice.