Podul Garii de Nord

Hai sa dam putin praful de pe o alta fila de istorie a caii ferate, primul pod al Garii de Nord. Intrigat ca pe internetul romanesc exista doar cateva mentiuni despre acest interesant loc al Bucurestiului vechi si acelea pline de greseli m-am hotarat sa scriu cateva randuri.

Probabil cea mai frumoasa descriere a vechiului pod al Garii de Nord o face Henri Stahl in " Bucurestii ce se duc" (1910) insa dincolo de romantismul si nostalgia textului ramane matematica unei constructii azi uitate dar care a fost locul preferat a multor fotografi feroviari. Probabil primul loc de "spotting feroviar" din Vechiul Regat !?

Actualul pasaj Basarab, inceput de un presedinte si finalizat de un primar este de fapt a treia constructie de pe acel amplasament. Pasarela "provizorie" montata in 1927 si care a dainuit 80 de ani va este arhicunoscuta. Putini stiu insa ca pasarela a inlocuit un vechi pod de caramida loc de unde s-au realizat multe fotografii cu Gara de Nord si liniile de acces in aceasta, loc preferat de multi iubitori de trenuri pentru ca atunci, ca si acum, existau pasionati ai domeniului.

Data la care acest pod a fost construit este pentru mine inca un mister. Pe internet apare anul 1892. Total fals tinand cont ca podul apare pe planurile Garii de Nord din 1882 si chiar 1872... Pana la descoperirea unor date concrete cred ca aceasta constructie este la fel de veche ca si Gara Tirgoviste. Sau mai tanara cu foarte putini ani. In orice caz, la 1892 era de multa vreme in trafic.

Constructie, dupa unii in stil englez, permitea accesul din actuala strada Dinicu Golescu in soseaua Grivitei pe rampe construite din cărămidă iar peste calea ferată se deschidea un tablier cu o lungime de 12m. Podul a fost gandit fara o viziune de viitor, acesta nepermitand marirea numarului de linii traversate (numarul acestora fiind de maxim 4) fapt ce explica demolarea lui completa in 1927. Ajunsese sa obtureze complet accesul in Gara de Nord, al carei trafic crescuse mult odata cu dezvoltarea caii ferate si cu realizarea Romaniei Mari.

Situatia lui in teren se vede in planul cadastral al Bucurestiului datat 1911:



Scara de acces din disparuta strada Zavera, astazi Dinicu Golescu, asa cum apare in lucrarea lui Stahl:



doua imagini panoramice datate 1906 luate de pe pod:

spre Gara de Nord. In stanga se vad turlele bisericii Sfanta Vineri, demolata in momentul extinderii garii:



Mai jos imagine spre Ploiesti. In stanga se vede racordul spre Cotroceni-Filaret. Cateva din cladirile primului depou Bucuresti Calatori inca exista. Remiza supravietuitoare a ars de curand... Se observa in imagine (stiu, poza e de proasta calitate insa nu am acum varianta originala si doar cea tiparita in "Constructii pentru transporturi in Romania") catargul semnalului mecanic de intrare care acoperea intrarea in Gara de Nord din cele doua directii, Filaret si Ploiesti.



trenul nr 9 pleaca din Gara de Nord. Poza este luata de pe tablierul metalic si in prim plan se vede rampa de coborare in Calea Grivitei, si actuala sosea Titulescu:



Chiar daca azi disparut vechiul pod ramane un reper al mahalalei Garii de Nord si al istorei Bucurestiului.

Interesante informatiile. Eu l-am vazut prima data in fotografiile din "Istoricul tractiunii feroviare" si eram intrigat de rampele de caramida; avusesem impresia ca de fapt soseaua era orizontala si linia in panta; primul gind a fost la linia de corespondenta cu fostele ateliere CFR aflate pe locul actualului minister, linie care din ce stiu era subterana.
Pe urma, cautind altceva in planurile cadastrale din 1911, mi-am dat seama de fapt ca aveam de-a face cu un pasaj suprateran in toata regula. Va dati seama, totusi, ce rusine: la sfirsitul secolului 19 aveam o trecere rutiera la Basarab (chiar daca in cele din urma s-a doveditsubdimensionata), a trecut peste noi "secolul vitezei", cu extraoridinara dezvoltare a transportului auto iar noi nu am fost capabil sa construim una nou decit in secolul 21...

PS: era mai frumos podul de caramida. Or mai fi pe undeva planurile lui? Ar fi interesant sa il privim macar sub forma unei machete.

Intr-adevar informatiile sunt interesante. Pentru mine si pozele sunt o noutate.
Multumesc Cata, pentru ca mi-ai oferit prilejul de a mai citi inca o pagina de Istorie feroviara romaneasca.

Linia de legatura cu Atelierele Centrale nu a fost niciodata subterana ! Am mai citit pe undeva asta si nu stiu cine a lansat informatia dar e falsa. Probabil confuzia vine din faptul ca linia trecea prin parterul aripii Golescu a Garii de Nord. Aripa exista si azi si un ochi avizat vede niste lucruri in parterul cladirii....


Repet, linia nu a fost niciodata subterana. Era la suprafata si trecea prin parterul statiei.

Si mie mi se parea ceva in neregula cu legatura subterana; in acei ani nu era trafic auto, nu era nici un motiv sa faca linia subterana; plus ca alte linii mult mai circulate si cu potential de a incurca traficul rutier au fost mentinute bine mersi supraterane. Am preluat insa aceasta informatie nemestecata de undeva, de pe forum sau de pe internet, nu imi amintesc. O sa ma uit si eu in gara, in aripa Golescu; sint curios daca reusesc sa disting ceva.

Te duci pe peronul central, in dreptul liniilor 1 sau 2. Aripa este inchisa cu niste usi de sticla. O sa vezi ca peretii de rezistenta ai parterului sunt inalti , mult mai inalti decat ar fi fost cazul. Si o sa distingi profilul de inaltime al liniei normale, undeva pe la 4,5 m.