Sectii echipate cu BLA (Bloc automat de liniei), BLAS

Care a fost prima cale ferata din Romania, echipata cu instalatie BLA, si in ce an s-a realizat acest lucru ? Presupun ca dupa 1960!

1. La nivelul anului 1991, erau echipate cu sistem BLA urmatoarele linii de cale ferata din Romania (in afara de cele electrificate):

-Suceava- Paltinoasa- Vatra Dornei- Salva- Beclean pe Somes (in curs de electrificare la aceea data)

-Nicolina- Buhaiesti

-Zorleni- Barlad- Tecuci Ram. Frunzeasca- Tecuci Nord hc.- Tecuci- Nisipurile HM- Faurei- Urziceni- Armasesti

-Linia Tecuci- Sendreni- Ram. Barbosi Post 14 era in curs de echipare cu BLA

-Agigea Ecluza HM- Eforie Nord

-Corlatesti- Armasesti si Urziceni- Ram. Amara- Slobozia veche- Ciulnita

-Mogosoaia- Balotesti

-Chiajna- Bucuresti Vest (Ciorogarla)- Jilava- Giurgiu Nord- Ruse

-Chitila- Titu- Golesti- Ram. Pod Arges- Bradu de Sus- Parvu- Costesti- Slatina- Piatra Olt

-Ram. Valcea- Bujoreni Valcea- Calimanesti

-Craiova- Jiu (gara noua)

-Timisoara Nord- Timisoara Sud- Timisoara CET- Timiseni

-Timisoara Nord- Timisoara Vest

-Brasov- Podu Olt- Sibiu- Vintu de Jos

-Sibiu- Copsa Mica

-Oradea- Oradea Vest- Salonta- Ciumeghiu

-Piatra Craiului- Oradea Est- Oradea

-Aghires- Huedin

-RAM. Dej CCH- Caseiu HM

-Rastoci- Jibou- Zalau Nord


Aproape toate liniile electrificate au fost echipate cu sistem BLA, in momentul electrificarii lor, cu urmatoarele exceptii:


-Darmanesti- Cacica- Paltinoasa (Gura Humorului); se circula la cale libera

-Pascani- Targu Neamt (cale libera in 1991, conducere centralizata acum)

-Onesti- Valea Uzului- Comanesti- Mihaileni (cale libera, dar statiile Valea Uzului si Comanesti au instalatii CED)

-Palas- Constanta Marfuri (cale libera)

-Constantin David (Voluntari)- Ram. Constantin David- Ram. 1 Titan- Titan Calatori (Bucuresti Sud) si Ram. 1 Titan- Titan Marfuri (cale libera).

-Targu Carbunesti- Calnic Gorj HM- Albeni- Seciurile (in 1991 cu cale libera)

-Ramificatie Gura Motrului- Turceni- Rovinari- Amaradia- Targu Jiu (cale libera)

-Turceni- Dragotesti (cale libera)

-Amaradia- Barsesti (probabil sectie cu conducere centralizata)

-Strehaia- Motru Est- Motru (cale libera)

-Caransebes- Resita Nord- Resita Sud (cale libera, dar statia Resita Nord are instalatie CED)

-Barcea Mica- Hunedoara (cale libera)

-Barcea Mica- Triaj CS Hunedoara (cale libera)

-Sibot- Cugir (cale libera in 1991, acum conducere centralizata)

-Voslabeni- Chileni HM (conducere centralizata).


2. Sectii echipate cu BLAS (Bloc automat simplificat; toate statiile fiind echipate cu instalatii CED, dar nu exista semnale de trecere BLA intre statii):

-Munteni- Crasna

-Constanta Marfuri- Lumina- Capu Midia/Sitorman si Dorobantu- Lumina

-Radulesti- Giurgiu Nord

-Calimanesti- Cozia HM

-Utvinisul Nou- Santana

Posibil si altele.


3. Statii intre care, datorita distantei mici, nu exista semnale prevestitoare intre ele:

-Iasi- Nicolina

-Nicolina- Socola

-Vaslui- Munteni

Posibil si altele.


4. Statii echipate cu instalatii CED (altele decat cele situate pe linii echipate cu BLA sau BLAS):

Radauti, Balteni, Eforie Sud, Zimnicea, Baia-Mare, Baia-Mare-Sud, Satu-Mare, Satu-Mare-Sud, Carei, Sacuieni-Bihor.

Prima instalatie CED Thomson-Houston a fost pusa in functiune in 10 iunie 1932 in Bucuresti.
Comanda parcursurile pe cale dubla spre Chitila si Grivita si pe cale simpla spre Filarest, Mogosoaia si spre marfuri.
Comanda 95 de macaze.

primul BLA semiautomat a fost construit intre Fetesti si Saligny in 1938.

primul BLA a fost pus in functiune intre Bucuresti NOrd-Chitila in 1936.instalatia bombardata in 1944 a fost repusa in functiune in 1951 si a lucrat pina in 1968 cind a fost inlocuita cu un bloc cu cod adaptat tractiunii electrice.
o
O instalatie analoaga in 1938 intre Fetesti si Cernavoda cu grupuri electrogene datorita lipsei electricitatii, blocul a fost inlocuit in 1966 cu un bloc nou tip CFR.

al treilea bloc de linie automat a fost in 1954 intre Chitila si Brazi cu aparatj VES(Vereignite Eiseenbahn Signalwerke) importat in timpul razboiului.

Primul BLA construit in tara la Electromagnetica dupa o schema originala IPCF s-a dat in uz in 1960 pe sectiunea Bod-Mureni.

Dupa aceea s-a trecut la productia interna si s-a dat prioritate liniilor care urmau a fi electrificate.

Sursa

D. Iordanescu C Georgescu

Constructii pentru transporturi in Romania 1986
vOlumul I pag.502-503

Va multumesc pentru completari!

Care e diferenta in bloc linie automat simplificat si BLA ?

Din ce am citit pe forum intre Vaslui si Munteni e BLA, deoarece s-a pus semnal prevestitor acum cativa ani.

https://a722ba69-a-73bef843-s-sites.googlegroups.com/a/intraconnect.ro/cenafer/archive/I_100_1955_opt.pdf?attachauth=ANoY7cocqykd535K0aufJoTm_0siq7lJHxcUyTafq5tmm8ZmzyHm-eVW1GT9J9fGTNbGsF9ycUsaWMCjpZmxfBcAzE9sV1ELchsN_OF1yFpi-R0sRJFEjqrP4G3OWUUkng_0iZJqangRAjv61TmF-yNCv9Fy0iSTcXdujCajx7Rl5t6SGeWFpzbEgIZz2Mm3DpnnK5Iq_YaAY8SORONvbZhG1uD2b0FkBZF9s2AHITjOZkLh7BvDKdI%3D&attredirects=0


LA pagina 22 apar semnalele de trecere BLA din 1955. In urmatoarele pagini sunt tipuri de semnale luminoase care nu mai exista.

catalin2014 a scris:

Care e diferenta in bloc linie automat simplificat si BLA ?

BLA simplificat este între staţiile aflate la distanţă mică între ele unde semnalele de ieşire fac funcţia de semnal prevestitor pentru semnalele de intrare ale staţiei vecine.
Exempu: Suceava - Suceava Nord

Aceea nu e situatia in care e dependenta intre statii?

http://www.afer.ro/documents/utiledefinitii-b-ro.html

Eu aşa am învăţat la şcoală.

Adică:

BLA simplificat - dependenţă directă între staţii

BLSA (bloc de linie semi-automat) - BLA care nu permite expedierea succesivă a mai multor trenuri la sector de bloc, neavând semnale de trecere

dan tm a scris:

Aceea nu e situatia in care e dependenta intre statii?

E dependenta directa cu excludere ,adica nu se poate efecta parcurs de expediere din statia vecina ,cand statia anterioara expediaza tren spre ea,semnalul acesteia neputand fi pus pe liber.

Vlad a scris:

BLSA (bloc de linie semi-automat) - BLA care nu permite expedierea succesivă a mai multor trenuri la sector de bloc, neavând semnale de trecere

Aici nu am inteles prea bine la ce configuratie te referi. La aceea cu semnal Prevestitor ?

Nu, semnalul de iesire din statia de expedire este prevestitor pentru semnalul de intrare in statia vecina.

De exemplu in Timisoara SuD si Vest, dupa expedire spre Timisoara Nord, primul semnal intilnit este semnalul de intrare in Timisoara Nord, iar dupa acesta mai sint 2 pe parcurs.

Sunt doua situatii distincte

-BLA simplificat sau dependenta intre statii. Se intalneste in acele situatii in care, din cauza distantei mici intre doua statii succesive, nu s-au mai montat semnale prevestitoare.
In acest caz semnalul de iesire a unei statii face si functia de semnal prevestitor a statiei urmatoare.
Exemple de asemenea situatii- Iasi-Nicolina, Nicolina- Socola, Suceava- Suceava Nord, Vaslui- Munteni, etc.


-BLAS , adica bloc semi-automat.
In acest caz exista semnale prevestitoare intre doua statii succesive, dar nu exista semnale de trecere BLA.
Un tren nu poate fi expediat din prima statie spre urmatoarea statie, daca trenul expediat anterior nu a ajuns in statia urmatoare.
Spre deosebire de sistemul intelegerii telefonice a caii libere, sectiunea dintre doua statii este controlata electric de pe luminoschema uneia din statii, asfel incat (daca aceasta sectiune nu apare ca libera pe luminoschema), un tren nu poate fi expediat spre statia vecina (semnalul de iesire nu poate fi pus pe liber daca sectiunea dintre aceea statie si statia urmatoare apare ca ocupata pe luminoschema).
In plus, in cazul sectiilor echipate cu sistem BLAS, semnalele prevestitoare sunt prevazute cu 3+1 locasuri pentru becuri, insa nu sunt montate si utilizate decat doua becuri (galben/galben-clipitor si verde).
Desi capacitatea de circulatie a sectiei respective este acceiasi in cazul BLAS ca si in cazul sistemului intelegerii telefonice a caii libere, avantajul sistemul BLAS consta intr-o mai mare siguranta a circulatiei, eliminând posibilitatea erorilor umane a impiegatilor de miscare, care in sistemul intelegerii telefonice a caii libere pot fi mai greu prevenite.
Exemple de sectii cu sistem BLAS- Crasna- Munteni, etc.

Mersi pentru explicatii. Dar nu inteleg de ce nu se monteaza pur si simplu semnalul prevestitor cu panou de tip B (2 focuri), daca nu se folosesc decat cele 2 becuri ? Reperul semnalului este "tinta" sau "X-ul negru" ?

Cu placere! Reperul semnalului este X-ul negru!

Pe sectii cu BLAS (bloc semiautomat) s-au montat semnale prevestitoare cu 3+1 locasuri pentru becuri, probabil in eventualitatea/perspectiva in care pe acele sectii urma sa fie introdus blocul automat (BLA).