517 : Pascani - Targu Neamt

Acelea erau numai marfare care transportau piatra de la balastierele din zona Timisesti ?

Când a fost folosita ultima data calea ferata care leaga statia Targu-Neamt de zona industriala a orasului Targu-Neamt (sau pana când au utilizat transportul feroviar de marfa unitatile industriale din orasul Targu-Neamt- Volvatir, Intreprinderea de prelucrarea a cauciucului, UFET, Fabrica de mobila) ?

Cladirea asta a fost proiectata pentru grupa de marfa a statiei Tirgu Neamt? are iesindul acela specific birourilor de miscare.



La momentul calatoriei trenul a fost compus din vagonul 26 16 017 1 sosit la Pascani de la Iasi in dubla tractiune in compunerea trenului 5406.Un vagon + 45 085 7 continua spre Tirgu Neamt iar 2 vagoane impreuna cu 41 0464 0 continua spre Adjud.

in Topile a coborit 1
in Cristesti Pascani au coborit 20 din care 4 copii unul mic sub 5 ani
Timisesti a urcat 1
in Tirgu Neamt au coborit 16 din care 1 copil

la plecare
Tirgu Neamt urcare 11 din care 4 copii (3 intre 5-10 ani)
Sf Mina au urcat 3
Plaiesu au urcat 6
Timisesti urcare 2
Cristesti Pascani au urcat 4 au coborit 5 din cei urcati la Plaiesu
Topile au coborit 2 din cei urcati la SF Mina.

Poze sint pe aici deja postate.

Din ce vad din fotografie, din grupa de marfa a statiei Targu-Neamt, au fost scoase cel putin 3 linii! Asa reiese din urmele de balast care se vad in fotografie!

Antestatia Targu Neamt ,grupa marfuri altfel zis a statiei Targu Neamt, investitia spune multe despre ce ar fi trebuit sa fie acolo !

ISTORIA CĂII FERATE PAȘCANI – TÂRGU NEAMȚ

10 martie 2017 De Andreea Trăsnea
 
Calea ferată Pașcani – Târgu Neamț a fost dată în exploatare pe 28 decembrie 1986, în prezența constructorilor și a oficialilor vremii. Construcția de 32 de kilometri a fost una dintre cele mai tinere realizări în materie de transport feroviar în România.calea ferata tg neamt pascani

Datorită reliefului, a fost necesară construcția de lucrări de artă, dintre care amintim Tunelul de la Herești – Cristești, pasaje denivelate și poduri de aproape 300 de metri peste râul Moldova și Drumul European 85. O cale ferată a cărei istorie a început la sfârșitul secolului al XIX-lea și care a fost construită abia peste un secol grație eforturilor lui Alexandru Filioreanu, fost director al Regionalei C.F.R. Iași, înălțat de curând la ceruri.

Anul trecut s-au împlinit 30 de ani de la inaugurarea acestei linii, aniversare uitată de toţi cei ce ar trebui să cinstească memoria şi istoria acestei realizări. Singura aniversare la care a fost prezent şi părintele acestei linii, a fost în ianuarie 2007. De atunci, memoria nașterii acestei linii, este ținută de un filmuleț care circulă pe net, Intrarea unui tren în gară (1988-Copel Moscu), scos la lumină datorită unui inimos al căii ferate, domnul Romeo Roman.

Povestea construcției acestei linii care face legătură între Bazinul Siretului și Bazinul Moldovei începe tocmai în 1890, când un comitet ieșean pentru apărarea intereselor economice si culturale ale Moldovei, propunea  „legarea orașelor Piatra-Bacău cu linia Fălticeni-Dolhasca, printr-o cale ferată are va trece prin Târgu Neamț”.

Opt ani mai târziu, ziarul  Corespondenţa provincială, din 14 octombrie, publica știrea cu privire la un studiu de realizare a căii ferate Pașcani-Târgu Neamț, în lungime de 40 de km, al cărui cost se ridica la 4 milioane de lei. Problema construcției unei căi ferate spre Paşcani a fost ridicată și în cadrul adunării publice din 26 ianuarie 1899, organizată de Primărie în legătură cu o posibilă concesionarea a Băilor Oglinzi, clauza fiind, între altele „să se facă drum de fier de la Târgu Neamț la Pașcani, începând chiar din primăvara anului 1899”.

La începutul secolului XX, odată cu aducerea în 1908 a Batalionul III din Regimentul 15 Războieni la Târgu Neamț, a renăscut speranța construirii căii ferate, cu atât mai mult cu cât, în 1910 prefectul de Neamț cerea „stabilirea diferitelor proprietăţi traversate de linie, precum şi stabilirea indemnizațiilor de acordat pentru stricăciunile ce eventual se vor aduce recoltelor de pe aceste proprietăţi, pe traseul: Țimișești, Plăieșu, Grași, Preutești si Neamț”.

Mai mult, proiectul a fost susținut de miniștrii Emil Costinescu şi Constantin Angelescu, iar la 18 octombrie 1915 avea loc sfințirea locului unde trebuia să fie gara. Au fost întocmite chiar liste cu persoanele care trebuiau despăgubite ca urmare a trecerii căii ferate pe proprietățile acestora, listă care cuprindea un număr de 95 de persoane ce trebuiau despăgubite pentru locurile virane, livezi şi imobile, în valoare de 45701, 80 lei. Licitația de concesionare a fost câștigată de inginerul Tiberiu Irimia, cu suma de 5299000 lei.

A venit însă războiul şi construcția a fost amânată, deși,  în 1917, din rațiuni strategice, armata rusă a terasat traseul căii ferate  de la Pașcani până la râul  Moldova. După război discuțiile a fost reluate de către politicieni, astfel că în 1924 acestea devenise aprinse și s-au concretizat într-un Apel al primarului interimar al târgului, Dumitru Calapod şi al primarilor comunelor Crăcăoani, Vânători, Țimișești, Pipirig, Filioara, Grumăzești, Petricani, Păstrăveni, Urecheni, Răucești şi Bălţăteşti. Apelul, un adevărat strigăt de disperare a zonei a fost adresat parlamentarilor de la Iași, Mitropolitului Moldovei, parlamentarilor de Neamț care, spune apelul „ne vizitează numai în timpul alegerilor”, premierului Ion I. C. Brătianu şi primarului capitalei, Ioan Costinescu, fiul lui Emil Costinescu, cel care în secolul al XIX-lea susținuse dezvoltarea zonei.  Ca de fiecare dată, apelul a rămas fără rezultat.cf tg neamt

Visul de a se construi drumul de fier, a devenit realitate abia în anii ’80 ai secolului al XX-lea graţie unui inginer, C. Filioreanu, directorul Regionalei C.F.R. Moldova. Într-un interviu acesta îşi amintea cum a reușit să construiască calea ferată „A doua oară (întâlnirea cu Nicolae Ceauşescu n.a.) a fost cu linia Paşcani-Târgu Neamţ. Părinţii mei sunt din Filioara, de lângă Agapia. Am vrut să fac o linie şi pentru oamenii din zona aceea. Am început, aşadar, linia şi am cheltuit un miliard două sute. Era o sumă imensă, însă nu aveam nici un fel de aprobare. Toţi banii erau din fondurile de exploatare feroviară, de unde n-aveai voie să-i iei fără aprobarea cancelariei C.C.-ului. Veneau oamenii la mine şi-mi spuneau că ei nu mai semnează nimic, că intră în puşcărie. Am preluat responsabilitatea semnării tuturor actelor pe umerii mei, ca să nu aibă nimeni necazuri. Pe 15 mai 1981 vine Ceauşescu cu trenul prezidenţial la vânătoare la Paşcani. La plecare, după vânătoare, Ceauşescu a spus că va lua măsuri pentru dezvoltarea oraşelor Paşcani şi Târgu Neamţ. Atunci, eu am făcut doi paşi, am spus cine sunt şi i-am explicat următoarele: „Din 1915 e aprobată linia Paşcani-Târgu Neamţ şi nimeni nu a reuşit s-o facă. Veţi rămâne în istorie dacă ne-aţi ajuta să o construim“. După trei zile îmi dă telefon colegul Oprea şi-mi spune că s-a aprobat. El nu ştia că eu lucrasem deja un miliard şi două sute de milioane. În timpul lucrărilor m-a chemat şi Prea Fericitul Părinte Teoctist de două ori la el. Era mitropolit la Iaşi pe-atunci. Şi el m-a sprijinit. Am deschis şantierul, am făcut tunelul, podul peste râul Moldova, gara Timişeşti şi gara Târgu Neamţ. Am terminat linia în 1986.”

După mai multe planuri și variante, la 15 iulie 1981 începea construcția căii ferate Târgu Neamț – Pașcani, prin lucrări la stația Timișești. Traseul cu o lungime de 31,8 km, are 5 stații (Timișești cu 6 linii, Târgu Neamț cu 8 linii marfa si 5 linii călători și haltele Topile, Cristești, Plăieșu si Sf. Mina), si câteva superlative: Tunelul Herești (840 m lungime), 28 de poduri și podețe. dintre care podul peste râul Moldova de 287 m și podul peste E85 cu o înălțime de 16 m. Electrificarea secției de cale ferată a avut loc în 1989. Clădirea gării din Târgu Neamț a fost proiectată de Cornelia Neagu.

Pe 28 decembrie 1986, a avut loc inaugurarea oficială a căii ferate. La orele 12.30, s-a auzit semnalul, cu un fragment din opereta Crai Nou de Ciprian Porumbescu, apoi vocea crainicului: Stimați călători. Trenul inaugural Pașcani-Târgu Neamț sosește în gară la linia unu… o garnitură superbă alcătuita din 6 vagoane cu o locomotivă în față și una în spate… la orele 14.21 de la linia unu, cu același semnal a fost anunțată plecarea primului tren de călători pe direcția Tg. Neamț-Pașcani.

Până la sfârșitul anilor ’90, linia deservea şi obiective economice-3 balastiere mari prin 3 linii desprinse din stația Țimișești şi platforma industrială Târgu Neamț (Volvatir, Fabrica de prelucrare a cauciucului, Întreprinderea de prelucrare a lemnului).

Ca material rulant s-au folosit la început locomotive de tip 040-DHC, apoi o dată cu electrificarea liniei în 1989, locomotive 040-EC şi vagoane rame TE, vagon poștal-bagaje, apoi vagoane etajate 26-26, material rulant ce aparținea de depoul Pașcani şi revizia de vagoane Pașcani, desființată în mai 2013.

În februarie 2010 C.F.R. concesionează linia către operatori privați, infrastructura către S.C. R.C. C.F. Brașov, iar transportul călători către S.C. Regiotrans Brașov, care utiliza automotoare. În martie 2015 operatorului i se ridică licența de transport şi traficul este oprit până în septembrie 2015, când trenul revine la Tg. Neamț. Materialul rulant folosit azi este format din vagoane şi locomotive aparţinând de depoul Suceava Nord.

De-a lungul anilor, un inimos al căii ferate, pentru care aceasta reprezintă a doua lui dragoste, profesorul Ioan Romeo Roman, a depus eforturi pentru ca această linie să nu moară şi pentru a reînvia tradiția mocăniţei la Târgu Neamț. La ultima întâlnire pe această temă din februarie 2016, am participat alături de domnul Roman, la discuțiile autorităţilor cu domnul Radu Bellu, directorul departamentului istorie din C.F.R., despre construcția unei mocăniţe de la Tg. Neamț la Mănăstirea Neamț şi despre aducerea unui tren militar în gara Tg. Neamț în contextul împlinirii a 100 de ani de la intrarea României în Primul Război mondial. A rămas ideea, materialul rulant si calea de rulare fiind identificate, rămând doare surse de finanțare de găsit.

Pentru că istoria ne dă identitatea ca neam, vom reveni în numerele viitoare cu alte aspecte ale istorie ale târgului şi zonei cu un potențial turistic imens, dar prost exploatat şi pus în valoare.

prof. Emanuel Bălan

Surse:

Arhivele Naționale Neamț, fond Primăria Târgu Neamț;

Gavril Luca-Târgu Neamţ.Monografie, Editura Constantin Matasă, Piatra Neamț, 2008

Vasile Vrânceanu- Călător prin orașul Târgu Neamț de altădată şi de astăzi, , f.a.
http://ziarullumina.ro/amintiri-din-viata-unui-fost-ministru-iesean-66388.html (accesat la 3 martie 2017)

Sursa: http://www.ziartarguneamt.ro/istoria-caii-ferate-pascani-targu-neamt

Propuneri privind Mersul trenurilor pe linia 517, cu asigurarea unor legaturi bune in Pascani la si de la trenurile spre Iasi, Suceava si Bucuresti.

Necesar doua rame electrice, cu depoul Iasi.



1. Pascani plecare 3.35, Targu Neamt sosire 4.19

*Legatura de la IR 1653 Bucuresti Nord- Vatra Dornei Bai hc (Pascani 3.25/3.27)



2. Targu Neamt plecare 4.40, Pascani sosire 5.22

*Legatura la R 6444 Pascani- Iasi (Pascani plecare 5.30)

*Legatura la IR 1857 Constanta- Suceava Nord (Pascani 5.35/5.37)

*Legatura la IR 1650 Suceava- Bucuresti Nord (Pascani 5.52/5.54)



3. Pascani plecare 6.55, Targu Neamt sosire 7.39

*Legatura de la R 5502 Suceava- Pascani (Pascani sosire 6.48)

*Legatura de la R 5607 si R 5601 Iasi- Suceava Nord (Pascani 6.40/6.42)

*In sezonul estival, legatura de la IR 1953 Mangalia- Suceava Nord (Pascani 6.50/6.52)



4. Targu Neamt plecare 7.59, Pascani sosire 8.41

*Legatura la R 5401 Marasesti- Iasi (Pascani 8.21/8.46)

*Legatura la R 5603 Iasi- Suceava Nord (Pascani 8.27/8.47)



5. Pascani plecare 9.30, Targu Neamt sosire 10.14

*Legatura de la IR 1838 Timisoara Nord- Iasi (Pascani 9.19/9.21)

*Legatura de la R 5603 Iasi- Suceava Nord (Pascani 8.27/8.47)



6. Targu Neamt plecare 10.42, Pascani 11.24/11.30, Iasi sosire 13.02

*Legatura la R 5421 Adjud- Suceava Nord (Pascani 11.26/11.34)



7. Iasi plecare 12.45, Pascani sosire 14.12 (intre statiile Iasi si Pascani circula atasata la tren R 5404), Pascani plecare 14.25, Targu Neamt sosire 15.09



8. Targu Neamt plecare 15.30, Pascani sosire 16.12

*Legatura la R 5606 Suceava Nord- Iasi (Pascani 16.26/16.48)

*Legatura la IR 1765 Iasi- Timisoara Nord (Pascani 16.18/16.19)

*Legatura la IR 381



9. Pascani plecare 17.00, Targu Neamt sosire 17.44 (duce atasat un automotor)

*Legatura de la R 5406 Iasi- Bacau (Pascani 16.12/16.33)

*Legatura de la IR 1753 Bucuresti Nord- Suceava (Pascani 16.47/16.49)

*Legatura de la IR 381



10. Targu Neamt plecare 18.00, Pascani sosire 18.42

*Necesar de modificat orarul trenului R 5608, astfel incat sa plece din Pascani la ora 18.47.



11. Pascani plecare 20.15, Targu Neamt sosire 20.59

*Legatura de la IR 1651 Bucuresti Nord- Suceava Nord (Pascani 19.42/19.44)

*Legatura de la R 6441 Iasi-Pascani (Pascani sosire 20.10)



12. Targu Neamt plecare 19.18, Pascani sosire 20.00 (automotor)

*Legatura la R 5610 Suceava Nord- Iasi (Pascani 20.07/20.13)

*Legatura la IR 1837 Iasi- Timisoara Nord (Pascani 20.32/20.34)



13. Targu Neamt plecare 22.10, Pascani sosire 22.52

*Legatura la IR 1754 Suceava- Bucuresti Nord (Pascani 23.13/23.15).

Maine, incepand cu ora 11 se va desfasura o simulare a unei situatii de urgenta/calamitate in zona tunelului de la Cristesti, cu participarea Ambulantei, ISU, SMURD si a autoritatilor locale. Exercitiul consta in evaluarea si evacuarea victimelor dintr-un tren surprins in tunel in cazul unui cutremur sau a unui tunel prabusit. Va fi folosita o locomotiva si un vagon cu plecare la ora 12 din Pascani.

In zilele de 7 si 9 iulie 2017 am efectuat o calatorie cu trenul pe ruta Pascani- Targu Neamt- Pascani.


-La dus, pe 7 iulie 2017, cu trenul R 5531, compus dintr-un singur vagon seria 36-16, tractat cu locomotive EA!

 Din Pascani nu erau mai mult de 10 calatori  (inclusiv cativa ceferisti, care, din discutiile pe care le purtau, am inteles ca ieseau din tura) iar pe traseu s-au mai urcat de la Cristesti Pascani hc.



-La intors, pe data de 9 iulie 2017, cu trenul R 5524, compus din doua vagoane (20-68 si  26-16), tractat cu locomotive EC.

Erau in pic mai multi calatori, inclusiv student, care, din cate am inteles, mergeau la mare.



Cateva remarci:


-In statia Targu-Neamt, ca si personal de miscare, au mai ramas pe tura , doar un revizor de ace (care nu stiu daca asigura serviciul de miscare si noaptea) si o casiera (care are program numai intre anumite ore).

 Pentru comparatie, personalul de miscare din statia Targu-Neamt in 1990 era compus din (pe tura): Un impiegat de miscare, 3 acari, partida de manevra, casiera, magazioner si sef statie.


-In HM Timisesti- in revizor de ace  (casiera nu stiu daca mai este acolo).



-Frumoasa cladire a statiei Targu-Neamt este mai mult pustie!  La parter din cele 7 birouri  functioneaza numai o singura casa de bilete  (presupun ca in 1990 erau mai multe case de bilete, plus birou de bagaje si mesagerii).

Sala de asteptare de la etaj este inchisa si sta nefolosita!



-In grupa de Marfa a statiei Targu-Neamt au fost scoase mai multe linii, iar fosta magazie si rampa de marfuri sunt nefolosite de multa vreme si neintretinute (dupa aspectul lor).



-Grupa de calatori a statiei Targu-Neamt  are 4 linii (toate electrificate!), dar din care astazi mai sunt utilizate numai liniile 1 (abatuta, pentru gararea trenurilor de calatori) si 2 (directa, pentru rebrusarea locomotivei).

Linia 4 se continuua spre fosta zona industriala, iar din linia 4 se mai ramifica inca o linie care de asemenea se continuua spre fosta zona industriala.



-In HM Timisesti de asemenea rampa de Marfa este nefolosita de multa vreme.


-Socheaza pustietatea si senzatia de loc abandonat din spatele garii Targu-Neamt, dinspre oras!   Banci rupte, iluminat public foarte prost in aceea zona, o usa pe care inca mai scrie "politia TF" inchisa, etc!



-Dupa cum mi-a spus taximetristul care m-a dus de la gara Targu-Neamt pana la pensiunea "La cetate",  pana in 1990 orasul Targu-neamt a avut transport urban in comun cu autobuze!


-De asemenea, tot din spusele acelui taximetrist- "Daca mai traia Ceausescu, aici langa gara urma sa fie o piata agro-alimentara, sa se mai construiasca blocuri si sa se dezvolte si zona asta de oras".



Ca si oras, Targu-Neamt mi s-a parut in oras destul de animat, curat, cu cateva obiective turistice demne de retinut (Cetatea Neamtului, Muzeul de istorie si etnografie, Casa memorial Veronica Micle si bineinteles casa memorial Ion Creanga).


Pensiunile "La cetate" si "Arcasul", situate in extremitatea vestica a orasului, au destui client, fiind punctul de plecare pentru vizitarea Cetatii Neamtului.


M-am bucurat sa vad ca pensiunea "Arcasul" inca mai poarta sigla "Coop", apartinand tot cooperatiei de consum (citisem mai demult despre aceasta pensiune a cooperatiei intr-un "Almanah a satelor" din 1987).

ldh80 a scris:

M-am bucurat sa vad ca pensiunea "Arcasul" inca mai poarta sigla "Coop", apartinand tot cooperatiei de consum  

   Presupun că te referi ca Casa Arcașului. Dacă ai fi știut că a fost modernizată în urma unei fraude cu fonduri europene, probabil te-ai fi bucurat și mai mult.

Iar dacă ai fi știut că Gavril Florescu, președintele de la Supercoop, a luat doar 3 ani cu suspendare pentru acea fraudă, în timp ce funcționara de la Biroul de Carte Funciară care l-a ajutat a luat 2 ani și 11 luni cu executare, probabil te-ai fi bucurat și mai mult. Nu ai idee cât a distrus Supercoop activitatea economică din orășelul acela, Gavril Florescu ar fi meritat 20 de ani de închisoare dacă ar fi fost judecat pentru toate faptele lui. Judecătoarele care au dat ani întregi sentințe civile cu dedicație în favoarea Supercoop ar fi meritat și ele același lucru.

Dacă n-ar fi fost vorba de o fraudă cu fonduri europene, Gavril Florescu ar fi fost ”negustor cinstit” și în ziua de azi, așa că ai fi avut noi motive de bucurie. Ca să nu crezi că inventez eu, citește și bucură-te încă o dată:

http://realitateamedia.ro/condamnari-definitive-in-dosarul-casa-arcasului/

Eventual, dacă găsești pe cineva care să fi lucrat la Supercoop, îți povestește cum își trata Florescu angajații și cum a privatizat-o în propriul beneficiu. El e de pe la Fărcașa și era director la CLF pe vremuri.

Intradevar, modul cum a fost distrusa din interior si jefuita cooperatia de consum si mestesugareasca dupa 1990 este cunoscut! Dintr-o unitate de elita a economiei romanesti care era cooperatia de consum inainte de 1989 (si de retinut- inainte de 1989 cooperatia de consum si cea mestesugareasca nu erau proprietate de stat, ci erau "proprietate private de grup/asociativa"), astazi a ajuns pe cale de disparitie!

Tatal meu a lucrat multi ani in cadrul cooperatiei de consum- in anii 70 ca revizor contabil si merceolog, iar intre 1986-1994 ca sef al Grupului depozite Husi din cadrul Uniunii Judetene a Cooperatiei de Consum UJCC Vaslui (dupa 1990- Federalcoop Vaslui).

Da, iar Gavril Florescu e unul dintre cei care au jefuit-o, chiar dacă a lăsat sigla "Coop" pe Casa Arcașului ca să păcălească oamenii de bună credință.

Warrington a scris:

Da, iar Gavril Florescu e unul dintre cei care au jefuit-o, chiar dacă a lăsat sigla "Coop" pe Casa Arcașului ca să păcălească oamenii de bună credință.

Da- când am vazut sigla Coop pe Casa Arcasului din Targu-Neamt m-am gandit in mod logic ca unitatea respectiva se mai afla inca in proprietatea cooperatiei de consum! Dar se pare ca m-am inselat!

Si pe restaurantul Central din Targu-Neamt am vazut ca a mai ramas sigla Coop!

Nu cumva cooperaţia ,,proprietate private de grup/asociativa" nu era condusă tot de membri de partid? Iar asocierea asta bănuiesc că nu era aşa, să-şi facă fiecare o cooperativă cum vrea, veneau indicaţii de la Centru ce să se facă şi cum.

---
Pe la ţară şi prin oraşele mici există încă multe unităţi comerciale care au păstrat sigla COOP pe ele. Unele nu au mai fost zugrăvite de atunci, altele s-au privatizat şi patronul a păstrat denumirea asta ca să nu piardă clienţii.

Dr2005 a scris:

Nu cumva cooperaţia ,,proprietate private de grup/asociativa" nu era condusă tot de membri de partid? Iar asocierea asta bănuiesc că nu era aşa, să-şi facă fiecare o cooperativă cum vrea, veneau indicaţii de la Centru ce să se facă şi cum.

---
Pe la ţară şi prin oraşele mici există încă multe unităţi comerciale care au păstrat sigla COOP pe ele. Unele nu au mai fost zugrăvite de atunci, altele s-au privatizat şi patronul a păstrat denumirea asta ca să nu piardă clienţii.

Conform unui decret venit prin anii 80, toti conducatorii de unitati economice, care aveau in subordine mai mult de 50 de angajati, trebuiau obligatoriu sa fie membri de partid.

Astfel, când s-a dat acest decret, tata, in calitate de sef de grup depozite Husi a cooperatiei de consum, aveea atunci in subordine cca 70 de angajati. Si a venit unu Tanase de la partid la el, si i-a spus- Nea Valerica, stii, au dat astia un decret, si trebuie sa te facem membru de partid!

Tata suparat (in 1968 facusera cerere de inscriere in partid, dar fusesera refuzat, deoarece bunicul fusesera sef de post de jandarmi in Basarabia in anii 30) i-a spus- Ce ma ?! Adica când am vrut sa intru eu in partid nu m-ati primit voi! Acuma nu mai vreau eu!



Si intradevar, desi cooperatia de consum oficial era proprietate privata de grup, totusi interventia statului in activitatea cooperatiei de consum era evidenta! Si cooperatia de consum aveea un plan de vanzari, achizitii, etc, care trebuia respectat, cooperatia de consum putea achizitiona marfa de la unitatile industriale in limitele unor planuri stabilite de la nivel central, etc!

In februarie 1991, când ziaristii de la fostul ziar local Vocea Husului au venit la grup depozite Husi sa faca un reportaj, au consemnat :

-La Grup Depozite Husi stam de vorba cu domnul Onose Valerian, seful de grup si cu doamna Maria Dumitrascu, contabila-sefa a cooperativei de consum Husi.

Domnul Onose Valerian, comerciant inimos, ne-a spus ca a reusit sa inlature partial carentele pernicioase ale planului, dar a fost obligat sa foloseasca mijloace si argumente specifice zonei (inainte de 1989), care l-au costat!

Inainte de 1989, daca te duceai la contractari de marfa si se auzea ca veneai de la Husi sau Vaslui, reprezentantii fabricilor mai spuneau: a, pai stim ca la Husi se face un vin bun, stim ca la Vaslui aveti coniacul Vasconi, etc! Si cu aceste produse specifice zonei, daca stiai cum sa vorbeste cu reprezentantii fabricilor, puteai obtine un pic mai multa marfa decat planul aprobat! Sau puteai obtine de exemplul mobila de la Radauti, daca stiai sa-ti creezi o relatie la directorul fabricii de acolo, etc!

In urma unei vizite effectuate la Targu-Neamt in zilele de 8-10 septembrie 2017, in masura in care mi-a permis timpul limitat, am "studiat" mai atent si capatul infundat al statiei Targu-Neamt.

Am constatat urmatoarele:


-In grupa de calatori a statiei Targu-Neamt exista 5 linii, astfel:

-linia 1 abatutata, electrificata, folosita pentru gararea trenurilor de calatori

-linia 2 directa, electrificata, folosita pentru rebrusarea locomotivei

-linia 3 abatuta, electrificata, care pare (dupa stratul de rugina) a nu mai fi folosita de mult timp

-linia 4 abatuta, electrificata, care de asemenea pare a nu mai fi folosita de foarte mult timp.
Dupa urmele gasite in teren, la inceput cred ca se racorda in linia 3 spre capatul infundat al statiei.
Astazi este linie infundata.

-linia 5 neelectrificata, care incepe din dreptul cladirii de calatori aproximativ. Aceasta linie 5 se continuua spre fosta zona industriala.
Insa astazi aceasta linie este inutilizabila, deoarece:

-Macazul situate pe linia 4, care dadea acces spre linia 5, este eclisat

-Macazul din linia 5, care dadea accesul dinspre linia 4, are acele scoase!


-In trecut, linia 2 directa se unea cu linia 5, inainte ca linia 5 sa intre pe o poarta in ceea ce era cred o fosta fabrica.


Astazi, in capatul infundat al statiei Targu-Neamt, mai este utilizat doar in singur macaz- macazul nr. 2C, prin care linia 1 se uneste cu linia 2 (pentru rebrusarea locomotivei).

Insa spatial dintre macazul 2C si opritorul fix montat pe linia 2, mi se pare destul de mic, si cu greu incape in acel spatiu o locomotive 060-EA!


In trecut acest opritor fix (montat pe linia 2) NU EXISTA, linia 2 in trecut se unea cu linia 5, exact inainte ca linia 5 sa intre pe o poarta in ceea ce era o fabrica!


Pentru a aveea o imagine mai clara asupra celor spuse mai sus, atasez si o schita cu capatul infundat ("infundat" este in fel de a zice, deoarece de acolo linia 5 se continua spre zona industriala a orasului Targu-Neamt) al statiei Targu-Neamt

Cu negru am marcat liniile care mai exista, iar cu rosu liniile care au fost scoase.