301 : Campina - Telega

Linia 301 în anul 1958 :

si "maiu" 1885:

nokia2010 a scris:

Curiozitate: din Câmpina (Bd. Carol I) pleacă 2 linii în direcţia Văii Prahovei. Una e cea care coboară spre Poaiana Câmpina/Gara Câmpina, iar celalaltă merge pe deasupra. La ce foloseştea sau folosea linia aia care o ia pe deasupra?

cea care o ia pe deasupra era de manevră ,se înfundă

IonutCFR2009 a scris:

Conform CFR SA declaratia retelei, la 1 iunie 2014, sectia Câmpina - Câmpinita figureaza cu trafic suspendat permanent.

Ce semnifica sintagma de trafic suspendat permanent? Se poate trece la dezafectarea liniei? Sper sa nu fie cazul, dar daca se adopta aceasta solutie poate n-ar fi rau sa se amenajeze in loc o pista de biciclete intre Poiana Campina si Telega. Traseul este foarte frumos.
Oricum am vazut ca la reabilitarea din toamna anului trecut a Bulevardului Carol I, in dreptul trecerii la nivel cu calea ferata, in buna tradite a drumarilor romani, s-a turnat asfalt peste sine. Dar ce sa ne mai mire daca pana si calea ferata care deservea centrala nucleara de la Cerna Voda a fost "asfaltata", fapt care a dus la desfiintarea liniei, in conditiile in care la astfel de unitati cuvantul cheie este redundanta, inclusiv in ceea ce priveste caile de transport.

Da, asa este, s-a turnat asfalt peste linii. Totusi pe liniile de la Rafinarie se mai afla inca material rulant, sunt niste LDH-uri si vagoane care zac acolo de cand stie toata lumea de ele, nemiscate. Eu unul cel putin nu am mai vazut trafic pe linia asta de cel putin 9 ani. Probabil daca traficul este suspendat permanent si ar vrea cineva sa le ridice, ar avea nevoie de o macara si niste camioane, dar, cum nu deranjeaza pe nimeni, vor mai sta acolo.

Majoritatea institutiilor enumerate de ldh80 sunt aproape de istorie, exceptand Cameron unde se folosesc TIR-uri la greu. Intre Campina si Campinita nu exista BLA, de fapt cred ca singura chestie legata de SCB care inca mai e activa e o instalatie SAT de pe strada Plevnei care nu stiu daca a luminat vreodata rosu, fiind instalata dupa terminarea lucrarilor de reabilitare a tronsonului Campina - Predeal la fel ca si semnalul TMV de intrare care s-a plictisit de indicatia de oprire.

Iar linia care pleaca din bvd. Carol I e o tragere probabil pt. asteptare locomotive. Daca va veti uita atent, veti vedea ca e dotata cu un semnal de manevra pe stalp.

Se poate observa chiar in printul asta de pe gmaps, e cam flancat de vegetatie dar inca e acolo cred.

ldh80 a scris:

Inainte de podul peste raul Doftana (cum vii dinspre Campinita) se mai ramifica o linie ferata, care ducea spre fabrica de cherestea si mobila "21 Decembrie" Brebu.

Nu mai există a fost scoasă definitiv sinele ,traversele.

https://adevarul.ro/locale/ploiesti/primarul-poiana-campina-explica-cauza-aparut-problemele-podul-cfr-8_5b210961df52022f751cef42/index.html

Un istoric al liniei, conform celor mentionate pe wikipedia:

 Linia Campina- Campinita- Telega (Doftana) a fost inaugurata in anul 1883.

 Principalele poduri ale liniei Câmpina–Telega, cele peste râurile Prahova și Doftana, au fost realizate de inginerul Anghel Saligny. Cele două poduri aveau suprastructura metalică, de tip grinzi cu zăbrele cu cale sus, sprijinită pe pile din zidărie de piatră. Cel peste râul Doftana, care s-a păstrat, are patru pile și cinci deschideri între cele două culei.

 Gara Telega (Doftana) aveea 4 linii.

 În 1901, cele două galerii ale ocnelor de sare de la Doftana au fost părăsite din cauza apariției mai multor infiltrații de apă. Calea ferată a continuat totuși să funcționeze până la Doftana, de unde se încărca lemn adus dinspre izvoarele râului cu ajutorul căii ferate forestiere cu ecartament îngust Telega – Valea Doftanei. Aceasta, în prezent complet dispărută, mai era încă vizibilă pe hărțile foarte detaliate realizate la scara 1:50000 de topografii militari sovietici.

 Însă exploatarea liniei Câmpina–Telega a primit un nou avânt odată cu rapida dezvoltare în Câmpina și împrejurimi a industriei extracției și rafinării petrolului. În anul 1895 a fost inaugurată în oraș Rafinăria „Steaua Română”, una din cele mai vechi din Europa, iar aceasta și-a construit un triaj separat în apropierea gării Câmpinița. Triajul era echipat cu instalații de încărcare a produselor petroliere și echipamente de întreținere a locomotivelor și cisternelor.

 În perioada comunistă Câmpina a devenit un puternic centru uzinal, astfel că au fost construite numeroase ramificații ale căii ferate care să deservească platformele industriale și fabricile din localitate, printre care: rafinăria "Steaua Romana", uzina producătoare de transmisii mecanice "Neptun", Electroutilaj, Atelierele Centrale (ACC) sau Turnătoria Centrală "Orion". Gara Câmpinița a fost și ea extinsă și modernizată, fiind echipată cu instalație CED-CR-2.

 A fost realizată și o ramificație către o veche fabrică de cherestea, construită în jurul anului 1900, reamenajată în anii 1950 și redenumită în acea perioadă „21 Decembrie”. Ramificația, care avea o lungime de aproximativ 2,3 km, se desprindea din calea ferată Câmpina–Telega în apropierea ieșirii din Câmpina spre Telega și ajungea până în interiorul fabricii. Anterior, aceasta era deservită de calea ferată forestieră cu ecartament îngust Doftana–Valea Doftanei, care pornea de la Telega pe malul stâng al râului și îl traversa pe un pod situat chiar în zona fabricii de cherestea.

 Conform unor livrete de marfă, racordul nou construit pentru deservirea fabricii „21 decembrie” era denumit Ramificația Telega și începea la km 4,5 al căii ferate Câmpina–Telega. Viteza maximă admisibilă a marfarelor pe acestă ramificație era de 30 km/h.

 De-a lungul timpului secția numită în Mersul Trenurilor Cîmpina–Telega a purtat diferite indicative: 301, 306 sau 312. În Mersul Trenurilor din 1968 secția purta indicativul 306. În acel an circulau două perechi de trenuri de pasageri care aveau plecările fixate la ore utile în special navetiștilor din Telega și împrejurimi care lucrau în Câmpina. Primul tren pleca la 6:33 din gara Câmpina, prelua navetiștii din Telega la ora 6:58 și revenea în gara Câmpina la 7:28. Cel de-al doilea pleca din Câmpina la 15:30, ajungea în gara Telega la 15:50 și se întorcea în gara Câmpina la 16:35.

 Conform livretelor de marfă, linia avea următorul traseu și viteze de circulație pentru trenurile marfare:

km 0,0 Câmpina
km 2,1 Câmpinița (30 km/h)
km 4,5 Ramificația Telega (30 km/h)
km 5,3 Telega Haltă (30/15 km/h)

 Tonajul maxim admisibil pe această linie era de 1300 tone (pentru tracțiune 060DA), respectiv 1000 tone (pentru tracțiune 040DHC).

 În 1965, institutul de proiectare IPTANA a întocmit un studiu tehnico-economic care propunea construcția pe un aliniament nou a DN1 în zona orașului Câmpina.  În acel moment drumul traversa orașul, iar proiectanții au propus înscrierea unui traseu nou de-a lungul albiei râului Prahova. Acesta ar fi eliminat serpentinele de urcare în Câmpina, traversarea orașului și trecerea la nivel cu calea ferată spre Telega. Varianta de ocolire a fost dată în exploatare în anul 1969 și a impus și demolarea podului peste Prahova al căii ferate Câmpina–Telega. Noul pod feroviar peste raul Prahova a fost finalizat în 1974.

 Din câteva fotografii vechi, dintre care unele publicate în Anuarul „Serviciului de studii și construcțiuni” al Direcțiunii Generale a CFR, se poate observa că vechiul pod construit de Anghel Saligny peste râul Prahova era similar celui peste râul Doftana, cu o suprastructură din grinzi cu zăbrele sprijinită pe trei pile confecționate din zidărie de piatră, însă cu doar patru deschideri. Podul avea o lungime totală de aproximativ 130 de metri.

 În timp s-a dovedit că noul pod feroviar peste Prahova este problematic. Din cauza fundării pilei 5 a acestuia „într-un strat de pietriș cu bolovăniș, sub care se găsește un strat de sare compactă, și a existenței unui curent de apă subteran ce trece oblic pe sub latura din amonte a pilei”, reprezentanții CFR au constatat încă din 1985 rotiri ale acesteia. În 1995 podul a fost luat în evidență ca punct periculos de gradul I și a fost monitorizat permanent, fiind expertizat de două ori, în 2000 și 2015.

 După 1968 s-a renunțat la circulația trenurilor de călători între Câmpina–Câmpinița–Ramificația Fabrica de cherestea „21 Decembrie”–Telega, linia devenind una strict industrială, iar secțiunea Ramificația Telega– Fosta statie Telega a fost demontată din teren în anii 1980.

După 1990, odată cu declinul industrial al orașului, transportul feroviar de marfă prin gara Câmpinița a scăzut și el.

Desființarea fabricii de cherestea „21 Decembrie” a condus și la demontarea din teren a căii ferate între stația Câmpinița - Ramificatia Telega- Fabrica de cherestea „21 Decembrie”, dupa 1990.

Cladirea fostei statii Telega, precum și cantonul feroviar de la intersecția cu drumul județean 100E dintre Câmpina și Telega au fost vândute ca locuințe fostului personal CFR care le deservea.

 În 2009 a fost închisă rafinăria „Steaua Română”, iar traficul de marfă pe linie a devenit unul ocazional.

 Din cauza agravării situației pilei 5 a podului de la km 0+609 peste râul Prahova, pe data de 24 septembrie 2013 s-a decis închiderea circulației feroviare între Câmpina și Câmpinița.  Cu toate acestea, Căile Ferate Române au încercat resuscitarea liniei Câmpina–Câmpinița–Telega în cadrul unei licitații organizate pentru închirierea a 29 de secții de cale ferată neinteroperabile, pe 23 octombrie 2014. Doar 2 din cele 29 de secții au fost adjudecate, iar CFR a repetat licitația pentru celelalte 27 pe 25 noiembrie 2014. Nici de această dată nici un gestionar privat de infrastructura feroviara nu și-a exprimat interesul pentru linia Câmpina–Câmpinița–Telega.

 În anii următori intersecțiile liniei cu unele străzi din Câmpina au fost acoperite cu asfalt. Linia și ramificațiile ei industriale din oraș mai există fizic în teren, dar sunt puternic degradate și acoperite de vegetație. O locomotivă LDH70-086 și una LDH70-246, precum și mai multe vagoane cisternă au fost abandonate în fostul triaj al rafinăriei „Steaua Română”, unde se găsesc și în prezent, nemaifiind posibilă deplasarea lor pe nici o direcție. Pe 2 iunie 2016, ele au fost scoase la licitație de administratorul judiciar al rafinăriei, împreună cu alte bunuri ale companiei, dar nu au fost adjudecate.

 În 2018, în urma amplificării rotirii și înfundării în stratul de sare a pilei 5 a podului peste râul Prahova reprezentanții CFR au evaluat „condițiile tehnice necesare pentru dezafectarea elementelor din beton armat, componente ale tablierului pe zona adiacentă deschiderilor 5 și 6, adică zona pe care podul supratraversează DN1”.

 În iunie 2018, Sucursala Regională CF București – Divizia Linii din cadrul Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA a demarat o procedură de achiziție în valoare de 50.000 de lei pentru expertizarea tehnică și realizarea documentației de avizare a lucrărilor de intervenție la podul feroviar peste Prahova și peste DN1. Caietul de sarcini preciza că „viteza de deplasare/rotire a pilei nr. 5 are o evoluție defavorabilă, existând riscul de pierdere a stabilității structurii și de prăbușire a grinzilor ce se sprijină pe pila nr. 5, peste DN1” și sugera a se „dezafecta tablierele aferente deschiderilor 5 și 6”. Procedura de achiziție a fost anulată, deoarece nici o companie nu s-a arătat interesată de participarea la licitație.

Se va rezolva de la sine, podul va cadea peste DN1, o sa moara citiva ghinionisti si pe urma o sa fie demolat de armata sau administratia drumurilor; un pic de scandal public pina se racesc aia in sicrie si pe urma liniste si pace ca inaintine + eventual "mortul e de vina".

Podurile pică destul de rar, totuşi... de regulă se înclină şi se observă asta din timp. E drept, podul ăsta are ,,bube" şi la restul pilelor, de exemplu aici se vede cum s-a cârpit o spărtură la partea superioară: https://www.google.ro/maps/@45.128394,25.719669,3a,41.4y,261.47h,101.05t/data=!3m6!1e1!3m4!1sWzpYODKPTpj9feRSj2zh7g!2e0!7i13312!8i6656

Şi nici cele 2 grinzi de peste DN1 nu stau prea frumos, nu ştiu dacă podul a fost din proiect făcut în rampă sau a ajuns aşa din cauza scufundării pilelor: https://www.google.ro/maps/@45.1289017,25.7195533,3a,50.6y,173.08h,90.96t/data=!3m6!1e1!3m4!1s--xiRR8ewCp5nE6wkE-qyg!2e0!7i13312!8i6656

S-au scufundat pilele https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/8/88/Calea_ferat%C4%83_C%C3%A2mpina%E2%80%93Telega_09.jpg

Am fost anul trecut in luna octombrie pe Valea Doftanei si la un moment dat mi-a atras atentia aceasta cladire stil CFR. Am oprit sa o fotografiez si s-a dovedit ca era la capatul liniei industriale de la fabrica de cherestea "21 Decembrie" Brebu:










Pacat de casuta asta, are fundatii si ziduri facute cu simt de raspundere. Ar putea fi restaurata si locuita. Daca mi-ar da-o cineva mie, pe cuvintul meu ca as fi cel mai fericit sa o pun la punct si sa ma mut acolo.

La extremitatea cealalta a liniei, linga trecerea la nivel cu soseaua spre Telega, exista acest canton. Imaginea e din street view din 2012, sper ca mai exista si acum:

TVlad a scris:

La extremitatea cealalta a liniei, linga trecerea la nivel cu soseaua spre Telega, exista acest canton. Imaginea e din street view din 2012, sper ca mai exista si acum:

Mai exista si in prezent. Ceva proprietate privata, la fel ca atunci.

https://cfristoriesicotidian.ro/linia-cfr-306-campina-campinita/?fbclid=IwAR2Bs4x1d0fK0kos6szLkE6AKw_wQIPACEOSgu1GmUjKrPuovwgUnzmoKao

Citat din articolul invocat:

În ianuarie 2021 linia CFR 306 Câmpina-Câmpinița a fost propusă spre dezafectare de către o senatoare PSD. Aceasta a declarat că „În conformitate cu Strategia Locală de Dezvoltare Durabilă a Municipiului Câmpina 2021-2027, aceste proiecte de modernizare a infrastructurii propun constituirea unei noi căi de comunicaţie, care va asigura inclusiv accesul şi legătura între Municipiul Câmpina şi localităţile limitfofe, respective Telega,Brebu şi Poiana Câmpina. În condiţiile în care pe tronsonul de cale ferată menţionat există porţiuni unde şină de cale ferată nu mai există, este acoperită în totalitate de vegetaţie necontrolată iar zona aferentă fiind afectată din cauza neexploatarii şi neîntreţinerii acestui obiectiv, devenind o zonă insalubră cu urmări asupra siguranţei cetăţenilor, consider că există justificarea acestui transfer întrucât obiectivul nu mai este funcţional, linia de cale ferată fiind închisă circulaţiei trenurilor din anul 2013 şi se află într-o stare de degradare continuă, împreună cu podurile de cale ferată”, argumentează senatoarea.