Întrebări şi răspunsuri

40-0536-9 probabil.

Nu e 40-0536-9.

Este electrica 40-0146-7 a depoului Buzău.

sursa: http://cfr.stfp.net/

...Clar, dator cu mai multe beri! Ma bucur ca, acum "descoperita", apartine unui depou de pe meleagurile mele natale si ca am reperat-o aici pe meleagurile de adoptie! Multam fain, raman dator, nu numai cu berea!...  

cortexedge a scris:

40-0536-9 probabil.

E fix 40-0146-7 am prinso de cateva ori .

EA-146 cu cazane , Chitila 27-12-2013

..Mai am o curiozitate legata de locomotive si nu cred ca va fi si ultima... Am fost lenes si nu am scormonit destul topicul despre locomotive... Nu am dat de nici o precizare in care sa aflu ce semnifica EA-urile cu dunga rosie(orizontala mediana) in comparatie cu cele avand dunga albastra!? E vorba doar de designul color sau fac parte din categorii diferite?... Mersi mult!   

Dunga albastra: clasa 40 -> Vmax=120 km/h
Dunga rosie: clasa 41 -> Vmax=160 km/h.
Nu se mai respecta de mult.

Tricolorele aveau vreo semnificatie?

Ok, pare-se ca diferenta de culoare tine sau tinea de viteza!... Mersi mult!  

O intrebare: la preturle de azi, care ar fi costul reconstructiei unui kilometru de cale ferata simpla neelectrificata, folosind urmatoarele tehnologii:

-terasament complet refacut (strat de pamant bine compactat, nisip, plasa geotextil, prisma de piatra sparta, sistem de drenaj a apei pluviale incoroporat in terasament);

-traverse din beton tip "Pandrol" de acest tip
  https://2img.net/r/ihimg/photo/my-images/12/k4di.jpg/ 

-sistem de prindere a sinei de traversa de tip "Pandrol E clip, cu placa de prindere LB"
  https://2img.net/r/ihimg/photo/my-images/191/h5am.jpg/
    Are avantajul ca poate fi utilizat atat la traverse din beton, cat si la cele din lemn. Placa de prindere se prinde de traversa cu cate 4 tirfoane, iar sina se fixeaxa pe placa de prindere cu clema flexibila.

-sina noua tip 60 sau 65 kg/ml;

-sina sudata si acolo unde se impune (joante izolate, etc) sina cu joante

-sant betonat pentru scurgerea apei pluviale

-canal betonat si protejat pentru cabluri SCB si de telecomunicatii

 In conditiile in care nu ar fi de efectuat lucrari speciale de consolidare sau de combatere a alunecarilor de teren, iar solul ar fi stabil, iar ca lucrari de arta ar fi necesare doar cca unul-doua podete metalice noi/kilometru.

apogeo76 a scris:

..Mai am o curiozitate legata de locomotive si nu cred ca va fi si ultima... Am fost lenes si nu am scormonit destul topicul despre locomotive... Nu am dat de nici o precizare in care sa aflu ce semnifica EA-urile cu dunga rosie(orizontala mediana) in comparatie cu cele avand dunga albastra!? E vorba doar de designul color sau fac parte din categorii diferite?... Mersi mult!   

Parca mai era si aia , dunga rosie la calatori si dunga albastra la marfa ... sau invers.

Nu exista pe vremea aia "Călători" sau "Marfă". Toate făceau orice fel de tren. Totuşi erau unele depouri care foloseau unele maşini numai pentru trenuri călători sau numai pentru marfare, dar nu era o regulă.

Dunga rosie aveau cele apte peste 120 km/h lucru de care nu se mai tine cont dupa 1998.

Cica nu avea nici o relevanta ce fel de culoare avea dunga de pe ele cu viteza
Florin Victor Cand a fost fabricata 122 , ptr ca sa se diferentieze de restul , s-a vopsit dunga cu rosu . Ulterior , mecanicii de la 250 au obtinut aprobarea de la minister ptr a vopsi dunga cu rosu . Dupa ea , au urmat 242 , 053 , 056 , etc ....
EA1 199 a avut dunga albastra dupa 242

Am o intrebare cand au inceput ungurii modernizarea coridorului 4?Oare la noi de ce nu s-a modernizat in ritmul lor ca erau aceasi bani europeni aceleasi firme chiar nu inteleg e vorba de stilul nostru de munca?S atrecem peste faptul cu contestatiile care se rezolva in 200 de ani

adrian78 a scris:

Am o intrebare cand au inceput ungurii modernizarea coridorului 4?Oare la noi de ce nu s-a modernizat in ritmul lor ca erau aceasi bani europeni aceleasi firme chiar nu inteleg e vorba de stilul nostru de munca?S atrecem peste faptul cu contestatiile care se rezolva in 200 de ani

In 1995 cu un numar de refactii standard (nu reconstructii) prin PHARE, pentru viteze de 100-120, apoi in 1997 cu conexiunea spre Slovenia, tot PHARE. Reconstructiile (echivalentul reabilitarilor noastre) au inceput in 1999-2000 prin ISPA.

As aveea o intrebare: cum poate fi creata o ruta CFR folosint acele "tutoriale" sau simulatoare Trainz Romania sau MTST ?