219 : Valcele - Ramnicu Valcea

Sunt si pe traseu destule, cert e ca nu trebuia demontata linia ci incercata remedierea problmelor si poate ca de atata timp aveam si linia functionala dar nu a fost interes sa fie functionala.

Normal că n-a fost, în zona aia e plin grămadă de dube, dubițe, dubulițe și alte mașini. Cele mai populare sunt niște Sprintere din care cad piese pe jos, atât îs de bătute de soartă - nici drumurile proaste nu le ajută.
Iar zona e una cu un imens potențial neexploatat, dpdv hidro-energetic dar și forestier, turistic și eventual industrial.

mielutu zburator a scris:

Normal că n-a fost, în zona aia e plin grămadă de dube, dubițe, dubulițe și alte mașini. Cele mai populare sunt niște Sprintere din care cad piese pe jos, atât îs de bătute de soartă - nici drumurile proaste nu le ajută.
Iar zona e una cu un imens potențial neexploatat, dpdv hidro-energetic dar și forestier, turistic și eventual industrial.

Este o zona saraca.Intamplator am o casa in apropierea viaductului in satul Poienarii de Arges.Majoritatea au prin curti auto inmatriculate in Italia, deci va dati seama cam pe unde muncesc ei.Acolo nu au nici un viitor.Prin 2014 au retea de apa curenta si sunt promisiuni pentru reteaua de gaz, de canalizare nici vorba.De la Bucuresti obligatoriu cu auto personal, altfel nu am cu ce sa ajung.Mi-ar fi placut sa merg cu trenul chiar pana la viaduct, daca ar fi realizata o halta imediat din tunel.

Unii chiar se trezesc vorbind. Si respectivul e si profesor universitar

http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=26014

Remus Grigorescu (ALDE) propune viitorilor parlamentari din judeţ un Pact pentru Vâlcea în domeniul infrastructurii, dorind o dezizolare completă a judeţului, atât rutier, cât mai ales feroviar.

„S-a făcut mult lobby pentru Autostrada Sibiu – Piteşti şi pentru Autostrada Craiova – Piteşti. Foarte util acest lobby, deja cele două rute ocupă locuri prioritare în Master Planul de Transport şi sunt benefice atât pentru Râmnicu Vâlcea şi partea de nord a judeţului, cât şi pentru Drăgăşani şi partea de sud a judeţului”, spune Grigorescu.

Însă, potrivit liderului ALDE, ruta feroviară, trecută, din păcate, pe locuri secundare, cu începere în 2026, este complet neglijată, cu atât mai mult cu cât Râmnicu Vâlcea ar avea toate şansele să fie legat direct de capitală.

„Pactul pentru Vâlcea în domeniul infrastructurii are, ca fundament, calea ferată. Aici, Râmnicu Vâlcea are toate şansele de a se lega economic de Bucureşti şi de Europa, în contextul în care, în restul continentului, transportul de marfă se face în mare parte feroviar. România, odată intrată în Schengen, devine o rută comercială principală între portul Constanţa şi restul Europei. Iar transportul feroviar de mărfuri este unul care înseamnă eficienţă, un volum uriaş care poate fi transportat pe axa Europeană. Propun parlamentarilor vâlceni de după 11 decembrie să facă lobby pentru aducerea în lista de remuspriorităţi a căii ferate Râmnicu Vâlcea – Vâlcele. Şi nu în orizontul 2026, ci măcar până în anul 2020. Râmnicu Vâlcea poate deveni astfel un terminal de mărfuri printr-o gară la Bujoreni şi un nod feroviar pentru ruta Slatina – Sibiu sau Bucureşti – Sibiu. În anul 2026, da, se poate gândi chiar refacerea proiectului Râmnicu Vâlcea – Alunu – Târgu Jiu, astfel încât municipiul nostru să joace un rol de pivot economic pe axa feroviară. Şi nu numai, transportul de pasageri pe aceste rute devine o alternativă economic avantajoasă, intrând astfel pe o piaţă unde transportul rutier în comun, chiar dacă este distribuit pe mai multe companii, este, pe fond, un monopol „, spune Grigorescu.

In ianuarie 2011 a fost finalizat un raport tehnic in vederea obtinerii acordului de mediu pentru lucrarile de finalizare a tronsonului. Atunci, specialistii au propus finalizarea caii ferate pe un alt traseu. Varianta alternativa mentine traseul original de la Valcele pana la capatul dinspre Ramnicu Valcea al viaductului Samnic. Din acel punct si pana la viaductul Hogea se afla sectorul cel mai delicat al tronsonului din punct de vedere al stabilitatii.

Astfel, din capatul vestic al viaductului Samnic linia se indreapta spre nord si traverseaza culmea Popesti printr-un nou tunel de 1.998 m, iesind in valea Samnicel. Dupa ca traverseaza valea Samnicel, linia traverseaza culmea Feteni printr-un tunel de 3.610 m si se indreapta spre sud. Inainte de a se intoarce la traseul original in zona vaii Hogea, linia traverseaza o zona de dealuri joase printr-un al treilea tunel, de 358 m, dupa care revine la aliniamentul existent in zona viaductului Hogea.

Deoarece noul traseu evita halta Samnic, s-a propus infiintarea unei noi halte in apropiere de tunelul Gibei, la iesirea spre Ramnicu Valcea (halta Gibesti). Acest nou traseu scurteaza lungimea tronsonului cu circa 2 km.

Aceasta varianta alternativa a fost insa respinsa din motive economice.

Normal ca a fost respins, la fel ca pe vreamea lui Ceausescu, tara nu are bani, 6 km de tunel feroviar sint o provocare pentru Romania.
De fapt aproape orice trotuar e o provocare, doar bordurile se pot monta fara probleme.

Pe de alta parte era cindva o discutie despre un cu totul alt traseu, avind un link spre un articol al unui profesor care propunea o cale ferata care se racorda in Ionesti, insa nu il mai gasesc sub nici o forma.

dan tm a scris:

Normal ca a fost respins, la fel ca pe vreamea lui Ceausescu, tara nu are bani, 6 km de tunel feroviar sint o provocare pentru Romania.
De fapt aproape orice trotuar e o provocare, doar bordurile se pot monta fara probleme.

Pe de alta parte era cindva o discutie despre un cu totul alt traseu, avind un link spre un articol al unui profesor care propunea o cale ferata care se racorda in Ionesti, insa nu il mai gasesc sub nici o forma.

Posibil ca tehnic sa fi fost mai usor de facut linia prin Ionesti, n-am idee, dar ar fi fost mai practic asa. Desi ar fi fost mai lung traseul ar fi fost mai aproape de zona industriala din sudul Ramnicului si un pic mai jos de Babeni. Daca ar fi fost bagati bani calumea si in cele doua bucati dintre Babeni si Carbunesti ar fi fos scurtata distanta intre Bucuresti si bazinul de carbuni din nordul Olteniei si din Hunedoara.

Am gasit articolul pe transira luat din fostul Jurnal feroviar

http://www.transira.ro/bb3/viewtopic.php?t=859

Adirmvl a scris:

dan tm a scris:

Normal ca a fost respins, la fel ca pe vreamea lui Ceausescu, tara nu are bani, 6 km de tunel feroviar sint o provocare pentru Romania.
De fapt aproape orice trotuar e o provocare, doar bordurile se pot monta fara probleme.

Pe de alta parte era cindva o discutie despre un cu totul alt traseu, avind un link spre un articol al unui profesor care propunea o cale ferata care se racorda in Ionesti, insa nu il mai gasesc sub nici o forma.

Posibil ca tehnic sa fi fost mai usor de facut linia prin Ionesti, n-am idee, dar ar fi fost mai practic asa. Desi ar fi fost mai lung traseul ar fi fost mai aproape de zona industriala din sudul Ramnicului si un pic mai jos de Babeni. Daca ar fi fost bagati bani calumea si in cele doua bucati dintre Babeni si Carbunesti ar fi fos scurtata distanta intre Bucuresti si bazinul de carbuni din nordul Olteniei si din Hunedoara.

Trebuie ocolite zonele de deal acolo sunt dese alunecările de teren
Adi e mai lungă varianta prin Ionești dar ar fi fost mai rapida

dan tm a scris:

Pe de alta parte era cindva o discutie despre un cu totul alt traseu, avind un link spre un articol al unui profesor care propunea o cale ferata care se racorda in Ionesti, insa nu il mai gasesc sub nici o forma.

Da, traseul Bradu de Sus - Ionesti. Stiu ca inca din 1942 s-a propus un traseu sudic, de la Bascov la Babeni, dar nu a fost luat in considerare deoarece era prea lung (60 km), chiar daca era mai sigur. Deci aceasta varianta de la Bradu de Sus la Ionesti este o versiune usor modificata a traseului vechi.

Captura din satelit a santierului caii ferate in 1989:

Nu-mi vine în minte un proiect mai important și de o anvergură mai mare care să fi fost abandonat în România...
Mare păcat.

canal Siret-Baragan
Navigabilizarea Oltului pina la Slatina
Regularizarea Argesului.

http://www.ramnicuvalceaweek.ro/?p=28388

„Vâlcenii ar trebui să ştie faptul că pentru actualul guvern autostrada Europei, mai exact tronsonul Sibiu – Piteşti este o prioritate în proiectul de buget. De altfel proiectul de buget a fost suplimentat atât pentru a începe execuţia acestui tronson cât şi pentru calea ferată Vâlcea Vâlcele. Nu sunt vorbe, ci sunt aspecte concrete, prinse în proiectul Ministerului Transporturilor. Datoria noastră însă rezidă în a identifica împreună cu Primăria Râmnicului şi a localităţilor Budeşti şi Goleşti dar şi a CNAIR modul rapid prin care se va executa legătura de 17 km cu această autostradă. Fie vom folosi actualul drum naţional (DN 73C) complet reabilitat, fie va fi nevoie de o altă rută spre nodul de la Tigveni. Trebuie din nou spus că judeţul Vâlcea beneficiază de 4 noduri importante – Tigveni, pentru Râmnic, Şuici pentru Călimăneşti, Cornet şi Grebleşti pentru Valea Oltului şi Ţara Loviştei”, spune Constantin Rădulescu.

Acesta a adăugat în acest sens şi faptul că în acest an, „dacă nu vor fi piedici sau alte întârzieri” vor demara lucrările de reabilitare a mai multor drumuri judeţene prin POR: Călimăneşti – Sălătrucel – Berislăveşti – limită Argeş, Drăgoeşti – Budeşti, Galicea – Milcoiu şi Băbeni – Arnota.

„Vestea bună vine şi din domeniul CFR, Râmnicu Vâlcea putând deveni un nod de cale ferată, odată cu finalizarea rutei până la Vâlcele, având astfel un beneficiu imediat prin transportul de mărfuri spre Europa dar şi o rută mult mai scurtă pentru vâlcenii care vor dori să meargă cu trenul spre Piteşti sau Bucureşti”, a mai adăugat prşeedintele CJ Vâlcea.

Proiectele prioritare ale MT pentru anul 2017 și perspectiva 2018-2020 pentru infrastructura rutieră sunt: continuarea lucrărilor la autostrada Constanța — Nădlac (Coridor IV), finalizarea autostrăzii Lugoj — Deva, finalizarea lucrărilor la autostrada Transilvania, autostrada Sibiu — Pitești, finalizarea autostrăzii Sebeș — Turda, realizarea coridoarelor de legătură cu autostrăzile, prin intermediul drumurilor europene și drumurilor expres, continuarea programului de construcție a variantelor de ocolire, precum Suceava, Târgu Mureș, Bacău, Carei, Târgu Jiu, Caracal, Comarnic, Bușteni, Câmpina, Mihăilești, Săcuieni, reabilitarea de poduri și pasaje și modernizarea Transfăgărașanului și Transalpinei.

La capitolul infrastructură feroviară, printre proiectele prioritare se numără modernizarea/reabilitarea liniei de cale ferată Frontieră — Curtici — Arad — Simeria — Coșlariu — Sighișoara, modernizarea stațiilor de cale ferată, construirea de linii noi de cale ferată și dublarea celor existente (construirea liniei noi de cale ferată Vâlcele — Râmnicu Vâlcea, electrificarea liniei de cale ferată Cluj-Napoca — Episcopia Bihor), modernizarea instalațiilor pentru creșterea siguranței circulației — implementarea Sistemului Feroviar European de Management al Traficului (ERTMS), lucrări de reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri, reînnoirea și modernizarea materialului rulant, dezvoltarea transportului de tip RO-LA și a platformelor de transport intermodal.

Promisiuni politiceeeeee! Uhuuuu!!!

http://www.agerpres.ro/economie/2017/01/23/bugetul-transporturilor-pentru-2017-este-de-13-76-miliarde-de-lei-in-crestere-cu-60-33-proiect--11-57-53

Observ ca si agentia nationala de presa precizeaza acest lucru la un paragraf.


http://www.zf.ro/auto/ministerul-transporturilor-primeste-un-buget-de-peste-13-7-mld-lei-cu-60-mai-mult-decat-cel-din-2016-16108707

Dar si in proiectul de buget 2017, conform anexei de pe site/Anexa 3 - Bugetele ordonatorilor principali de credite :

http://discutii.mfinante.ro/static/10/Mfp/proiect_buget_2017/Anexa_3/Ministerul_Transporturilor.pdf