Numarul mesajelor : 1223 Varsta : 67 Localizare : Pascani( IS) Reputatie : 6600 Data de inscriere : 21/02/2010
Subiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare Mier 11 Apr 2018, 00:02
Seria filatelică -Literatură şi film
Al paisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului. În fundalul timbrului, afişul filmului - Iron horse. În partea stângă numele ţării emitente – Republique de Guinee.
Le Cheval de fer (The Iron horse) este un film de John Ford, lansat în 1924.
Synopsis
Filmul urmăreşte construirea căii ferate transcontinentale şi răzbunarea lui Davy Brandon al cărui tată a fost ucis de indieni: Davy Brandon, copil, îndrăgostit de frumoasă micuţă Miriam Marsh, sub privirea tandră a tânărului Abraham Lincoln. Tatăl lui Brandon, un vizionar al drumului de fier, caută – şi găseşte – o trecătoare montană accesibilă, care ar permite o mulţime de economii pentru construcţia căii ferate. Dar el este surprins de indieni şi ucis de unul din ei. Davy care era ascuns, a văzut că indianul care i-a ucis tatăl, are doar două degete la mâna dreaptă. Timpul trece, Abraham Lincoln, acum preşedinte al Statelor Unite ale Americii, relansează construcţia căii ferate, în ciuda războiului civil. Ajunsă în zona trecătorii descoperită de tatăl lui Davy, echipa Union Pacific-ului, cea care a construit calea ferată de la Omaha spre Vest – condusă de Thomas Mars, tatăl lui Miriam – cauta tocmai pasajul care va economisi resursele umane şi materiale ale companiei. Acesta este momentul în care Davy, care a crescut între timp, apare şi-şi oferă serviciile lui Marsh, pentru a continua lucrarea tatălui său.
Peter Jesson, inginer şi logodnicul lui Miriam, este însărcinat cu descoperirea pasajului. Davy, care îşi aminteşte cuvintele tatălui său, se oferă să-l ajute pe inginer. Este momentul când un tip dubios Deroux, care-şi ţine mâna dreaptă permanent îm buzunar (şi nu şi-o scoate nici măcar să salute),îl contactează pe Jesson – prin Ruby – şi îl convinge să capoteze proiectul. Davy se află împreună cu Jesson în trecătoare şi în timp ce el coboară în rapel, Jesson taie coarda, determinând căderea lui Davy în prăpastie. Din fericire, un copac îi amortizează căderea.
Jesson revine pe şantierul căii ferate şi anunţă moartea lui Davy. Miriam este nefericită. Lucrările continuă. Supravieţuind Davy îşi dă seama că traseul căii ferate nu ţine seama de trecătoarea descoperită. Îl acuză pe Jesson de minciună, explicându-i lui Marsh că pasajul există şi că ei trebuie să-l folosească.
Deroux, îngrijorat de întoarcerea lui Davy i-a cerut lui Jesson să-l omoare. Miriam îi cere lui Davy să nu lupte cu Jesson. În ciuda promisiunii şi după tentativa de omor a lui Jesson asupra lui, Davy în cele din urmă se bate cu Jesson şi îl elimină. Miriam dezamăgită de nerespectarea promisiunii lui Davy, se îndepărtează de el.
Lucrările continuă prin „pasajul Brandon”, dar sunt atacaţi de indienii care l-au avut ca şef pe Deroux. Acesta a fost recunoscut de şeful indienilor, arătându-şi mâna dreaptă care nu avea decât două degete.
Şantierul – izolat – este atacat şi Davy pleacă să caute întăriri. Odată ajuns cu ajutoarele, indienii au fost învinşi dar un lunetist îl ucide pe Ruby, Trăgătorul, reperat este atacat de Davy.
Acesta este Deroux şi când Davy îl atacă, îşi dă seama că este ucigaşul tatălui său. Urmează o luptă pe viaţă şi pe moarte la finalul căreia, Deroux este ucis. Calea ferată a vestului este salvată.
Cum Miriam este departe de el, Davy se alătură companiei Central Pacific, care construieşte calea ferată de la Sacramento spre est. El munceşte alături de muncitorii chinezi foarte numeroşi.
La 10 mai 1869, are loc joncţiunea dintre cele două linii. După baterea pironului de aur, cele două linii se transformă în una, Davy o regăseşte pe Miriam care îl întîmpină cu bucurie.
Fişa tehnică
Titlul original : The Iron Horse Titlul francez : Le Cheval de fer Realizator : John Ford, asistent : Edward O'Fearna Scenariul : Charles Kenyon după o povestire de Charles Kenyon et John Russel Direcţia artistică : Frank Hotaling, James Basevi Imaginea : George Schneiderman, Burnett Guffey Muzica : Erno Rapee Producţia : William Fox Societatea de producţie : Fox Film Corporation Societatea de distribuţie : Fox Film Corporation Ţara de origine : Statele Unite Limba : engleză Format : Alb -negru - 35 mm - 1,37:1 - Mut Genul : western Durata : 11 bobines Date lansării : Statele Unite : 28 august 1924 (premiera la New York)
Distribuţia
George O'Brien : Davy Brandon Madge Bellamy : Miriam Marsh Charles Edward Bull : Abraham Lincoln William Walling : Thomas Marsh Fred Kohler : Deroux Cyril Chadwick : Peter Jesson Gladys Hulette : Ruby James Marcus : judecătorul Haller Francis Gary Powers : sergentul Slattery J. Farrell MacDonald : caporalul Casey James Welch : Schultz, un soldat Jack O'Brien : Dinny Colin Chase : Tony Walter Rogers : Général Dodge George Waggner : Colonel Cody "Buffalo Bill" Jack Padjan : Wild Bill Hickok Charles O'Malley : Major North Charles Newton : Collis P. Huntington Delbert Mann : Charles Crocker .................................................... În jurul filmului
Titlurile de producţie : The Transcontinental Railroad. The Iron Trail Producţia nu a drămuit resursele: 3000 de lucrători feroviari, 1000 de chinezi, 800 de indieni. 1000 de cai şi 10 000 de bovine, cele două locomotive originale din 1869, autenticele Derringer de la Wild Bill Hickok, au fost puse la dispoziţia lui Ford. Echipa de filmare şi figuranţii au fost găzduiţi de trenul circului A.G. Barnes. Condiţiile climatice au fost foarte dificile. Filmul este cel mai important pentru turnarea exterioarelor, realizate în apropiere de Reno. Filmul este replica lui Fox, la filmul intitulat Caravana spre vest (The Covered Wagon) realizat de Paramount Pictures lansat în 1923. Cecil B. DeMille va adapta acelaşi subiect în Pacific Express (Union Pacific) în 1939. Pentru prima oară a fost folosită o groapă pentru a amplasa camerele, peste care au trecut animalele dezlănţuite. Clark Gable a avut o scurtă apariţie în acest film. Locomotivele utilizate în scena istorică a joncţiunii celor două linii la Promontory Summit, sunt locomotivele care erau în serviciu la ceremonia din 10 mai 1869.
Numarul mesajelor : 1223 Varsta : 67 Localizare : Pascani( IS) Reputatie : 6600 Data de inscriere : 21/02/2010
Subiect: Re: Timbre si Plicuri aniversare Mier 18 Apr 2018, 23:12
Seria filatelică -Literatură şi film
Al cincisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului, În fundalul timbrului, afişul filmului - Les voleurs de trains. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.
Blocul de 6 timbre din care face parte – stânga sus
Afişul filmului
Hoţii de trenuri (filmul)
Hoţii de trenuri (The Train Robbers) este un film american realizat de Burt Kennedy, lansat în 1973.
Synopsis
Doamna Lowe vrea să recupereze jumătate de milion de dolari în aur pe care soţul ei i-a furat într-un atac de tren şi să-l întoarcă proprietarului, compania feroviară. Lane, atras de recompensa de 50 000 dolari, o ajută împreună cu vechii săi prieteni, în timp ce complicii defunctului soţ, încearcă de asemenea să pună mâna pe aur. Ambele echipe sunt urmărite de agentul Pinkerton.
Fişa tehnică
Titlul : Les Voleurs de trains (Hoţii de trenuri) Titlul original : The Train Robbers Realizator : Burt Kennedy Scenariul : Burt Kennedy Producător : Michael Wayne Musica : Dominic Frontiere Imaginea : William H. Clothier Montajul : Frank Santillo Director artistic : Alfred Sweeney Decoruri de platou : Ray Moyer Ţara de origine : Statele Unite Format : Color - 2,35:1 - Mono - 35 mm Genul : western Durata : 92 minutes Data premierii : 7 februarie 1973
Distribuţia
John Wayne (VF : Raymond Loyer) : Lane Ann-Margret (VF : Jeanine Freson) : D.na. Lowe Rod Taylor (VF : Jacques Deschamps) : Grady Ben Johnson (VF : Nicolas Vogel) : Jesse Christopher George (VF : Roger Rudel) : Calhoun Bobby Vinton : Ben Young Jerry Gatlin (VF : Claude Joseph) : Sam Turner Ricardo Montalbán (VF : Jean-Louis Jemma) : Agentul Pinkerton
Al şaisprezecelea timbru prezentat, identificat după afiş. În prim plan apare locomotiva cu abur folosită la realizarea filmului, În fundalul timbrului, afişul filmului-Last Train from Gun Hill. În partea stângă numele Ţării emitente – Republique de Guinee.
Blocul de 6 timbre din care face parte – mijloc sus
Afis –Ultimul tren din Gun Hill
Ultimul tren din Gun Hill (film)
Ultimul tren din Gun Hill (Last Train From Gun Hill) este un western american realizat de John Sturges, lansat în 1959.
Synopsis
O tânără indiană este ucisă sub ochii fiului său de doi bărbaţi, Rick şi Lewis, care au încercat s-o violeze. Înainte de a muri, ea a avut timp să-l lovească cu cravaşa peste faţă pe unul din agresori.Această indiană era soţia şerifului Matt Morgan (Kirk Douglas) care jură să-i găsească pe vinovaţi, despre care fiul său i-a furnizat semnalmentele. Matt are şi şeaua unuia din cei doi pe care este inscrisă iniţiala numelui CB - Craig Belden (Anthony Quinn), un vechi preieten căruia i-a salvat odată viaţa şi pe care nu l-a mai văzut de mult timp. Acesta a devenit un fermier foarte bogat, care dispunea de tot ce voia în micul orăşel aflat sub controlul său şi unde totul îi aparţinea: hotelul, restaurantul, jocurile de noroc şi chiar şi şeriful. Crezând că vinovaţii sunt din rândul angajaţilor lui Craig, Matt decide să meargă ca să-l vadă. În tren,el este abordat de Linda. Aceasta este amanta lui Craig, care se reîntoarce de la spital după o internare de zece zile după ce a fost bătută de Craig, instigat de fiul său. Recunoscând şeua şi Matt devenindu-i simpatic, îl avertizează că dacă nu vrea să aibă neplăceri ar trebui să renunţe la întâlnire. ........................................................................................................... La sosirea trenului în gară, oamenii lui Craig au venit s-o caute pe Linda, care refuză să-i urmeze, spunând că preferă să rămână la hotel. Beero, omul lui Craig îl vede pe Matt cu şeaua. Cei doi bărbaţi îl privesc insistent dar Mat îi spune lui Beero că-i va aduce şeua lui Craig. Beero galopează la fermă, avertizând-ul pe Craig că un străin cu şeaua lui va veni să-l vadă. Craig se aştepta să întâlnească un hoţ mărunt care încearcă să facă ceva bani aducându-i şeaua furată şi se pregăteşte să-l întâmpine dar este surprins că acesta este vechiul său prieten Matt care devenise şerif. Craig înţelege imediat că autorul morţii soţiei lui Matt este fiul său. El se comportă urât încât Matt înţelege imediat motivul şi vrea să plece. Craig refuză să-l predea pe Rick lui Matt şi cei doi bărbaţi se despart supăraţi. Acesta este sfârşitul prieteniei lor. Următorul tren părăseşte oraşul peste şase ore, aşa că Matt are doar câteva ore la dispoziţie pentru a pune mâna pe asasini şi să plece cu prizonierii. ............................................................................................................... Între timp, Lewis, tovarăşul lui Rick, pune foc hotelului, pentru a-l face pe Matt să iasă. Acesta iese, ţinând puşca sub bărbia lui Rick. Matt şi Rick traversează în cabrioletă orăşelul, pentru a ajunge la gară. De-a lungul drumului, Lewis trage în Matt dar ratează ucigându-l pe Rick iar Matt îl doboară pe Lewis. Rick şi Lewis sunt morţi. Matt desface cătuşele lui Rick, acum inutile. Craig, nebun de durere şi furie, aleargă spre tren şi-l provoacă pe Matt, care-l doboară şi pe el. Murind , Craig îi recomandă lui Matt să-şi crească bine fiul. După o ultimă privire spre Matt, Linda părăseşte singură orăşelul unde nimic nu va mai fi niciodată ca înainte.
Fişa tehnică
Titlul original : Last Train From Gun Hill Titlul francez : Le Dernier Train de Gun Hill Realizator : John Sturges Scenariul : James Poe, după o povestire de Les Crutchfield Producţia : Hal B. Wallis Societatea de producţie : Bryna Productions Muzica : Dimitri Tiomkin Imaginea : Charles Lang Direcţia artistică : Hal Pereira şi Walter H. Tyler Decoruri de platou : Sam Comer şi Ray Moyer Costume : Edith Head Director casting : Edward R. Morse Montajul : Warren Low Genul : western Ţara de origine : États-Unis Color Durata : 94 minute Data lansării: Statele Unite: 29 iulie 1959
Distribuţia
Kirk Douglas (VF : Roger Rudel) : Matt Morgan Anthony Quinn (VF : Jean Clarieux) : Craig Belden Carolyn Jones (VF : Jacqueline Porel) : Linda Earl Holliman (VF : Serge Lhorca) : Rick Belden Brad Dexter (VF : Jean Violette) : Beero, contramaistru Brian G. Hutton : Lewis, prietenul lui Rick (Lee Smithers en VO) Val Avery (VF : Serge Sauvion) : Steve, barman la Horseshoe Walter Sande (VF : Louis Arbessier) : şerif în Gun Hill Dabbs Greer : Andy Henry Wills : Jake Sid Tomack : Roomer John R. Anderson (VF : Jacques Berthier) : vânzător la Horseshoe Mara Lynn (VF : Mony Dalmčs) : Minnie, fata de la saloon Frank Hagney (VF : Jean-Henri Chambois) : omul care aşteaptă la Horseshoe Ricky William Kelman (VF : Linette Lemercier) : un băiat Mark Roberts : Conductorul trenului Ziva Rodann (VF : N.Delmas) Bing Russell Lars Henderson
Acasa 
Căutare 
Conectare 
Înregistrare 
Mier 11 Apr 2018, 00:02