- ldh80 a scris:
- Sunt doua situatii distincte
-BLA simplificat sau dependenta intre statii. Se intalneste in acele situatii in care, din cauza distantei mici intre doua statii succesive, nu s-au mai montat semnale prevestitoare.
In acest caz semnalul de iesire a unei statii face si functia de semnal prevestitor a statiei urmatoare.
Exemple de asemenea situatii- Iasi-Nicolina, Nicolina- Socola, Suceava- Suceava Nord, Vaslui- Munteni, etc.
-BLAS , adica bloc semi-automat.
In acest caz exista semnale prevestitoare intre doua statii succesive, dar nu exista semnale de trecere BLA.
Un tren nu poate fi expediat din prima statie spre urmatoarea statie, daca trenul expediat anterior nu a ajuns in statia urmatoare.
Spre deosebire de sistemul intelegerii telefonice a caii libere, sectiunea dintre doua statii este controlata electric de pe luminoschema uneia din statii, asfel incat (daca aceasta sectiune nu apare ca libera pe luminoschema), un tren nu poate fi expediat spre statia vecina (semnalul de iesire nu poate fi pus pe liber daca sectiunea dintre aceea statie si statia urmatoare apare ca ocupata pe luminoschema).
In plus, in cazul sectiilor echipate cu sistem BLAS, semnalele prevestitoare sunt prevazute cu 3+1 locasuri pentru becuri, insa nu sunt montate si utilizate decat doua becuri (galben/galben-clipitor si verde).
Desi capacitatea de circulatie a sectiei respective este acceiasi in cazul BLAS ca si in cazul sistemului intelegerii telefonice a caii libere, avantajul sistemul BLAS consta intr-o mai mare siguranta a circulatiei, eliminând posibilitatea erorilor umane a impiegatilor de miscare, care in sistemul intelegerii telefonice a caii libere pot fi mai greu prevenite.
Exemple de sectii cu sistem BLAS- Crasna- Munteni, etc.
Vaslui- Munteni este BLA banalizat , are doar doua sectoare e bloc, si un singur semnal de trecere BLA, care face si functie de prevestitor,pentru ambeel sensuri de mers .
Controlul caii libere se face probabil pe tip 1,2 sau 3 AD ..! avantajul este cel relevat ,insa dezavantajul consta in a circula cu 20km/h o bucatica buna,la cale libera cand pica tot !
BLAS poate sau nu, avea prevestitor( desi nu cred ca are neaparat ) si daca exista , are reperul aferent montat pe semnalul prevestitor , banuiesc reperul de culoare alba , plus reperul de prevestitor pe BLA, ca si semnalele prevestitoare si cu rol de inscriere pe BLA ,deci 3 (+1 Av sau rezerva) si se folosesc toate trei; " eu personal nu stiu sa existe implementat undeva sistemul" , insa certitudinea ca exista in mod cert dependenta cu excludere intre cele doua statii, elimina ipoteza ca ar exista ceva mai mult decat posibilitatea ca sa exista urmatoarele elemente identificatoare :
-posibilitatea efectuarii de parcursuri de expediere/trecere pe stanga ( pe intelegere telefonica/cale libera nu se poate efectua trecerea spre firul din stanga caii duble, , si nu cred ca se poate pune pe liber semnalul spre alta directie decat cea normala aferenta directiei si sensului de mers,firului normal de circulatie , se circula cu O.C. ,la cale libera, pe falsa !,alte conditii ,etc)
- pe toate semnalele de iesire va exista ,indicator de iesire pe firul din stanga caii duble;
- toate semnalele de iesire vor avea toate combinatiile de indicatii posibile ;
-in dreptul semnalului de intrare de contra , va exista indicatorul "semnalul este pe partea stanga a caii duble" ;
Criteriul distantei intre doua puncte de sectionare nu este neaparat o conditie pentru acest sistem,desi el se aplica de obicei in complexe feroviare gen Ploiesti, Iasi,Suceava ,Pascani,Adjud ,Marasesti, Tecuci, Buzau Brasov ,si altele , adica cam tot ce are ramificatii in si din centre mari ,precum si ramificatii in si din linie curenta, tip Sarata Monteoru,( aflat pe BLA banalizat pe firul 2 ,dar cu dependenta intre Buzau si Ulmeni hm ).
Existenta acestora va denota in mod clar ca sectia este BLAS in sensul pur al cuvantului, altfel este sectie pe care se circula la cale libera.
BLAS- bloc de linie simlificat
BLSAR-bloc de linie semiautomat cu relee, si iata ce scrie la carte,adica Instr 351/1988 :
5.2.1. Blocul de linie automat
Art. 80. Toate semnalele luminoase ale blocului de linie automat trebuie să treacă în mod automat pe oprire la intrarea
trenului pe sectoarele de bloc pe care le acoperă, precum şi în cazul întreruperii funcţionării circuitelor de cale ale
acestor sectoare.
La arderea unui bec de la o indicaţie permisivă semnalul trebuie să treacă automat pe o indicaţie mai restrictivă.
În cazul efectuării unei comenzi, nu trebuie să existe tensiuni perturbatoare la releele care sunt în stare normală
atrase şi se dezexcită la efectuarea comenzilor. Aceeaşi prevedere se aplică şi releelor care au stare normală atrasă şi se
dezexcită prin schimbarea stării elementelor pe care le controlează (repetitoare ale secţiunilor izolate, releu de zăvorâre
de sens, relee directoare, relee de comandă a prevestitoarelor şi releelor de comandă a barierelor).
Art. 81. Staţiile situate pe secţii înzestrate cu bloc de linie automat trebuie să fie prevăzute cu instalaţii care:
a) să nu permită punerea pe “liber” a semnalului de intrare pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupată;
b) să asigure la aparatul de comandă controlul ocupării liniilor şi macazurilor, precum şi controlul executării
parcursurilor.
Se admite lipsa acestor instalaţii cu aprobarea conducerii departamentului căilor ferate pentru fiecare caz în
parte, numai în staţiile care nu sunt înzestrate cu instalaţii de centralizare electrodinamică.
Art. 82. Blocul de linie automat trebuie să fie completat cu instalaţii pentru controlul automat al vitezei trenurilor şi
autostop.
Art. 83. Liniile curente care converg spre staţiile prevăzute cu centralizare electrodinamică a macazurilor şi semnalelor,
trebuie să fie echipate, de regulă, cu instalaţii de bloc de linie automat.
În acest caz în staţiile alăturate staţiei centralizate electrodinamic se prevăd:
- semnale de ieşire luminoase sau mecanice spre staţia centralizată electrodinamic, care trebuie să treacă
automat pe oprire la depăşirea lor de către tren;
- semnale luminoase de înscriere pe bloc (în situaţia când staţia este prevăzută cu semnale mecanice de ieşire).
Trecerea pe oprire a semnalului luminos de înscriere pe bloc trebuie să conducă la căderea automată pe oprire a
semnalului mecanic de ieşire;
- semnale luminoase de intrare puse în dependenţă cu semnalele de ieşire din capătul opus al staţiei, care
trebuie să treacă automat pe oprire la depăşirea lor de către tren.
5.2.2. Blocul de linie automat simplificat (B.L.A.S.)
Art. 84. Blocul de linie automat simplificat trebuie să îndeplinească toate condiţiile blocului de linie automat, cu
excepţia posibilităţii de expedieri succesive a mai multor trenuri la interval de sector de bloc de la staţia expeditoare spre
staţia primitoare, neavând semnale intermediare
5.2.3. Blocul de linie semiautomat cu relee (B.L.S.A.R.)
Art. 85. Blocul de linie semiautomat cu relee trebuie să îndeplinească condiţiile de la art.78 şi 79. În afară de acestea,
blocul de linie semiautomat cu relee trebuie să mai îndeplinească următoarele condiţii:
a) în stare normală când pe distanţa dintre două staţii vecine nu se află nici un tren, trebuie să permită circulaţia
trenurilor în orice sens, cu condiţia primirii consimţământului prin bloc de la staţia primitoare;
b) după primirea consimţământului pentru circulaţia într-un anumit sens, trebuie să fie exclusă posibilitatea
expedierilor din sens contrar;
c) după depăşirea de către tren a semnalului de ieşire, staţia care a expediat trenul să nu mai poată expedia un al
doilea tren în acelaşi sens de mers înainte de primirea reavizului de sosire de la staţia primitoare şi înainte de primirea
unui nou consimţământ de expediere;
d) sensul de orientare al blocului să nu se poată schimba în timpul ocupării distanţei de circulaţie de către un
tren;
e) staţia primitoare să poată da reavizul de sosire numai după punerea semnalului de intrare pe oprire şi după ce
trenul a depăşit dispozitivele de control ale primirii trenului în staţie;
f) dacă s-a executat comanda de expediere şi trenul nu mai circulă, staţia care urmează să primească trenul să
poată aduce în stare normală instalaţia numai după:
- apăsarea butonului de despiedicare artificială, care este normal plumbuit,
- punerea semnalului de intrare pe oprire,
- darea reavizului de sosire.
g) semnalele de ieşire de la liniile introduse în bloc să treacă automat pe oprire la depăşirea lor de către tren,
indiferent dacă sunt mecanice sau luminoase;
h) consimţământul de expediere să poată fi anulat de oricare din staţiile vecine, dacă trenul nu mai circulă;
I) în staţiile vecine de pe distanţa dotată cu B.L.S.A.R. se semnalizează:
optic
- primirea şi darea consimţământului de expediere,
- primirea şi darea avizului de plecare,
- permiterea punerii pe liber a semnalului de ieşire,
- necesitatea dării reavizului de sosire.
acustic
- necesitatea dării reavizului de sosire,
- primirea consimţământului (de scurtă durată).
j) dacă trenul s-a garat în staţie şi nu se poate da reavizul de sosire, să se poată întrerupe semnalizarea acustică
prin apăsarea unui buton fără blocare (fixare);
k) semnalele de intrare să se poată pune pe liber independent de starea B.L.S.A.R.;
l) să nu se utilizeze elemente redresoare în schema circuitului de linie, deoarece se pot obţine indicaţii false ca
urmare a influenţelor de curent alternativ